3r-217/18 — anularea actului administrativ

3r-217/18 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.3r-217/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (I. Secrieru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciuna)

D E C I Z I E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând cererea de recurs declarată de Ștefan Golban,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Golban și

Ștefan Golban împotriva Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale

a Consiliului mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituit apelul declarat de Mihail Golban și Ștefan Golban,

c o n s t a t ă:

La 13 noiembrie 2017, Mihail Golban și Ștefan Golban au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Direcției generale economie, reforme și relații

patrimoniale a Consiliului mun. Chișinău, ulterior la 15 ianuarie 2018, prin cererea

de concretizare a cerințelor au solicitat, anularea parțială a hotărârii nr. 352 din

28 martie 2014 emisă de Consiliul municipal Chișinău, Comisia municipală de

privatizare a fondului locativ, repararea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-5, 29-30).

Prin hotărârea din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana a fost

respinsă acțiunea depusă de Mihail Golban și Ștefan Golban, ca neîntemeiată (f.d.

67, 71-76).

La 25 iulie 2018, Mihail Golban și Ștefan Golban, reprezentați de avocatul

Gabriela Șoronga, au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 05 iulie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d. 78).

Prin încheierea din 05 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, nu a fost dat

curs cererii de apel declarate de Mihail Golban și Ștefan Golban, fiind acordat

apelanților termen până la 25 septembrie 2018, pentru prezentarea apelului motivat.

Totodată, a fost adus la cunoștința apelanților, că în caz dacă nu vor lichida

neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu

actele anexate va fi restituită (f.d. 84).

Prin încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Mihail Golban și Ștefan Golban pe motiv că nu

au prezentat apelul motivat (f.d. 88).

1

La 10 octombrie 2018, Ștefan Golban a depus recurs împotriva încheierii

nominalizate solicitând, admiterea recursului, casarea încheierii din

26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel la etapa punerii pe rol a cererii de apel.

În susținerea recursului a indicat că, încheierea contestată este neîntemeiată și

pasibilă de a fi casată, deoarece recurentul nu a cunoscut despre actul de dispoziție

din 05 septembrie 2018.

A menționat că, nu a recepționat încheierea din 05 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, întrucât, locuiește pe o altă adresă, decât cea indicată de către

instanța de apel, or. xxxxxxxxx, anterior comunicînd instanței de fond adresa nouă

de domiciliu.

Concomitent a precizat, că la 30 iulie 2018 a reziliat contractul de asistență

juridică încheiat cu avocatul Gabriela Șoronga.

Consideră că, prin adoptarea încheierii contestate i-a fost lezat dreptul la un

proces echitabil (f.d. 92-94, 99).

În conformitate cu art. 425 Cod de procedura civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la data comunicării încheierii.

Materialele cauzei atestă că, copia încheierii din 26 septembrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 27 septembrie 2018, fapt

confirmat prin copia scrisorii de însoțire a instanței de apel nr.9484 (f.d. 89), însă

confirmare privind recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului

lipsește.

În circumstanțele relatate, recursul expediat de Ștefan Golban la 10 octombrie

2018 și înregistrat la 12 octombrie 2018, se consideră depus în termenul prevăzut de

lege (f.d. 92-94, 99).

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedura civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 365 alin. (1) lit. d) Cod de procedură civilă, în cererea

de apel se indică motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.

Potrivit art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 Cod de procedură civilă, instanța de

apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un

termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Prin prisma art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea de apel dacă apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1)

Cod de procedură civilă.

Din materialele cauzei rezultă, că la 25 iulie 2018, Mihail Golban și Ștefan

Golban, reprezentați de avocatul Gabriela Șoronga, au declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii din 05 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f.d.

78).

2

Colegiul reține, că prin încheierea din 05 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, nu a fost dat curs cererii de apel declarate de Mihail Golban și Ștefan

Golban, fiind acordat apelanților termen până la 25 septembrie 2018 pentru

prezentarea apelului motivat. Totodată, a fost adus la cunoștința apelanților, că în

caz dacă nu vor lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată

depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită (f.d. 84).

