3ra-1232/18 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-1232/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. Denis Băbălău) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Lidia Bulgac, Silvia Gîrbu, Grigore Dașchevici) D E C I Z I E 21 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Biroul Vamal Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea proceselor-verbale, deciziilor de regularizare și a declarațiilor vamale, împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 3 aprilie 2017 și 11 mai 2017 Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a depus cereri de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea proceselor-verbale, deciziilor de regularizare și a declarațiilor vamale.

Prin încheierea din 29 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, s-a conexat într-un singur proces cauzele civile la cererea de chemare în judecată depuse de Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea proceselor-verbale, deciziilor de regularizare și a declarațiilor vamale În motivarea acțiunilor a indicat că, conform declarațiilor vamale de import nr. 3019I84 si 3019I87 din 9 ianuarie 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a importat în Republica Moldova, de la producătorul „Chongding xinshui machine manufacture” China, aparate agricole, motosăpătoare. Declarațiile vamale au fost selectate pe culoarul roșu de vămuire, respectiv au fost supuse controlului vamal complex, care consta din controlul vamal documentar, control economic și control fizic.

Acest fapt se confirmă din informația detailată din sistemul „Asycuda World” pe declarațiile vamale nr. 3019I84 nr. 3019I87 din 9 ianuarie 2015. În urma controlului, organul vamal a acceptat declarațiile vamale, le-a validat și a permis eliberarea necondiționata a mărfii vămuite în circulație liberă. 1 Prin aceste acțiuni, organul vamal a recunoscut că informațiile pe baza cărora s- a efectuat importul mărfurilor, au fost exacte și complete conform pct. 18 art. 1 Cod Vamal, potrivit căruia organul vamal lasă la dispoziția persoanei mărfurile sau mijloacele de transport vămuite, în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate. Mărfurile devamate au fost puse în vânzare și vândute la consumatori, cu prețul, care a inclus sine costul mărfii importate plus 10-15 % dobânda.

La 17 martie 2017, prin intermediul citației nr. 2933 din 14 martie 2017, au fost invitați la Biroul Vamal Centru de către inspectorul secției Control ulterior, care a înmânat deciziile de regularizare nr. 210 și 211 din 8 februarie 2017, în care s-a menționat că Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup”, conform declarațiilor vamale nr. 3019184 și nr. 319187 din 9 ianuarie 2015, urmează să achite drepturi de import recalculate în sumă de 491 456,26 de lei și penalitate în suma de 179 821,32 de lei. A considerat că, deciziile de regularizare sunt ilegale și urmează a fi anulate deoarece fiind importator de buna credință, care activează onest în Republica Moldova mai mult de 10 ani, nu a avut intenții de a eschiva și nu s-a eschivat de la plata drepturilor de import, depunând în acest sens declarațiile vamale de import, conform legislației Republicii Moldova, valabile la momentul depunerii lor.

Este ilegală clasificarea care se bazează pe Note explicative, fără a examina textele oficiale (legale) ale pozițiilor de mărfuri din Nomenclator. Clasificarea nu poate fi făcuta corect fără examinarea caracteristicilor fizice ale produselor. Unica metoda de clasificare efectuată de organele vamale după acordarea Liberului de vamă, poate fi efectuată sub formă de decizie de clasificare a mărfurilor. Procedura de reverificare a fost efectuată contrar tuturor normelor de efectuare a acestor proceduri existente.

Potrivit pct. 50 din Regulamentul privind decizia de clasificare a mărfurilor, aprobat prin ordinul Serviciului Vamal nr. 296 din 19 august 2016, în situația când în rezultatul examinării DVD după acordarea liberului de vamă, inclusiv după caz, în cadrul controlului ulterior, se stabilește declararea eronată a codului mărfii, în temeiul art. 1412 alin. (22) din Codul vamal, Biroul vamal emite decizia de clasificare, care se va valorifica în cadrul procedurii de control ulterior. A menționat că, strategia dezvoltării economice a țării, în special încurajarea investițiilor în agricultură sânt reflectate în politicile fiscale și vamale, care stabilesc scutirile de la taxa vamală și TVA la importul de astfel de mașini agricole.

