3r-240/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-240/18 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Telenești (L. Iarmaliuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Moraru, B. Bîrca, E. Clim) D E C I Z I E 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Service”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni” Service” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei privind anularea actului adminsitrativ, împotriva încheierii din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Service”, c o n s t a t ă: La 20 mai 2017, Societatea pe Acțiuni „Service” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei solicitând anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei nr.257-C din 17 martie 2017 privind obligarea la plata amenzii în mărime de 567 141 lei, impozitelor, taxelor și altor plăti în sumă totală de 827 478 lei.

La 15 martie 2018, reprezentantul reclamantului Valeriu Duca, a depus cerere prin care a solicitat aplicarea măsurilor de asigurare, invocând faptul că neasigurarea acțiunii va face imposibilă executarea hotărârii judecătorești, deoarece pârâtul Serviciul Fiscal de Stat la 28 noiembrie 2017 a emis o hotărâre cu privire la aplicarea sechestrului pe bunurile imobiliare ale Societății pe Acțiuni "Servis”, care la 12 decembrie 2017 a fost perfectat actul de sechestru pe bunul imobil, iar la 12 martie 2018 s-a efectuat actul de control asupra bunului cu scopul de a se scoate bunul la licitație. Prin încheierea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a respins cererea Societății pe Acțiuni „Service” de aplicare a măsurii de asigurare a acțiunii.

La 03 aprilie 2018, Societatea pe Acțiuni „Servis” a declarat recurs împotriva încheierii solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 16 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și admiterea cererii de asigurare a acțiunii. 1 Prin decizia din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul declarat de reprezentantul Societatea pe Acțiuni „Servis” Duca Valerii și s-a menținut încheierea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. La 30 iulie 2018, Societatea pe Acțiuni „Servis” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, invocând ca temei de drept prevederile art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Servis” s-a respins ca fiind inadmisibilă. La 01 noiembrie 2018, Societatea pe Acțiuni „Servis” a declarat recurs împotriva încheierii din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea încheierii menționate și restituirea spre rejudecare a cererii de revizuire în instanța de apel. În motivare reiterat că nu este de acord cu încheierea instanței de apel prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire. Relevă că instanța de apel la examinarea cererii de revizuire în mod eronat nu a constatat circumstanțele esențiale invocate ca temei de revizuire și eronat a aplicat normele juridice care reglementează regimul juridic al faptelor prezumate.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța constată că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea la 25 octombrie 2018. Potrivit art. 425 din Codul de procedură civilă termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Cererea de recurs a fost declarată la 01 noiembrie 2018, respectiv în termenul prevăzut de art. 425 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art.426 alin. (2) și (3) din Codul de procedura civilă, recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă. Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii din următoarele considerente. În acest sens, Colegiul reține că în cadrul examinării acțiunii civile reclamantul a solicitat asigurarea acțiunii, prin interzicerea Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei să vândă bunurile imobile sechestrate ale Societății pe Acțiuni „Servis”. În urma examinării recursului asupra încheierii prin care s-a respins demersul reclamantului de asigurarea a acțiunii,Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26 iulie 2018 a dispus respingerea recursului.

Ulterior, Societatea pe Acțiuni „Servis” a depus cerere de revizuire asupra deciziei menționate supra. Colegiul conchide că instanța de apel corect a analizat argumentele invocate în cererea de revizuire depusă de Societatea pe Acțiuni „Servis”. 2 Cât privește cererea de revizuire, instanța de recurs relevă că reieșind din prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, temei de declare a revizuirii poate fi dacă că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că unul din aspectele fundamentale a supremației legii este principiul securității raporturilor juridice, care instituie, printre altele, în cazul în care instanțele judecătorești au stabilit definitiv o chestiune, hotărîrea lor nu ar trebui pusă la îndoială (a se vedea Brumărescu versus România [MC], nr. 28342/95, para. 61, CEDO 1999- VII, și Roșca versus Moldova, nr. 6267/02, para. 24, 22 martie 2005). Circumstanțele nou-descoperite pot fi definite ca totalitatea de fapte juridice care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărîrii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, motivele indicate de către recurent referitor la netemeinicia încheierii Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2018 și aplicarea eronată a normelor de drept material, nu sunt prevăzute de art.449 Codul de procedură civilă, temeiurilor declarării revizuirii fiind exhaustivă și neputând fi completată, din care considerente nu pot fi reținute argumentele revizuentului în acest sens. În raport cu conținutul cererii de revizuire depuse și în sensul normelor de drept procedural enunțate instanța de recurs reține că instanța de apel a examinat faptele pe care revizuentul și-a întemeiat cererea de revizuire și s-a expus asupra motivelor invocate în cererea de revizuire. Temeiurile de revizuire urmează a fi prevăzute în legislație în mod obiectiv și exhaustiv, astfel încât nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

În cadrul unui proceduri de revizuire, pot fi corectate erorile judiciare, omisiunile justiției și asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. În hotărârea nr.16 din 25 iunie 2013, Curtea Constituțională a menționat că o derogare de la principiul res judicata este justificată doar atunci când este necesară datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

La caz, Colegiul conchide că motivele invocate de revizuient nu sunt de asemenea natură, or, alegațiile revizuientului precum că pârâtul întreprinde acțiuni de rea-credință prin crearea obstacolelor în privința executării viitoarei hotărâri, este doar poziția părții și un dezacord cu soluția emisă prin încheierea din 26 iulie 2018. Luând în considerație cele stipulate supra, instanța de recurs conchide, că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat că nu există temeiuri de a admite cererea de 3 revizuire, or recurentul nu a invocat nici o circumstanță nouă care să aibă putere decisivă asupra deciziei din 26 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Având în vedere cele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Servis”. Se menține încheierea din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni” Service” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial Orhei privind anularea actului adminsitrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Nicolae Craiu Dumitru Mardari 4