2ra-2403/18 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2403/18 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2403/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – A. Miron
Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
ÎNCHEIERE
28 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Eugenia Petranis,
în cauza civilă la acțiunea Societății pe Acțiuni „Apă- Canal Chișinău”
împotriva Eugeniei Petranis cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din data de 22 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel depusă de către Eugenia Petranis, s-a menținut
hotărârea din data de 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul
Rîșcani,
constată:
La 30 septembrie 2016 Societatea pe Acțiuni „Apă- Canal Chișinău, (în
continuare SA „Apă -Canal Chișinău”) a depus cerere de chemare în judecată, cu
concretizările ulterioare împotriva Eugeniei Petranis, solicitând încasarea datoriei
în mărime de 3 023,51 lei și a taxei de stat în sumă de 270 lei. (f.d. 3, 29-33)
În motivarea acțiunii a indicat că la 27 mai 2015 Eugenia Petranis s-a adresat
către SA „Apă-Canal Chișinău” cu o cerere în vederea încheierii contractului
privind furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare pentru
obiectivul situat pe str. xxxxx, com. xxxxx mun. Chișinău.
La 17 iunie 2015 în baza actului privind inspectarea stării tehnice a rețelelor
de alimentare cu apă și de canalizare s-a stabilit că Eugenia Petranis deja efectuase
o branșare neautorizată, cu instalarea unui ventil de 15 mm, la rețelele de
alimentare cu apă, ce a fost imediat debranșat prin închidere și sigilare, fapt care
conform prevederilor pct. 9.4.1. lit. a) din Regulamentul de organizare și
funcționare a serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din mun.
Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.5/4 din
25.03.2008, branșarea neautorizată a conductelor de apă și racordurilor de
canalizare ale consumatorilor la rețelele furnizorului sau la branșamentele de apă,
racordurile de canalizare, rețelele inginerești interioare de alimentare cu apă sau de
canalizare ale consumatorilor (subconsumatorilor) este o încălcare în evidența
volumului de apă furnizat și/sau a volumului apelor uzate evacuate.
1
SA „Apă-Canal Chișinău” a mai menționat că în cazul încălcării comise
volumul supus facturării se determină conform capacității de debit al
branșamentului de apă.
Totodată a precizat că potrivit legislației în vigoare branșarea la sistemul
public de alimentare cu apă se efectuează în baza condițiilor tehnice prescrise de
către furnizor. În cazul de față, Eugenia Petranis nu a solicitat de la SA „Apă-Canal
Chișinău” eliberarea Condițiilor tehnice pentru proiectarea rețelelor de alimentare
cu apă și evacuare a apelor uzate sau să întreprindă careva acțiuni în privința
depunerii cererii la încheierea contractului cu tot pachetul de documente necesare,
după cum s-a scris în Actul inspectării stării evidenței și folosirii apei din 07 mai
2010.
Condițiile tehnice și eliberarea acestora de SA „Apă-Canal Chișinău” nu
reprezintă branșarea rețelele publice de alimentare cu apă și de canalizare, ci
respectarea de către consumator a primei etape pentru proiectarea rețelelor de
alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate.
Astfel, la ședința Comisiei pentru examinarea încălcărilor în evidența
serviciilor de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate, din 19 iunie 2015 s-a
decis calcularea și înaintarea spre plată a volumului de 339 m3 apă și de canalizare,
fapt confirmat prin Extras din procesul-verbal nr.24 din 19 iunie 2015 al Comisiei,
determinat conform formulei de calcul: 0,92 m3/oră x 92 zile x 4 ore /zi = 339 m3
apă/canalizare; 339 m3 a/c x 9,19 (tarif, apă/canalizare) = 3 115, 41 lei, dintre care
s-a efectuat un recalcula cu minus 91,90 lei = 3 023,51 lei.
