2ra-1891/18 — partajarea bunului imobil, incasarea platii serviciilor comunale, a cheltuielilor de intretinere a locurilor de uz comun si obligarea de a nu crea obstacole in folosirea imobilului

Dosarul nr. 2ra-1891/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (judecător S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (judecători I. Grosu, A. Garbuz și A. Ciobanu)

DECIZIE

5 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Lucia Guțul

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Luciei Guțul împotriva lui

Mihail Guțul cu privire la partajarea bunului imobil, încasarea plății serviciilor

comunale, a cheltuielilor de întreținere a locurilor de uz comun și obligarea de a nu

crea obstacole în folosirea bunului imobil

împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care apelul

declarat de Lucia Guțul împotriva hotărârii din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei

Bălți sediul Central, a fost respins

constată:

La 3 aprilie 2017, Lucia Guțul a depus o cerere de chemare în judecată

împotriva lui Mihail Guțul cu privire la partajarea bunului imobil, încasarea plății

serviciilor comunale, a cheltuielilor de întreținere a locurilor de uz comun și

obligarea de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil.

În motivarea acțiunii, a susținut că este proprietara a 2/3 cotă-parte din

apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 29,

4 m2, iar Mihail Guțul – a 1/3 cotă-parte.

A arătat că la 3 august 2016, dreptul său de proprietate la 1/3 cotă-parte din

acest apartament a fost înscris în Registrul bunurilor imobile, ca temei fiind

certificatul de moștenitor legal nr. 2768 din 27 iulie 2016, iar la 16 ianuarie 2017,

dreptul său de proprietate asupra a încă 1/3 cotă-parte din apartament a fost înscris

în Registrul bunurilor imobile, ca temei constituind contractul de donație nr. 158 din

13 ianuarie 2017.

În context, a indicat că dreptul de proprietate al lui Mihail Guțul asupra 1/3

1

cotă-parte din apartament a fost înscris în Registrul bunurilor imobile, temei fiind

certificatul de moștenitor testamentar nr. 3702 din 10 octombrie 2016.

A precizat că apartamentul are o singură cameră, ceea ce face imposibilă

partajarea în natură, iar Mihail Guțul refuză să împartă benevol bunul imobil,

schimbând în mod ilegal lacătele de la apartament și, cu toate că îl folosește în

întregime, a acumulat o datorie la plata serviciilor comunale în sumă de 4 064,08 de

lei (3 958 de lei pentru consumul de energie termică și 106, 08 lei pentru consumul

de energie electrică), astfel, cauzându-i prejudicii materiale și morale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 361, 363, 309, 374 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, atribuirea în favoarea ei a 1/3 cotă-parte din

apartamentul nr. XXXXX de pe XXXXX, nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține lui

Mihail Guțul, în schimbul unei sulte în mărime de 25286 de lei, egală cu valoarea

acestei cote-părți, încasarea în beneficiul său din contul lui Mihail Guțul, a plății

serviciilor comunale în sumă de 4 064, 08 lei (3 958 de lei pentru consumul de

energie termică și 106,08 lei pentru consumul de energie electrică) și obligarea lui

Mihail Guțul de a nu-i crea obstacole în folosirea apartamentului nominalizat.

În ședința de judecată din 13 decembrie 2017, reprezentantul Luciei Guțul,

avocatul Nadejda Pîrlițanu, a mărit cuantumul pretenției privind încasarea plății

pentru consumul de energie termică până la suma de 7 001, 37 de lei și a introdus

pretenția privind încasarea cheltuielilor de întreținere a locurilor de uz comun în

sumă de 908,74 de lei.

Prin hotărârea din 13 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost obligat Mihail Guțul să nu-i creeze Luciei Guțul obstacole în folosirea

apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, nr. cadastral XXXXX.

A fost încasată în beneficiul Luciei Guțul, din contul lui Mihail Guțul,

cheltuielile pentru plata serviciilor comunale în sumă de 1 760, 19 de lei.

A fost încasată în beneficiul Luciei Guțul, din contul lui Mihail Guțul, taxa de

stat în sumă de 758, 58 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de Lucia

Guțul a fost respins, iar hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 12 iulie 2018, Lucia Guțul a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei

instanțe în partea pretențiilor respinse.

În motivarea recursului, Lucia Guțul a evidențiat că potrivit raportului de

evaluare din 3 aprilie 2018, valoarea de piață a apartamentului nr. XXXXX din

XXXXX, nr. cadastral XXXXX este de 158 693 de lei.

A specificat că în pofida constatării indivizibilității apartamentului, instanțele

ierarhic inferioare au ajuns la concluzia că cerința privind partajarea acestuia nu

poate fi admisă, din motivul lipsei acordului tuturor coproprietarilor.

Consideră că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat art. 361

alin. (1) și alin. (2) lit. a) Cod civil, mai mult că într-o speță similară, instanța de apel

a emis o soluție diametral opusă celei din prezenta cauză.

2

A relevat că la împărțirea unui bun proprietate comună pe cote-părți, care este

indivizibil, acordul tuturor coproprietarilor pentru partajare este necesar doar într-un

context extrajudiciar, iar lipsa acordului celuilalt coproprietar constituie temei de

adresare în instanța de judecată.

În consolidarea acestei poziții, a făcut trimitere la art. 357 alin. (3) Cod civil,

subliniind că încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi

făcută și prin hotărâre judecătorească.

A susținut că a probat caracterul neîntemeiat al dezacordului lui Mihail Guțul

privind împărțirea apartamentului.