Mărfurile au fost declarate și supuse controlului vamal total la vămuire, în urma căruia nu au fost obiecții la modul de declarare și clasificare a produselor. Motosăpătoarele importate, numite deseori și motocultivatoare, reprezintă aparate agricole autopropulsate cu o singura axa motrică, funcția principală fiind prelucrarea solului cu ajutorul frezelor rotative, care preiau puterea motorului prin axa motrică. Frezele reprezintă piese indispensabile a motosăpătorului, organele de lucru care nemijlocit intră în contact cu solul. Alte funcții mecanice, motosăpătoarele nu le efectuează. Roțile care pot intra în set sânt într-un ambalaj comun destinate în principal deplasării, spre, sau dinspre terenurile prelucrate.

În conformitate cu Convenția Internațională privind Sistemul Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor, clasificarea mărfurilor necesită a fi în 2 corespundere cu Regulile generale de interpretare a Nomenclaturii, care se realizează reieșind din textul pozițiilor mărfurilor și notele corespunzătoare referitoare la secțiuni sau capitole. Nomenclatura Combinată a mărfurilor cuprinde mașinile și aparatele mecanice și electrice în cadrul Secțiunii XVI capitolele 84 și 85. Potrivit extrasului din Notele la aceasta Secțiune, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constitute un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul.

În cazul în care o mașină sau o combinație de mașini sunt constitute din elemente distincte, chiar separate sau legate între ele prin conducte, prin dispozitive de transmisie, prin cabluri electrice sau prin alte dispozitive destinate să asigure împreună o funcțiune bine determinată, cuprinsă într-una din pozițiile de la capitolul 1 sau capitolul 85, întregul ansamblu se clasifică la poziția care corespunde funcției pe care o asigura ansamblu. Denumirea de mașini se aplică mașinilor, aparatelor, dispozitivelor, echipamentelor și materialelor diverse menționate la pozițiile din capitolele 84 și 85. Fiind destinate pentru prelucrarea solului, motosăpătoarele nu pot fi recunoscute și nu reprezintă vehicule concepute în principal pentru a trage sau a împinge.

Nu corespund realității afirmațiile Biroului Vamal Centru indicate în procesul verbal de reverificare nr. 29.17/2-R din 8 februarie 2017, deoarece, art. 5 alin. (1) lit. d) Codul transporturilor rutiere definește ca tractor vehiculul rutier care, prin concepție și instrucție, este destinat exclusiv sau în principal tractării de remorci/semiremorci. Decizia, precum și procesul-verbal de reverificare au fost contestate prealabil la Serviciul Vamal, însă la data de 5 mai 2017 a primit un răspuns, prin care contestația a fost respinsă.

A considerat că, decizia de regularizare nr. 274 din 24 martie 2017 este ilegală, care urmează a fi anulată, din motivul că la 14 martie 2017 de către Biroul Vamal Centru a fost emisa decizia de regularizare nr. 211. La 31 martie 2017 a recepționat a doua decizie de regularizare cu nr. 274 din 24 martie 2017, care fost emisă întru corectarea precedentei decizii de regularizare nr. 211 din 14 martie 2017, adică s-a emis decizie de regularizare asupra deciziei de regularizare. A solicitat Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” anularea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29.17/2-r din 8 februarie 2017 și deciziile de regularizare nr. 210 și 211 din 14 martie 2017, anularea procesului-verbal de verificare nr. 48.17/2R din 22 martie 2017 și a deciziei de regularizare nr. 274 din 24 martie 2017. Prin hotărârea din 6 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup”; s-a casat integral hotărârea din 6 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-au anulat procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 29.17/2R din 8 februarie 2017, deciziile de regularizare nr. 210 și 211 din 14 martie 3 2017, procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. 48.17/2-R din 22 martie 2017 și decizia de regularizare nr. 274 din 24 martie 2017. La 23 iulie 2018, Biroul Vamal Centru a declarat recurs împotriva deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a fost interpretată în mod eronat legea.

Instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 1811 Cod Vamal, în vigoare la momentul efectuării controlului ulterior. Instanța de apel greșit a concluzionat că, organul vamal avea dreptul să purceadă la modificarea din oficiu a declarațiilor vamale și efectuarea recalculării dreptului de import doar în cazul în care, după reverificarea declarației vamale sau după controlul ulterior, dispozițiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informații inexacte sau incomplete, și doar atunci organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situației, ținând cont de noile informații obținute.

Instanța de apel a făcut trimitere la art. 1811 Cod vamal în redacția 1 ianuarie 2014 – 1 mai 2015. Însă, acest articol a fost modificat prin Legea nr. 71 din 14 aprilie 2015, în vigoare din 1 mai 2015. A indicat că, sunt lovite de nulitate constatările instanței de apel despre încălcarea prevederilor pct. 4 rubrica 3 al anexei 2 din Ordinul Serviciului Vamal nr. 333 din 31 iulie 2014 și anume că, deciziile de regularizare nu au fost semnate de șeful sau șeful adjunct al instituției emitente. Deciziile de regularizare au fost semnate de către șeful adjunct al Biroului Vamal Centru Denis Duminică, fapt ce se confirmă prin ordinul de numire în funcție și fișa de post. A considerat că, instanța de apel nu a ținut cont și nu a elucidat pe deplin de toate circumstanțele cauzei, iar concluziile sânt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

A solicitat Biroul Vamal Centru admiterea recursului, casarea deciziei din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 6 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central. Examinând recursul declarat de Biroul Vamal Centru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 3 mai 2018 și a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 12 iunie 2018 (vol. II, f.d.84).

Astfel, recursul declarat de Biroul Vamal Centru la data de 23 iulie 2018, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 4 La 14 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 17 septembrie 2018 și 12 noiembrie 2018, Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a depus referințe prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Biroul Vamal Centru cu menținerea deciziei instanței de apel și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de Biroul Vamal Centru, s-a considerat admisibil fiind transmis pentru a fi examinat în fond. În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat de Biroul Vamal Centru în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa decizia instanței de apel și de a menține în hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Conform art. 432 alin. (2) lit. b) și c) din Codul de procedură civilă, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Conform art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

După cum urmează din actele cauzei, prin procesul-verbal nr. 8.15/2-R, nr.29.17/2-R din 8 februarie 2017, s-au reverificat declarațiile vamale nr. 3019I84 și nr. 30191I87 din 9 ianuarie 2015 și s-a stabilit că mărfurile supuse examinării ulterioare urmează a fi clasificate la poziția tarifară 80110000 motocultoare, iar 5 frezele livrate în set la poziția 843229500, cu recalcularea drepturilor de import în temeiul art. 127 Cod vamal (vol. I, f.d.15-17). Prin procesul-verbal nr. 8/2.15-R din 11 martie 2015, s-a supus reverificării declarațiile vamale nr. 3019I84 și nr. 30191I87 din 9 ianuarie 2015, prin care s-a stabilit că mărfurile supuse examinării ulterioare urmează a fi clasificate la poziția tarifară 80110000 motocultoare, cu recalcularea drepturilor de import în sumă de 401 648,34 de lei (vol. I, f.d.18-20).