Reclamanta a menționat că Regulamentul de organizare și funcționare a
serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare din municipiul Chișinău,
aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.5/4 din 25 martie 2008, se
aplică pe teritoriul mun. Chișinău și este obligatoriu pentru respectare de către
furnizor, consumatorii (subconsumatorii) serviciilor publice (comunale) de
alimentare cu apă și canalizare livrate prin sistemul centralizat al rețelelor
comunale din municipiu, precum și de către consumatorii amplasați în afara
teritoriului mun. Chișinău, dar care utilizează servicii prestate prin acest sistem.
Acest Regulament se aplică, de asemenea, la proiectarea, executarea,
recepționarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor din sistemul public de
alimentare cu apă și canalizare în mun. Chișinău.
Anterior constatării branșării neautorizate, de către reprezentantul
operatorului, s-a mai inspectat obiectivul situat pe str. xxxxxx, com. xxxxx mun.
Chișinău, în prezența Eugeniei Petranis, fapt confirmat prin Actul din 09
decembrie 2014 privind inspectarea stării tehnice a rețelelor de alimentare cu apă și
de canalizare, contoarelor și nivelului de confort de pe adresa dată, prin care s-a
constatat și consemnat în act existența branșamentului cu diametrul 20 mm și a
contorului de apă rece de tip Belassitsa nr.0045113, aplicarea sigiliului nr.8383403
la unirea contorului cu țeava și filtru cu nr.8383421.
Totodată, în act s-a consemnat că branșamentul dat a fost tăiat și obturat de
către SERA în fântână la conectare din cauza scurgerii până la contor.
Drept urmare, în scopul remedierii neajunsurilor, reprezentantul operatorului
i-a adus la cunoștință în scris Eugeniei Petranis faptul că reconectarea la sistemul
public de alimentare cu apă și de canalizare urmează să se efectueze doar cu
2
permisiunea SA „Apă-Canal Chișinău” după achitarea taxei de reconectare
/deconectare.
În opinia reprezentantei SA „Apă-Canal Chișinău” se consideră îndreptățită
de a înainta prezenta acțiune, ori Eugenia Petranis nu a achitat serviciile prestate în
termenul prevăzut de legislație, acumulând pentru perioada lunii iunie, anul 2015,
o datorie în mărime de 3 023,51 lei.
Prin hotărârea din data de 22 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a încasat din contul Eugeniei
Petranis în beneficiul SA „Apă Canal Chișinău”, datoria în sumă de 3 023,51 lei
pentru serviciile de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate și cu titlu de
cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat suma de 270 lei, în total suma de
3 293, 51 lei. (f.d. 68,72-78)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 martie 2018 a respins
cererea de apel depusă de către Eugenia Petranis, a menținut hotărârea din data de
22 noiembrie 2017 a Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 114, 115-
122)
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 06 iunie 2018 Eugenia Petranis
a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței
de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind
respingerea acțiunii. (f.d. 125-127)
În motivarea recursului Eugenia Petranis a indicat că instanțele de judecată au
interpretat eronat atât normele de drept material, cât și faptul că, la caz, între părți
lipsește un contract, care ar prevedea drepturile și obligațiile părților, prin urmare
lipsa acestui contract duce la ilegalitatea acțiuinii. SA „Apă Canal Chișinău”
recunoaște că lipsește contractul privind furnizarea serviciului public, fapt care
denotă că lipsește latura juridică, ori fără un contract încheiat nu este posibil de
stabilit drepturile și obligațiile părților.
La 15 noiembrie 2018 SA „Apă Canal Chișinău” a depus referință la cererea
de recurs depusă de către Eugenia Petranis, indicând că deși recurenta nu este de
acord cu actele de control, procesul – verbal al comisiei pentru examinarea
încălcărilor, precum și a facturii aceasta nu le-a contestat. Astfel, recursul este
neîntemeiat și solicită menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe. (f.d.134-140)
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 22 martie 2018,
confirmare privind recepționarea acesteia de către Eugenia Petranis la materialele
dosarului lipsește.
În aceste circumstanțe recursul depus la data de 06 iunie 2018 de către
Eugenia Petranis, se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către
Eugenia Petranis, este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
3
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură
civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către Eugenia Petranis, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Eugenia Petranis, inadmisibil.
4
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Eugenia Petranis, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
5