2rh-217/18 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2rh-217/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Olga Cernei) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Veronica Negru, Anatolie Pahopol) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (T. Chișca-Doneva, N. Vascan, V. Doagă) ÎNCHEIERE 05 decembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând cererea de revizuire depusă de Svetlana Grigorița, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Grigorița împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral, împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Svetlana Grigorița împotriva deciziei din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, constată: La 20 ianuarie 2017, Svetlana Grigorița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Grigorița. Prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiat apelul declarat de către Svetlana Grigorița și s-a menținut hotărârea din 30martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani). Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Svetlana Grigorița împotriva deciziei din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. La 25 septembrie 2018, Svetlana Grigorița a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea revizuirii și casarea acestei încheieri.

În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, și anume că i-au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu i-au putut fi 1 cunoscute în timpul judecării cauzei, precum și că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. În acest sens a menționat că după judecarea cauzei i-a devenit cunoscut faptul că prin încheierea din 27 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, care a fost menținută prin decizia din 01 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca fiind neîntemeiată contestația depusă de Silvia Iftodi împotriva acțiunilor executorului judecătoresc Oleg Ungureanu.

Astfel, revizuenta a considerat că această probă poate influența soluția pronunțată asupra fondului prezentei cauze civile. De asemenea, a opinat că prin hotărârea din 30martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), menținută prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și devenită irevocabilă în baza încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-au lezat drepturile cet. Valeriu Burghelea și Silvia Iftodi, care nu au fost atrași în prezentul proces civil. În susținerea acestui temei de revizuire, Svetlana Grigorița a evocat că prin hotărârea din 09 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, au fost obligați Valeriu Burghelea și Silvia Iftodi să repare prejudiciul material cauzat Svetlanei Grigorița.

Respectiv, acest fapt atestă că, prin hotărârea judecătorească pronunțată asupra fondului prezentei cauze civile se pot aduce atingeri drepturilor cet. Valeriu Burghelea și Silvia Iftodi. Examinând cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este inadmisibilă, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În debut, Colegiul notează că în sensul principiului lucrului judecat (res judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție.

Acest principiu, însă, nu este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare. Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii. În această ordine de idei, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a judecătorului. Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța competentă să examineze cererea de revizuire.

În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018) statuează că pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile, și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în 2 privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și (2) că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o hotărâre nouă, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o hotărâre nouă. Din sensul autentic al normei legale citate se deduce că, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s- a pronunțat asupra inadmisibilității vor fi examinate de curțile de apel în calitate de instanțe care, prin prisma caracterului devolutiv al apelului, au rejudecat fondul cauzei.

În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului a fost soluționat prin hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, care a fost menținută prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău. Or, prin acest act judecătoresc de dispoziție a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Grigorița împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral. Dealtfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 27 iunie 2018 a considerat inadmisibil recursul declarat de Svetlana Grigorița împotriva deciziei din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul vădește că, deși decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a căpătat irevocabilitatea în baza încheierii din 27 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii, deoarece nu se referă la fondul cauzei. Mai mult decât atât, prin încheierea Curții Supreme de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat, emițându-se o hotărâre nouă asupra fondului cauzei. Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele formulate de Svetlana Grigorița în cererea de revizuire, or, această revizuire este îndreptată împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care în virtutea legii nu se supune revizuirii. Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de Svetlana Grigorița împotriva încheierii din 27 iunie 2016 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Totodată, Colegiul consideră oportun de a explică că inadmisibilitatea cererii de revizuire nu exclude posibilitatea adresării cu aceeași cerere conform competenței la Curtea de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 269-270, art. 446 alin. (2) art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Svetlana Grigorița împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, 3 adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Grigorița împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 4