2ra-2429/18 — cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2429/18 — cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2429/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana (jud. S. Suvac)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)
ÎNCHEIERE
5 decembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Uliana
Melnic, reprezentată de avocatul Constantin Cojocari și avocatul Petru Coșleț
în cauza civilă la cererea Ulianei Melnic, persoane interesate Alexandr
Melnic și Inspectoratul Fiscal de Stat Dubăsari cu privire la constatarea faptului
acceptării succesiunii
împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Alexandr Melnic, casată integral hotărârea din
1 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana și pronunțată o nouă hotărâre
sub formă de încheiere prin care cererea Ulianei Melnic a fost scoasă de pe rol
constată:
La 26 august 2016, Uliana Melnic, reprezentată de avocatul Constantin
Cojocari a depus cerere cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii.
În motivarea cererii a invocat că la XXXXX a decedat Maria Tuz (Melnic),
mama lui Igor Melnic.
Conform certificatului de schimbare a numelui, defuncta la 10 aprilie 2014,
și-a schimbat numele din Melnic în Tuz, devenind astfel Maria Tuz, iar potrivit
adeverinței eliberată la 12 august 2016 de ÎS „CRIS „Registru”, ultima a avut
înregistrare la domiciliu în r-nul XXXXX sat. XXXXX.
După decesul Mariei Tuz, conform copiei din Registrul gospodăriilor din
sat. XXXXX r-nul XXXXX și Titlului provizoriu eliberat de Primăria
sat. Doroțcaia r-nul Dubăsari a rămas următoarea masă succesorală: gospodăria din
sat. XXXXX r-nul XXXXX compusă din teren cu suprafața totală de 0,37 ha, casă
de locuit cu suprafața de 80 m2 și o construcție accesorie cu suprafața totală de
25 m2.
1
A relatat că Igor Melnic, în calitate de moștenitor legal de clasa întâi (fiul
defunctei), după decesul Marie Tuz nu s-a adresat la notar pentru a depune
declarație de acceptare a succesiunii, deși a intrat în posesiunea patrimoniului
succesoral al defunctei Maria Tuz, a administrat și dispus de bunurile menționate,
suportând cheltuieli pentru întreținerea acestora, drept dovadă servind chitanța de
achitare a impozitului și facturile pentru energia electrică, apă și gaz.
Totodată, la 26 februarie 2016, Igor Melnic a perfectat pe numele său și
contractul privind furnizarea energiei electrice, achitând lunar plata pentru energia
consumată.
La XXXXX, Igor Melnic a decedat, iar la momentul decesului dânșii erau în
relații de căsătorie.
Astfel, la 2 iunie 2016, dânsa a obținut certificatul de moștenitor, după
decesul soțului Igor Melnic.
Ca urmare, la 28 iulie 2016, s-a adresat la notarul Tamara Lăpușneanu cu o
cerere privind acceptarea succesiunii prin reprezentare după decesul Marie Tuz,
decedată la XXXXX de fiul Igor Melnic, decedat la XXXXX, însă i-a fost refuzată
în primirea declarației de acceptare a succesiunii din motivul omiterii termenului
de 6 luni de depunere a cererii corespunzătoare.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 320, 346 alin. (1), 634,
1449, 1516 Cod civil, art. 2, 4, 84, 85 alin. (4), 94, 166, 167, 174-178, 185 CPC.
A solicitat admiterea cererii, constatarea faptului acceptării succesiunii de
către Igor Melnic după decesul mamei sale Maria Tuz și anume, a gospodăriei din
sat. XXXXX r-nul XXXXX constituită din terenul cu suprafața totală de 0,37 ha,
casă de locuit cu suprafața de 80 m2 și o construcție accesorie cu suprafața totală de
25 m2, precum și constatarea locului deschiderii succesiunii după decesul Mariei
Tuz și anume, sat. XXXXX r-nul XXXXX.
Prin încheierea protocolară din 12 octombrie 2016 a Judecătoriei Ciocana
mun. Chișinău, a fost atras în proces Alexandr Melnic în calitate de persoană
interesată.
Prin hotărârea din 1 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a
fost admisă integral cererea depusă de Uliana Melnic.
A fost constatat faptul acceptării succesiunii de către Igor Melnic după
decesul mamei sale Maria Tuz, decedată la XXXXX, asupra patrimoniului
succesoral alcătuit din gospodăria din sat. XXXXX r-nul XXXXX și anume,
terenul cu suprafața totală de 0,37 ha, casa de locuit cu suprafața de 80 m2 și
construcția accesorie cu suprafața totală de 25 m2.
A fost stabilit locul deschiderii succesiunii după decesul mamei sale Maria
Tuz: r-nul XXXXX sat. XXXXX.
Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Alexandr Melnic, casată integral hotărârea primei instanțe și pronunțată
o nouă hotărâre sub formă de încheiere prin care cererea Ulianei Melnic a fost
scoasă de pe rol, deoarece la examinarea cauzei în procedură specială s-a constatat
existența unui litigiu de drept ce ține de competența instanțelor judecătorești.
2
La 29 septembrie 2018, Uliana Melnic, reprezentată de avocatul Constantin
Cojocari a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de
apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, concluziile
instanței de apel expuse în decizie fiind în contradicție cu circumstanțele pricinii,
precum și faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material și nu a fost
dată o apreciere obiectivă probelor administrate.
Astfel, instanța de apel eronat a interpretat prevederile legislației procesual
civile potrivit cărora Alexandr Melnic a fost repus în termenul pentru declararea
apelului, fără ca acesta și/sau reprezentantul lui să aducă argumente valabile și
întemeiate privind omiterea termenului de declarare a apelului.
Alegațiile reprezentantului intimatului, avocatul Grigorii Plăcintă precum că
judecata a avut loc în absența părții interesate Alexandr Melnic, care ar fi aflat mai
târziu despre hotărârea primei instanțe sunt incorecte și nu corespund
circumstanțelor de fapt, deoarece Alexandr Melnic, prin încheierea protocolară din
12 octombrie 2016, a fost atras în proces în calitate de persoană interesată, iar la
ședința de judecată din 17 noiembrie 2016 din partea acestuia s-a prezentat
împuternicitul în bază de procură Leonid Tuz, căruia i-a fost permis să asiste la
ședința de judecată, fiindu-i comunicate toate actele de procedură efectuate.
Mai mul ca atât, lui Alexandr Melnic i-a fost expediată citația de către
instanță, prin care ultimul a fost înștiințat despre acest fapt, fiind recepționată la
27 octombrie 2016, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la
materialele dosarului.
De asemenea, persoana interesată Alexandr Melnic a fost citată și prin
publicarea anunțului public în Monitorul Oficial.
Prin urmare, Alexandr Melnic fiind reprezentat în instanță prin
împuternicitul în bază de procură Leonid Tuz a știut sau trebuia să cunoască despre
existenta unei asemenea cereri de constatare a faptului acceptării succesiunii, însă
nu a manifestat interes față de soarta dosarului.
La caz, nu poate fi reținut nici argumentul lui Alexandr Melnic în sensul că
instanța de judecată ar fi încălcat competența teritorială.
A evidențiat că instanța de apel la examinarea prezentului litigiu nu a ținut
cont și nu a respectat propria încheiere emisă pe acest caz.
La 1 martie 2018, instanța de judecată fără ca avocatul Grigorii Plăcintă să
solicite un nou termen pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, prin
încheiere protocolară a prelungit termenul pentru a depune cererea de apel
motivată.
Prin urmare, instanța de apel nu a păstrat imparțialitatea și obiectivitatea la
judecarea cererii de apel.
Or, încheierea din 18 ianuarie 2018 a instanței de apel prin care nu s-a dat
curs cererii de apel, a fost recepționată de avocatul Grigorii Plăcintă la 1 februarie
2018, care în calitate de reprezentant al lui Alexandr Melnic nu s-a conformat
3
indicațiilor stabilite și până la data fixată nu a achitat taxa de stat și nu a depus
cerere de apel motivată.
La 1 octombrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Uliana Melnic,
reprezentată de avocatul Petru Coșleț a declarat recurs împotriva deciziei instanței
de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu
adoptarea unei noi încheieri prin care să fie restituită cererea de apel a lui Alexandr
Melnic în legătură cu neexecutarea în termen a indicațiilor stabilite prin încheierea
din 18 ianuarie 2018.
A evidențiat că la materialele cauzei lipsește vreo încheiere a Curții de Apel
Chișinău prin care s-ar fi prelungit termenul de înlăturare a neajunsurilor de către
Alexandr Melnic, care abia la 29 martie 2018 a depus cerere de apel motivată și la
17 aprilie 2018 a achitat taxa de stat în mărime de 75 de lei.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată
la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatul Constantin Cojocari la
2 august 2018, fapt confirmat prin extrasul din adresa electronică poștală
(f. d. 188).
Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 29 septembrie 2018 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Uliana Melnic,
reprezentată de avocatul Constantin Cojocari și avocatul Petru Coșleț nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
4
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Uliana Melnic, reprezentată de avocatul Constantin Cojocari și avocatul
Petru Coșleț, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Uliana Melnic, reprezentată de avocatul Constantin
Cojocari și avocatul Petru Coșleț ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Uliana Melnic, reprezentată de avocatul Constantin
Cojocari și avocatul Petru Coșleț se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Galina Stratulat
5