Astfel, a indicat că urmărește scopul de a-și restabili dreptul de proprietate

garantat de art. 316 alin. (1) Cod civil, art. 46 din Constituție și art. 1 din Primul

Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În continuare, a menționat că este eronată soluția de încasare doar parțială a

cheltuielilor pentru serviciile comunale, or Mihail Guțul a folosit apartamentul în

mod exclusiv, îmbogățindu-se fără justă cauză.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Luând în considerare că reprezentantul Luciei Guțul, avocatul Nadejda

Pîrlițanu, a recepționat decizia integrală a instanței de apel la 25 mai 2018, fapt

confirmat prin avizul de recepție nr. DS3118054593AS (f.d. 145), recursul este în

termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

După cum rezultă din materialele cauzei, Lucia Guțul înaintând acțiunea în

judecată împotriva lui Mihail Guțul, cu ulterioarele concretizări a solicitat atribuirea

în favoarea sa a 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, nr.

cadastral XXXXX, ce-i aparține lui Mihail Guțul, în schimbul unei sulte în mărime

de 25286 de lei, egală cu valoarea acestei cote-părți, încasarea în beneficiul său din

contul lui Mihail Guțul, a plății serviciilor comunale în sumă de 7001,37 de lei pentru

consumul de energie termică, 106,08 de lei pentru consumul de energie electrică,

încasarea cheltuielilor de întreținere a locurilor de uz comun în sumă de 908,74 de

3

lei și obligarea lui Mihail Guțul de a nu-i crea obstacole în folosirea apartamentului

nominalizat.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, și l-a obligat pe Mihail Guțul să nu-i creeze Luciei

Guțul obstacole în folosirea apartamentului nr. XXXXX din XXXXX, nr. cadastral

XXXXX, a fost încasată în beneficiul Luciei Guțul, din contul lui Mihail Guțul,

cheltuielile pentru plata serviciilor comunale în sumă de 1760, 19 lei și taxa de stat

în sumă de 758, 58 lei, în rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Lucia Guțul, instanța de apel l-a respins și a

menținut hotărârea primei instanțe.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că, contrar prevederilor

art. 239 CPC și art. 241 alin. (5) CPC, decizia instanței de apel este una nemotivată,

iar concluziile instanței de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, neavând

putere de convingere, fără a fi dată o apreciere cuvenită pretențiilor formulate în

prezentul litigiu în raport cu materialul probator reținut de prima instanță, precum și

normele de drept ce reglementează acest aspect.

Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de

drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară

și simplă, precisă, conchisă și fermă, să aibă putere de convingere.

Totodată, în conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță; instanța de apel verifică circumstanțele și

raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au

fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele

din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la

proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs reține că contrar acestor prevederi și dispozițiilor conținute în art. 373

alin. (5) CPC, instanța de apel judecând apelul a trecut superficial asupra pretenției

formulate de către Lucia Guțul cu privire la partajarea bunului imobil, care însă

urma a fi soluționată minuțios, prin prisma dispozițiilor art. 357 și art. 361 Cod civil,

care reglementează încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire și

respectiv, modul de împărțire a bunului proprietate comună pe cote-părți.

În acest context, instanța de recurs remarcă că verificând legalitatea hotărârii

primei instanțe, instanța de apel a reținut în linii generale ca temei de respingere a

pretenției Luciei Guțul cu privire la partajarea bunului imobil, faptul că în speța

dată nu există acordul coproprietarului Mihail Guțul la efectuarea unei astfel de

partajări și anume la atribuirea în favoarea Luciei Guțul a 1/3 cotă-parte din

apartamentul nr. XXXXX din XXXXX, nr. cadastral XXXXXX, ce-i aparține cu

drept de proprietate lui Mihail Guțul, în schimbul unei sulte.

O astfel de concluzie este, însă, contrară prevederilor art. 361 alin. (2) lit. a),

potrivit cărora dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu

4

este partajabil în natură, împărțirea se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul

unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor, aceste

prevederi legale, fiind interpretate eronat de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare.

Or, din analiza dispozițiilor legale mai sus citate, este de înțeles că dacă bunul

comun este indivizibil ori nu este comod partajabil, el poate fi atribuit în proprietatea

exclusivă a unuia din coproprietari, la cererea lui, în schimbul unei sulte, în favoarea

celuilalt coproprietar, fiind indubitabil că prin definiția legală a sintagmei „la cererea

lor” nu urmează a fi înțeles existența în mod obligatoriu a cererii tuturor

coproprietarilor.

Acordul tuturor coproprietarilor este necesar doar în cazul soluționării unei

asemenea chestiuni pe cale extrajudiciară, dar nu și în cazul când este inițiat un

litigiu pe cale judiciară în acest sens, care evident urmează a fi soluționat în accepția

temeiniciei sau netemeiniciei lui.

La caz, prin respingerea cerinței Luciei Guțul cu privire la partajarea bunului

imobil în litigiu, prin atribuirea în favoarea ei a 1/3 cotă-parte ce-i aparține cu drept

de proprietate lui Mihail Guțul în schimbul unei sulte, din considerentul că nu există

și acordul coproprietarului Mihail Guțul, litigiul a rămas nesoluționat.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o

argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care

s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Lucia Guțul.

Se casează decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a Luciei Guțul împotriva lui Mihail Guțul cu

privire la partajarea bunului imobil, încasarea plății serviciilor comunale, a

cheltuielilor de întreținere a locurilor de uz comun și obligarea de a nu crea obstacole

în folosirea bunului imobil, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Bălți, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecător

5

judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

6