În temeiul proceselor-verbale de reverificare, la 14 martie 2017 s-au întocmit deciziile de regularizare nr. 210 și nr. 211 cu privire la calcularea plăților vamale în sumă de 361 628,88 de lei și 309 648,70 de lei (vol. I, f.d.21, 24). În temeiul procesului-verbal nr. 48.17/2-R din 22 martie 2017 privind reverificarea declarațiilor vamale nr. 8.15/2-R și nr. 29.17/2-R, s-a emis decizia de regularizare nr. 274 din 24 martie 2017, prin care s-a calculat plăți vamale în sumă de 8 975 de lei (vol. I, f.d.88-92). Invocând ilegalitatea actelor administrative menționate, la 3 martie 2017, 20 martie 2017 și 6 aprilie 2017, Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup”, prin cerere prealabilă a solicitat anularea proceselor-verbale și a deciziilor de regularizare (vol. I, f.d.38, 48, 95), iar ulterior, s-a adresat instanței de judecată.

Fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din 6 decembrie 2017 a ajuns la concluzia respingerii cererii de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” ca fiind neîntemeiată. Examinând apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup”, instanța de apel a conchis de a-l admite, a casa hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă hotărâre de admitere a acțiunii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către instanța de fond este una corectă rezultând din următoarele.

Conform noțiunilor de la art.1 din Codul Vamal, prin drepturi de import; drepturi de export este desemnată - taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele și orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislația; taxa pentru procedurile vamale, orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislația. Conform art.117 lit. b) în coroborare cu art.119 ale Codului Vamal în cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală și în alte cazuri prevăzute de legislație, se percep, ca drepturi de import și, respectiv, drepturi de export, următoarele: taxa pe valoarea adăugată.

Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu legislația. Actele cauzei denotă că, conform declarațiilor vamale nr. 3019I84 nr. 3019I87 din 9 ianuarie 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a clasificat mărfurile importate din China, tehnică agricolă de model Chongqing Xinshui XS1050M, XS 1050E, XS1350 și XS950, în cantitate de 346 unități în complet cu freze și cuțite, la poziția tarifară 843229500. Astfel, în procedura de vămuire, Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a fost scutită de la achitarea TVA a mărfurilor, în temeiul art. 103 alin. (1) pct. 271 Cod fiscal, în vigoare la acel moment potrivit căruia, T.V.A.

nu se aplică la 6 importul mărfurilor, serviciilor și pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecții impozabili, ce constituie rezultatul activității lor de întreprinzător în Republica Moldova, tractoarele agricole de la poziția tarifară 870190 și tehnica agricolă de la pozițiile tarifare 842481100, 842481910, 8432, 843320, 843330, 843340, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437. Conform art. 12711 alin. (1) lit. a) Cod vamal, obligația vamală apare, atât la import cât și la export, când, ulterior efectuării operațiunilor de vămuire și acordării liberului de vamă, se constată că informațiile cuprinse în declarația vamală au condus la stabilirea unei obligații vamale diminuate.

În conformitate cu art. 2022 alin. (1) și (5) Cod vamal, reverificarea declarației vamale se efectuează la oficiul organului vamal, este una dintre formele controlului ulterior și constă în verificarea, după acordarea liberului de vamă, a corectitudinii și caracterului complet al informațiilor furnizate într-o declarație vamală, precum și a existenței și conformității documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor într-o destinație vamală, a altor documente aferente operațiunilor verificate de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuții de administrare fiscală sau alte instituții și persoane. În cazul depistării unor erori și/sau divergențe între informațiile din declarațiile vamale și cele din documentele verificate, ce conduc la apariția, modificarea și/sau anularea obligației vamale, organul vamal este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale.

Prin procesul-verbal de reverificare nr. 8.15/2-R, nr. 29.17/2-R din 8 februarie 2017 și nr. 8/2.15-R din 11 martie 2015 a Biroului Vamal Chișinău, s-a stabilit că Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a clasificat eronat mărfurile de tip XS1050, XS1350 și XS950 la subpoziția tarifară 843229500. Conform destinației produselor și particularitățile structurale ale acestora, mărfurile de tip XS1050, XS1350 și XS950 urmează a fi clasificate la subpoziția 870110000 – motocultoare, iar frezele livrate în set se clasifică la subpoziția 843229500 (vol. I, f.d. 15-20). Astfel, s-au emis deciziile de regularizare. Motocultoarele sânt clasificate la poziția tarifară în Nomenclatura combinată a mărfurilor la poziția 870110000 și care fac parte din poziția generală tractoare.