Având la bază prevederile art. 369 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, prin

încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea

de apel declarată de Mihail Golban și Ștefan Golban pe motiv că nu au prezentat

apelul motivat (f.d. 88).

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că

instanța de apel corect a restituit cererea de apel depusă de Ștefan Golban și Mihail

Golban, or, aceștia nu s-au conformat indicațiilor instanței de apel stabilite prin

încheierea din 05 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și nu au prezentat

instanței de apel cererea de apel motivată în termenul stabilit.

Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii instanței de apel din

05 septembrie 2018 a fost expediată lui Mihail Golban și Ștefan Golban pe adresa

indicată în apelul nemotivat mun. xxxxx (f.d. 78), care a fost recepționată de către

apelanți la 24 septembrie 2018, fapt confirmat prin semnătura acestora pe avizul de

recepție nr. DS2100551830AS (f.d. 86). La fel, reprezentantul apelanților, avocatul

Gabriela Șoronga a recepționat încheierea de nu a da curs cererii de apel, din

05 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, la 14 septembrie 2018, fapt ce se

atestă prin semnătura aplicată pe avizul de recepție DS2100552141AS (f.d. 87).

Prin urmare, termenul pentru înlăturarea neajunsurilor a început a curge la

15 septembrie 2018 și a expirat la 25 septembrie 2018.

Având la bază prevederile art. 369 alin.(1) lit. a) Cod de procedură civilă, prin

încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită cererea

de apel declarată de Mihail Golban și Ștefan Golban pe motiv că nu au prezentat

apelul motivat (f.d. 88).

Colegiul reține ca irelevante argumentele recurentului precum că, nu a primit

pentru cunoștință încheierea din 05 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel, din motiv că încheierea dată nu a fost expediată

în adresa nouă a domiciliului recurentului-apelantului.

În conformitate cu art.100 Cod de procedură civilă, actele de procedură se

comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz

de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică

indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure

transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin

delegație judiciară.

În conformitate cu art. 107 Cod de procedură civilă, dacă își schimbă

domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este

obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația

sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră

recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.

Partea este obligată să informeze instanța, nu mai târziu de 3 zile până la data

ședinței de judecată, despre angajarea unui avocat, schimbarea sau renunțarea la

3

serviciile avocatului, prezentînd instanței datele de contact ale noului avocat,

inclusiv adresa electronică a acestuia.

La capitolul dat, Colegiul relevă că, în conformitate cu art. 102 alin. (6) Cod de

procedură civilă, citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau

de un alt participant la proces. Dacă persoana nu locuiește la adresa comunicată

instanței, citația sau înștiințarea poate fi trimisă la locul ei de muncă sau la locul

unde se află.

Din prevederile menționate mai sus rezultă că, actele procesuale întocmite de

către instanța de judecată se trimit la ultima adresă cunoscută instanței și se

consideră înmânate, chiar dacă destinatarul nu mai locuiește la domiciliul procesual

ales.

În contextul dat, se reține că pe tot parcursul examinării cauzei, recurentul

Ștefan Golban a indicat adresa de domiciliu – or. xxxxxx (f.d. 3-5, 29-30, 78).

Astfel, Colegiul notează că instanței de apel nu-i poate fi imputată

necomunicarea actelor de procedură lui Ștefan Golban, deoarece ultimul nu a adus la

cunoștința instanței, prin cerere scrisă, că ar dispune de o altă adresă la care ar fi

solicitat comunicarea tuturor actelor de procedură, situație în care în mod corect

comunicarea încheierii de a nu da curs s-a făcut la domiciliul procesual menționat în

cererea de apel depusă de recurent.

