3r-240/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-240/18

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (L. Iarmaliuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Moraru, B. Bîrca, E. Clim)

D E C I Z I E

28 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Service”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni” Service” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei privind

anularea actului adminsitrativ,

împotriva încheierii din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni

„Service”,

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2017, Societatea pe Acțiuni „Service” s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat

Teritorial Orhei solicitând anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial

Orhei nr.257-C din 17 martie 2017 privind obligarea la plata amenzii în mărime de

567 141 lei, impozitelor, taxelor și altor plăti în sumă totală de 827 478 lei.

La 15 martie 2018, reprezentantul reclamantului Valeriu Duca, a depus cerere

prin care a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare, invocând faptul că neasigurarea

acțiunii va face imposibilă executarea hotărârii judecătorești, deoarece pârâtul

Serviciul Fiscal de Stat la 28 noiembrie 2017 a emis o hotărâre cu privire la aplicarea

sechestrului pe bunurile imobiliare ale Societății pe Acțiuni "Servis”, care la 12

decembrie 2017 a fost perfectat actul de sechestru pe bunul imobil, iar la 12 martie

2018 s-a efectuat actul de control asupra bunului cu scopul de a se scoate bunul la

licitație.

Prin încheierea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a

respins cererea Societății pe Acțiuni „Service” de aplicare a măsurii de asigurare a

acțiunii.

La 03 aprilie 2018, Societatea pe Acțiuni „Servis” a declarat recurs împotriva

încheierii solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 16 martie 2018 a

Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și admiterea cererii de asigurare a acțiunii.

1

Prin decizia din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul

declarat de reprezentantul Societatea pe Acțiuni „Servis” Duca Valerii și s-a menținut

încheierea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești.

La 30 iulie 2018, Societatea pe Acțiuni „Servis” a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 16 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, invocând ca temei de

drept prevederile art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Servis” s-a respins ca fiind inadmisibilă.

La 01 noiembrie 2018, Societatea pe Acțiuni „Servis” a declarat recurs

împotriva încheierii din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând

admiterea recursului, casarea încheierii menționate și restituirea spre rejudecare a

cererii de revizuire în instanța de apel.

În motivare reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire.

Relevă că instanța de apel la examinarea cererii de revizuire în mod eronat nu a

constatat circumstanțele esențiale invocate ca temei de revizuire și eronat a aplicat

normele juridice care reglementează regimul juridic al faptelor prezumate.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța constată că Curtea de

Apel Chișinău a pronunțat încheierea la 25 octombrie 2018.

Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Cererea de recurs a fost declarată la 01 noiembrie 2018, respectiv în termenul

prevăzut de art. 425 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul

se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi

respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente.

În acest sens, Colegiul reține că în cadrul examinării acțiunii civile reclamantul a

solicitat asigurarea acțiunii, prin interzicerea Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial

Orhei să vândă bunurile imobile sechestrate ale Societății pe Acțiuni „Servis”.

În urma examinării recursului asupra încheierii prin care s-a respins demersul

reclamantului de asigurarea a acțiunii,Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 iulie

2018 a dispus respingerea recursului.

Ulterior, Societatea pe Acțiuni „Servis” a depus cerere de revizuire asupra

deciziei menționate supra.

Colegiul conchide că instanța de apel corect a analizat argumentele invocate

în cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Servis”.

2

Cât privește cererea de revizuire, instanța de recurs relevă că reieșind din

prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, temei de declare a revizuirii poate

fi dacă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a pricinii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unul din aspectele

fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor juridice, care

instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au stabilit definitiv o

chestiune, hotărîrea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea Brumărescu versus

România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și Roșca versus Moldova,

nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005).

Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice care

duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o

importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute

revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie

descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale

în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, motivele indicate de către recurent referitor la netemeinicia încheierii

Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2018 și aplicarea eronată a normelor de

drept material, nu sunt prevăzute de art.449 Codul de procedură civilă, temeiurilor

declarării revizuirii fiind exhaustivă și neputând fi completată, din care considerente

nu pot fi reținute argumentele revizuentului în acest sens.

În raport cu conținutul cererii de revizuire depuse și în sensul normelor de drept

procedural enunțate instanța de recurs reține că instanța de apel a examinat faptele pe

care revizuentul și-a întemeiat cererea de revizuire și s-a expus asupra motivelor

invocate în cererea de revizuire.

Temeiurile de revizuire urmează a fi prevăzute în legislație în mod obiectiv și

exhaustiv, astfel încât nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

În cadrul unui proceduri de revizuire, pot fi corectate erorile judiciare,

omisiunile justiției și asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare.

În hotărârea nr.16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a menționat că o

derogare de la principiul res judicata este justificată doar atunci când este necesară

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

La caz, Colegiul conchide că motivele invocate de revizuient nu sunt de

asemenea natură, or, alegațiile revizuientului precum că pârâtul întreprinde acțiuni de

rea-credință prin crearea obstacolelor în privința executării viitoarei hotărâri, este doar

poziția părții și un dezacord cu soluția emisă prin încheierea din 26 iulie 2018.

Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide, că Curtea

de Apel Chișinău corect a constatat că nu există temeiuri de a admite cererea de

3

revizuire, or recurentul nu a invocat nici o circumstanță nouă care să aibă putere

decisivă asupra deciziei din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Având în vedere cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și

a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Servis”.

Se menține încheierea din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, adoptată în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni” Service” împotriva

Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei privind anularea actului adminsitrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

4