2rh-217/18 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii, repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2rh-217/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Olga Cernei)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Angela Bostan, Veronica Negru, Anatolie Pahopol)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (T. Chișca-Doneva, N. Vascan, V. Doagă)

ÎNCHEIERE

05 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând cererea de revizuire depusă de Svetlana Grigorița,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Grigorița împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu executorul

judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care

s-a considerat inadmisibil recursul declarat de Svetlana Grigorița împotriva

deciziei din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 20 ianuarie 2017, Svetlana Grigorița a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu executorul judecătoresc

Oleg Ungureanu, privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Grigorița.

Prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiat apelul declarat de către Svetlana Grigorița și s-a menținut hotărârea din

30martie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Prin încheierea din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a considerat

inadmisibil recursul declarat de Svetlana Grigorița împotriva deciziei din 03

octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La 25 septembrie 2018, Svetlana Grigorița a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea revizuirii și casarea acestei încheieri.

În motivarea cererii de revizuire a invocat temeiul prevăzut de art. 449 lit. b)

și c) din Codul de procedură civilă, și anume că i-au devenit cunoscute unele

circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu i-au putut fi

1

cunoscute în timpul judecării cauzei, precum și că instanța a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În acest sens a menționat că după judecarea cauzei i-a devenit cunoscut

faptul că prin încheierea din 27 iunie 2016 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

care a fost menținută prin decizia din 01 decembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, s-a respins ca fiind neîntemeiată contestația depusă de Silvia Iftodi

împotriva acțiunilor executorului judecătoresc Oleg Ungureanu.

Astfel, revizuenta a considerat că această probă poate influența soluția

pronunțată asupra fondului prezentei cauze civile.

De asemenea, a opinat că prin hotărârea din 30martie 2017 a Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani), menținută prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău și devenită irevocabilă în baza încheierii din 27 iunie 2018 a

Curții Supreme de Justiție, s-au lezat drepturile cet. Valeriu Burghelea și Silvia

Iftodi, care nu au fost atrași în prezentul proces civil.

În susținerea acestui temei de revizuire, Svetlana Grigorița a evocat că prin

hotărârea din 09 decembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, au fost

obligați Valeriu Burghelea și Silvia Iftodi să repare prejudiciul material cauzat

Svetlanei Grigorița.

Respectiv, acest fapt atestă că, prin hotărârea judecătorească pronunțată

asupra fondului prezentei cauze civile se pot aduce atingeri drepturilor cet. Valeriu

Burghelea și Silvia Iftodi.

Examinând cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta este inadmisibilă,

din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În debut, Colegiul notează că în sensul principiului lucrului judecat (res

judicata), în cazul în care instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor nu mai poate fi pusă în discuție. Acest principiu, însă, nu

este absolut și admite derogări, în situația când această derogare este necesară prin

prisma unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

Revizuirea hotărârilor irevocabile poate interveni în rezultatul adoptării

hotărârii asupra fondului cauzei, necunoscând complet, la momentul emiterii

acesteia, toate împrejurările importante pentru justa soluționare a disensiunii.

În această ordine de idei, se deduce faptul că retractarea unei hotărâri

judecătorești, în ordine de revizuire, este rezultatul unei erori involuntare a

judecătorului.

Reieșind din această ipoteză, urmează a fi distinse actele judecătorești de

dispoziție care pot constitui obiect al procedurii de revizuire, și respectiv instanța

competentă să examineze cererea de revizuire.

În acest sens, articolul 446 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii

nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018) statuează că pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile, și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge

acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile

judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

2

privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de

inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Aderent, articolul 448 din Codul de procedură civilă statuează în alin. (1) și

(2) că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă

prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.

Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost

menținută, modificată sau casată, emițându-se o hotărâre nouă, se soluționează de

instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o hotărâre nouă.

Din sensul autentic al normei legale citate se deduce că, cererile de revizuire

împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-

a pronunțat asupra inadmisibilității vor fi examinate de curțile de apel în calitate de

instanțe care, prin prisma caracterului devolutiv al apelului, au rejudecat fondul

cauzei.

În condițiile speței, este în afara oricărui dubiu rezonabil că, fondul litigiului

a fost soluționat prin hotărârea din 30 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, care a fost menținută prin decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău. Or, prin acest act judecătoresc de dispoziție a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată acțiunea depusă de Svetlana Grigorița împotriva Ministerului

Justiției, intervenientul accesoriu executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, privind

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Dealtfel, Curtea Supremă de Justiție, prin încheierea din 27 iunie 2018 a

considerat inadmisibil recursul declarat de Svetlana Grigorița împotriva deciziei

din 03 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, Colegiul vădește că, deși decizia din 03 octombrie 2017 a Curții de

Apel Chișinău a căpătat irevocabilitatea în baza încheierii din 27 iunie 2016 a

Curții Supreme de Justiție, totuși ultima nu poate constitui obiect al revizuirii,

deoarece nu se referă la fondul cauzei. Mai mult decât atât, prin încheierea Curții

Supreme de Justiție nu s-a menținut, modificat sau casat, emițându-se o hotărâre

nouă asupra fondului cauzei.

Sub acest aspect, Colegiul apreciază ca fiind irelevante argumentele

formulate de Svetlana Grigorița în cererea de revizuire, or, această revizuire este

îndreptată împotriva unui act de dispoziție judecătoresc, care în virtutea legii nu

se supune revizuirii.

Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

depusă de Svetlana Grigorița împotriva încheierii din 27 iunie 2016 a Curții

Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Totodată, Colegiul consideră oportun de a explică că inadmisibilitatea cererii

de revizuire nu exclude posibilitatea adresării cu aceeași cerere conform

competenței la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 269-270, art. 446 alin. (2) art. 453 alin. (1) lit. a) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Svetlana

Grigorița împotriva încheierii din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție,

3

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Grigorița împotriva Ministerului Justiției, intervenientul accesoriu

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4