3ra-1478/18 — recunoasterea ilegalitatii refuzului, adoptarea procesului-verbal de finisare a constructiei, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-1478/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V.Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)

Î N C H E I E R E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Svinarenco și

Leontie Feniuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Svinarenco și Leontie Feniuc împotriva Consiliului și Primăriei or. Codru, mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și adoptarea procesului-

verbal de finisare a construcției, precum și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 3 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Victor Svinarenco și Leontie Feniuc și s-a menținut

hotărârea din 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 17 august 2016, Victor Svinarenco și Leontie Feniuc a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăriei or. Codru, mun. Chișinău cu

privire la recunoașterea ilegalității refuzului și adoptarea procesului-verbal de

finisare a construcției, precum și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la 26 iulie 2016 s-au adresat

Consiliului Primăriei or. Codru, mun. Chișinău cu cerere prealabilă, prin care au

solicitat întocmirea actelor privind privatizarea garajelor nr. 98, 99, 100 și 135

construite de ei pe parcursul anilor 1992 - 1993 în cadrul CCG 3/2 din or. Codru,

mun. Chișinău, str. Drumul Schinoasei 5, pentru care achită impozitele și taxele

prevăzute de lege.

Au susținut reclamanții că, în luna martie 2016 ÎS ,,Cadastru” OCT Chișinău

i-a informat că, CCG 3/2 din or. Codru mun.Chișinău, a fost radiată din Registrul

persoanelor juridice ținut de ÎS ,,Camera înregistrării de Stat” din 31 octombrie

2011 și de jure nu există, iar cererea lor prealabilă a fost examinată de Primarul or.

Codru - persoană care în opinia lor, a depășit limita obligațiilor sale de serviciu ca

funcționar public și prin scrisoarea nr. 563 din 3 august 2016 cererea a fost

respinsă.

1

Victor Svinarenco și Leontie Feniuc au menționat că, la examinarea cererii

prealabile, Primarul or. Codru, mun. Chișinău a încălcat condițiile prevăzute de

art.26 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, iar încălcarea uneia din cele 3

condiții, servește temei de anulare a hotărârii adoptate de funcționarul public și

repararea prejudiciului moral cauzat.

Astfel, au indicat reclamanții că, nefiind supuse înregistrării garajele nr. 98,

99, 100 și 135 construite personal de ei, aflate pe teritoriul CCG 3/2 din or. Codru,

str. Drumul Schinoasei 5, mun. Chișinău, au fost prejudiciați moral.

Victor Svinarenco și Leontie Feniuc au notat că, cererea de chemare în

judecată depusă se bazează pe Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.99 din

10 februarie 2014, prin care CCG 3/2 din or. Codru, mun. Chișinău se obligă

conform pct. 4, 5, 6 din această hotărâre să prezinte comisiei Consiliului și

Primăriei or. Codru, mun. Chișinău documentele necesare pentru darea în

exploatare a garajelor, însă din 31 octombrie 2011 CCG 3/2 a fost radiată din

Registrul de stat al persoanelor juridice și se află în imposibilitate de a perfecta

actele necesare pentru înregistrarea garajelor.

În acest sens, reclamanții au susținut că, la prezenta cauză au fost anexate

planurile garajelor nr. 98, 99, 100 și 135, cu măsurările garajelor efectuate de ÎS

,,Cadastru” OCT Chișinău.

Au mai indicat reclamanții că, în temeiul art. 1, 2 și 3 ale Legii contenciosului

administrativ, obiectul acțiunii este refuzul în soluționarea în termen legal a cererii

prealabile la un drept recunoscut de lege, la caz, legalizarea, aprobarea,

recepționarea și semnarea procesului-verbal de finisare a construcțiilor, darea în

exploatare a garajelor nr. 98, 99, 100 și 135 din fostul CCG 3/2 din or. Codru,

mun. Chișinău, pe care-l consideră asimilat unui act administrativ, iar drept temei

pentru utilizarea terenurilor în scopul construcției și extinderii garajelor din cadrul

CCG 3/2 a servit Hotărârea Guvernului RM nr. 714 din 21 decembrie 1991, care a

fost emisă până la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Codului

Funciar din 25 decembrie 1991.

Drept urmare, au considerat că, Consiliul și Primăria or. Codru, mun.

Chișinău neîntemeiat au refuzat în satisfacerea cerințele lor, prin ce au încălcat

prevederile art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, care obligă

pârâtul să dovedească legalitatea refuzului în satisfacerea cererii.

Reclamanții prin cererea de chemare în judecată inițială și cererile

suplimentare de concretizare a cerințelor din 28 septembrie 2016, 7 decembrie

2016 și 27 octombrie 2017, au solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Consiliul

și Primăriei or. Codru, mun. Chișinău în soluționarea în termenul legal a cererii

prealabile la un drept recunoscut de lege, obligarea Consiliului și Primăriei or.