Potrivit notei de la Capitolul 87 din Legea nr. 172 din 25 iulie 2014, privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, se înțelege prin „tractoare”, în sensul acestui capitol, vehiculele cu motor concepute în principal pentru a trage sau a împinge alte vehicule sau încărcături, chiar în cazul în care au unele amenajări accesorii, în legătură cu principala lor destinație, care să permită transportul de unelte, semințe, îngrășăminte etc. Mașinile și organele de lucru proiectate pentru a echipa tractoarele de la poziția 8701 ca material interschimbabil urmează regimul lor propriu, chiar în cazul în care sunt prezentate cu tractorul, fie că sunt sau nu montate pe acesta. Motocultorul este un agregat format dintr-un tractor, de mică putere, cu una sau două roți motoare și uneltele sau mașinile agricole corespunzătoare lucrărilor pe care le efectuează (plug, freză, semănătoare etc.).

Pe când, motosăpătoarele prevăzute la poziția tarifară 843229500, fac parte din categoria mașinilor, aparatelor și dispozitivelor agricole, horticole sau silvicole, concepute să fie numai tractate sau împinse de către un tractor sau motocultor, fiind cuplate printr-un dispozitiv de legătură, sau, pot fi acționate de către un tractor sau 7 motocultor cu ajutorul unei prize de forță. Montarea sau schimbarea acestora poate fi efectuată la necesitate chiar și în condiții de câmp.

Acest tip de mașini se clasifică la această poziție, chiar dacă sânt prezentate cu tractorul sau cu motocultorul, indiferent dacă sânt montate pe acesta, iar tractorul sau motocultorul se clasifică separat la poziția 8701. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, Biroul Vamal Central corect a emis deciziile de regularizare prin care a dispus achitarea de către Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” a drepturilor de import recalculate. Însă, instanța de apel greșit a concluzionat despre netemeinicia proceselor- verbale de revendicare a declarațiilor vamale nr. 29.17/2-R din 8 februarie 2017 și nr. 48.17/2-R din 22 martie 2017, respectiv și a deciziilor de regularizare, dispunând anularea acestora.

Or, conform art. 1412 alin. (1) Cod vamal, clasificarea mărfurilor se efectuează de către declarant. Ea constă în stabilirea, pentru mărfurile declarate organelor vamale, a unui cod conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor și normelor metodologice existente. Conform art. 1412 alin. (2) din Codul vamal, în caz de clasificare incorectă a mărfurilor, organele vamale au dreptul să efectueze de sine stătător clasificarea lor în corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor și normele metodologice existente, prin emiterea deciziei de clasificare a mărfurilor. Procedura de emitere a deciziei de clasificare a mărfurilor în corespundere cu Nomenclatura combinată a mărfurilor se stabilește de către Serviciul Vamal.

În conformitate cu art. 6 a Ordinului nr. 333 din 31 iulie 2014, cu privire la formularul, modul de completare și utilizare a Deciziei de regularizare, anularea deciziei de regularizare de către Instanța de judecată/Serviciul Vamal se efectuează prin întocmirea și aprobarea unei noi decizii de regularizare, indicând suma anulată precum și cuantumul obligației vamale spre restituire, în rubricile respective. Modificarea deciziei de regularizare prin corectarea erorilor comise în aceasta, în partea ce ține de obligația vamală calculată, se efectuează prin întocmirea și aprobarea unei decizii de regularizare suplimentare, indicând după caz, diferența sumei modificate spre încasare/spre anulare, precum și cuantumul obligației vamale spre restituire, în rubricile respective.