În contextul dat, nu poate fi reținut argumentul recurentului Ștefan Golban,

precum că, a comunicat instanței de fond adresa nouă a domiciliului or. xxxxxx,

deoarece la materialele cauzei nu este anexată o astfel de cerere.

Colegiul reține că, termenul acordat de instanța de apel pentru înlăturarea

neajunsului, care a servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este unul

imperativ or, în conformitate cu art. 110 din Cod de procedură civilă, termenul de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie

un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 111 alin.(3) Cod de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Conform art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, în termenul acordat de instanța de apel, Ștefan Golban nu a înlăturat

neajunsurile menționate prin încheierea din 05 septembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

Instanța de recurs consideră necesar de menționat că Ștefan Golban, fiind

conștient că a depus la 25 iulie 2018, doar cererea de apel nemotivată, avea obligația

de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la

instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt însă, ignorat de acesta.

Mai mult, cererea de apel nemotivată a fost depusă la 25 iulie 2018, fiind

semnată de către avocatul Gabriela Șoronga, care cunoștea prevederile legale

privind condițiile de formă și conținut ale apelului, urmînd să se intereseze de soarta

dosarului în vederea exercitării drepturilor și obligațiilor procedurale ale apelantului.

4

Conform art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, potrivit cărora, actele

procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții. De asemenea,

colegiul reține prevederea legală privind obligația participanților la proces de a nu

abuza de drepturile procedurale.

Totodată, recurentul-apelantul, în cererea de apel nemotivată indică faptul că își

rezervă dreptul de a prezenta motivele cererii de apel după ce va face cunoștință cu

hotărârea motivată a primei instanțe (f.d. 78), iar conform scrisorii de însoțire a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, copia hotărârii din 05 iulie 2018 a fost

expediată părților la 26 iulie 2018 pe adresa or. xxxx, fiind recepționată de Ștefan

Golban la 03 august 2018 (f.d. 77, 90).

La acest capitol se remarcă și faptul că Ștefan Golban, cât și reprezentantul

acestuia, avocatul Gabriela Șoronga, din data depunerii apelului nemotivat și până la

data restituirii acestuia, a avut termen real și suficient pentru a prezenta apelul

motivat întru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.

În asemenea împrejurări se constată drept temeinică soluția instanței de apel cu

privire la restituirea cererii de apel, deoarece în termenul stabilit Ștefan Golban și

nici reprezentantul acestuia, avocatul Gabriela Șoronga nu au prezentat cererea de

apel motivată, fapt ce atrage consecințele dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură civilă.

La caz, sunt relevante și dispozițiile art. 56 alin. (2), (3) și 61 alin. (1) Cod de

procedură civilă, în conformitate cu care, participanții la proces se bucură de

drepturi procesuale egale și au obligații procesuale egale, cu unele excepții stabilite

de lege în dependență de poziția pe care o ocupă în proces. Participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierea din

26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău este adoptată în conformitate cu

normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a

circumstanțelor cauzei, instanța de recurs o consideră legală și întemeiată.

În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel întemeiat a

restituit cererea de apel, având în vedere că Ștefan Golban nu a întreprins nicio

acțiune de a prezenta cererea de apel motivată în instanța de apel.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate

în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu

menținerea încheierii instanței de apel.

Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că prin

restituirea cererii de apel i se îngrădește dreptul de acces la justiție, deoarece din

materialele cauzei rezultă că instanța de apel a creat condițiile necesare prevăzute

atît de legislația națională, cît și de cea internațională, asigurând lui Ștefan Golban

posibilitatea de a-și valorifica efectiv drepturile sale procesuale.

Totodată, Colegiul relevă că soluția instanței de apel privind restituirea cererii

de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

prevederilor art. 6 § 1 din CEDO, având în vedere că ține de obligația apelantului de

5

a lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță (Cauza

Van Harn vs Germania nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de Ștefan Golban în

cererea de recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Ștefan Golban.

Se menține încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Golban și Ștefan

Golban împotriva Direcției generale economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

6