Codru, mun. Chișinău să aprobe, recepționeze și să semneze procesul-verbal de

finisare a construcției garajelor, darea în exploatare a garajelor cu nr. 98,99, 100 și

135 situate în or. Codru, mun. Chișinău, str. Drumul Schinoasei 5 și încasarea

sumei de 30 000 de lei, cu titlu de prejudicu moral. (f.d. 3, 27-28, 56, 76)

Prin hotărârea din 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca fiind nefondată cererea de chemare în judecată depusă de către Victor

Svinarenco și Leontie Feniuc.

2

La 22 martie 2018, Victor Svinarenco și Leontie Feniuc au declarat apel

împotriva hotărârii din 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 3 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Victor Svinarenco și Leontie Feniuc și a fost menținută hotărârea

din 20 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 117, 118, 121

și 130 ale Codului de procedură civilă, art. 1 alin. (1), 3, 5 lit. a), 14 alin. (1), 16

alin. (1), 24 alin. (3) și 25 alin. (1) ale Legii contenciosului administrativ.

Cu referire la nomele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut corectă soluția primei instanțe, or, la caz, nu a existat un refuz al

autorității publice privind satisfacerea cerințelor reclamanților/apelanți, pe când

ultimii contestă în instanța de contencios administrativ un răspuns cu caracter

informativ al autorității publice, care de fapt nu produce anumite efecte juridice

asupra celor solicitate, însă doar informează persoana referitor la conduita de urmat

pentru a obține satisfacerea cerinței înaintate.

De asemenea, Colegiul a remarcat că, în speță, nu poate fi reținut ca obiect al

acțiunii în contencios administrativ nesoluționarea în termen a cererii, or, de fapt la

cererea adresată, autoritatea a răspuns prin scrisoarea nr.563 din 3 august 2016,

prin care a comunicat reclamanților/apelanți punctul de vedere al autorității publice

emitente referitor la chestiunile abordate în solicitare.

Sub acest aspect, instanța de apel a evidențiat că, anterior, prin hotărârea din

24 septembrie 2014 a Judecătoriei Centru mun.Chișinău, menținută prin decizia

din 18 decembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată

cererea lui Leontie Feniuc împotriva Consiliului și Primăria or.Codru,

mun.Chișinău, intervenient accesoriu CCG nr.3/2 și ÎS ”Cadastru” privind

recunoașterea ilegală a refuzului, obligarea la recepționarea garajului și încasarea

prejudiciului moral. (f.d.43)

Astfel, prin hotărârile menționate, s-a disputat același drept a lui Leontie

Feniuc referitor la legalizarea garajelor, astfel încât, cu autoritate de lucru judecat,

printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a stabilit cu certitudine

că, nu a fost încălcat dreptul lui Leontie Feniuc la legalizarea garajelor și

înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestora în Registrul bunurilor

imobile, mai mult că, la moment, în Registrul bunurilor imobile, de fapt figurează

înregistrat dreptul apelanților asupra garajelor vizate în cauză. (f.d.85-89)

Finalmente, argumentul apelanților potrivit cărora, în cauză instanța de fond

urma să aplice prevederile art.1404 Cod civil, care sunt norme speciale în raport cu

normele art.1422 și 1423 ale Codului civil, aplicate de instanță, Colegiul îl reține

ca fiind neîntemeiat, deoarece pretenția privind încasarea prejudiciului moral

decade subsecvent pretenției de contestare a actului administrativ.

La 20 august 2018, Victor Svinarenco și Leontie Feniuc au declarat recurs

împotriva deciziei din 3 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și pasibile de casare.

Recurenții au menționat că, instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia

aplicată, și anume, art. 24 și 26 ale Legii contenciosului administrativ, art. 6 alin.

3

(3) al Legii privind actele legislative, art. 26, 28 și 40 din Legea cadastrului

bunurilor imobile, precum și art. 1404 alin. (1), (2) Cod civil.

Au relatat recurenții că, răspunsul nr. 563 a Primarului or. Codru la cererea

prealabilă din 3 august 2016 nu are caracter informativ, precum relevă Curtea de

Apel Chișinău, aceasta deoarece contravine Legii contenciosului administrativ.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 3 iulie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către Victor Svinarenco și Leontie

Feniuc la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 20 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Victor Svinarenco și

Leontie Feniuc în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Victor Svinarenco și

Leontie Feniuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

4

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Victor Svinarenco și Leontie

Feniuc.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Victor Svinarenco și Leontie Feniuc, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

5