Corectarea erorilor comise într-o decizie de regularizare, ce nu țin de obligația vamală calculată, se efectuează pe unul din exemplarele originale ale deciziei de regularizare rămase organului vamal și se semnează de către colaboratorul vamal care a efectuat corectarea. După corectarea erorii, organul vamal remite imediat plătitorului vamal, o copie autentificată a deciziei de regularizare corectate, prin scrisoare poștală recomandată cu aviz de recepție. Totodată, instanța de apel eronat a stabilit încălcarea de către organul vamal prevăzută la pct. 46 din ordinul nr. 63 din 11 ianuarie 2016 a Serviciului Vamal.

Instanța de recurs menționează că, la caz sunt aplicabile prevederile art. 1811 Cod vamal, în vigoare la acel moment, potrivit căruia organul vamal are dreptul ca, într-o perioadă de 4 ani de la acordarea liberului de vamă, să modifice declarația vamală sau, după caz, să efectueze controlul ulterior prin reverificarea declarației vamale sau prin audit postvămuire. În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice document, registru și evidență referitoare la mărfurile vămuite sau la 8 operațiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de vedere profesional, în operațiunile menționate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor acte sau deține informații în legătură cu acestea.

De asemenea, poate fi făcut și controlul fizic al mărfurilor dacă acestea mai există. Dacă, după reverificarea declarației vamale sau după auditul postvămuire, rezultă că dispozițiile ce reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate eronat, organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situației, ținând seama de noile constatări. Organul vamal stabilește modelul documentului necesar regularizării situației, precum și instrucțiunile de completare a acestui document. În cazul în care se constată că a luat naștere o obligație vamală sau că au fost plătite sume în plus, organul vamal ia măsuri pentru încasarea diferențelor în minus sau pentru rambursarea sumelor plătite în plus, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

Dacă, la controlul ulterior al declarațiilor, stabilește, potrivit alin.(3), diferențe în plus sau în minus și la alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale, organul vamal va lua măsuri pentru încasarea diferențelor în minus constatate. Sumele plătite în plus la aceste taxe și impozite se restituie potrivit normelor legale care le reglementează. Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenție sau infracțiune, autoritatea vamală este obligată să aplice sancțiuni contravenționale ori să sesizeze organele de urmărire penală. Instanța de apel greșit a constatat încălcarea pct. 4 rubrica 3 al Anexei nr. 2 a ordinului nr. 333 din 31 iulie 2014 a Serviciului Vamal, precum că decizia de regularizare se completează cu semnătura șefului, șefului adjunct al organului/biroului vamal, iar deciziile de regularizare nu au fost semnate de șeful, șeful adjunct a organului vamal, fiind emise cu încălcarea competenței.

Instanța de recurs constată că, prin ordinul nr. 1547B din 22 decembrie 2016, s- a numit prin transfer Denis Duminică în funcția de șef adjunct al Biroului Vamal Centru (vol. II, f.d.97). Deciziile de regularizare au fost semnate de către Denis Duminică, care, fiind în funcția de șef adjunct, a fost în drept de a semna deciziile de regularizare. În aceste condiții Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, a fost respectată procedura și competența la emiterea deciziilor de regularizare și a proceselor-verbale contestate. Reieșind din limitele judecării recursului declarat de Biroul Vamal Centru, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel eronat a dispus admiterea acțiunii.

În circumstanțele menționate și conform normelor de drept enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră decizia din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, neîntemeiată, deoarece contravine prevederilor legale, concluziile expuse în aceasta contravin circumstanțelor cauzei, iar litigiul a fost soluționat cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Soluția dată de prima instanță, conform normelor de drept material enunțate este legală și întemeiată fiind cercetate pertinent probele administrate la materialele cauzei și corect a soluționat litigiul dat. Din considerentele menționate, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite 9 recursul declarat, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Biroul Vamal Centru. Se casează decizia din 3 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține hotărârea din 6 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Vatavu Grup” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea proceselor- verbale, deciziilor de regularizare și a declarațiilor vamale. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Visternicean Dumitru Mardari Nicolae Craiu 10