2ra-2335/18 — Anularea certificatului de moștenitor

Dosarul nr. 2ra-2335/18

Prima instanță: Jud. Criuleni, sediul Central (jud. A. Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu )

Î N C H E I E R E

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

judecătorii: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Elena Cebotari, reprezentată de

avocatul Grigorii Placinta,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Cebotari împotriva

Anastasiei Gavriciuc, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, filiala

Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Consiliul sătesc Corjova cu privire la anularea parțială

a certificatului de moștenitor legal,

împotriva deciziei din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de către avocatul Victor Potlog în interesele Anastasiei Gavriciuc, s-a casat

hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și s-a adoptat o

hotărâre nouă prin care cerere de chemare în judecată a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 27 mai 2015 Elena Cebotari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Anastasiei Gavriciuc, intervenienți accesorii Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni, filiala

Întreprinderea de Stat „Cadastru” și Consiliul sătesc Corjova cu privire la anularea parțială

a certificatului de moștenitor legal.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, conform contractului de donație din 23

august 1985, Vasilisa Cebotari care este mama sa, i-a donat casa de locuit și beciul, situate

în satul Corjova, raionul Criuleni, aflate pe un teren aferent cu suprafața la acel moment de

0,25 ha. În nemijlocita vecinătate a acestui teren se află terenul, pe care este amplasată

casa de locuit, moștenită de către Anastasia Gavriciuc de la mama sa Cibotaru Nadejda.

Elena Cebotari a menționat că, întrucât aceste terenuri anterior au avut un singur

posesor, există un singur drum de acces spre casă și pentru a ajunge la casa donată de către

mama sa, urma să treacă prin fața casei lui Nadejda Ciobotaru. Cât timp a fost în viață

Nadejda Ciobotaru, careva conflicte generate de drumul de acces, nu s-au iscat, însă după

decesul acesteia, casa a fost moștenită de către Anastasia Gavriciuc, care îi creează

obstacole în accesul la casa ei.

A comunicat că, în anul 2004, adresându-se la Primărie, în scopul soluționării

problemei apărute, Elenei Cebotari și Nadejdei Ciobotaru le-au fost eliberate Titlurile de

1

autentificare a dreptului deținătorului de teren în baza Deciziei Consiliului local Corjova,

raionul Criuleni nr.2 din 10 decembrie 1992. Astfel, Titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, prin care Elenei Cebotari i-a fost repartizat în proprietate privată

pământ cu suprafața de 0,3138 ha, sub construcție, la data de 16 august 2004 a fost

înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, iar Titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, prin care Nadejdei Ciobotaru i s-a

repartizat pământul cu suprafața de 0,3311 ha, a fost înregistrat cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx. Conform planului sectorului repartizat Nadejdei Ciobotaru, drumul de

acces vine nemijlocit la sectorul ultimei, iar sectorul repartizat Elenei Cebotari este

complet izolat și nu are cale de acces. Astfel că, prin Hotărârea din 5 iunie 2014 a

Judecătoriei Criuleni a fost anulat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu suprafața de 0,3311, cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, eliberat la data de 5 august 2004,

pe numele Nadejdei Ciobotaru.

A specificat că, Anastasia Gavriciuc a moștenit averea rămasă de la defuncta Nadejda

Ciobotaru și anume: casa de locuit cu construcțiile accesorii și terenul aferent cu suprafața

de 0,3311 ha, nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, care a aparținut decedatei în baza Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, eliberat de

Primăria s. Corjova, Criuleni, la data de 5 august 2004. Certificatul de moștenitor legal,

eliberat Anastasiei Gavriciuc a fost înregistrat la Odiciul Cadastral Teritorial Criuleni la

data de 16 mai 2013.

Reclamanta a comunicat că, întrucât prin hotărârea din 5 iunie 2014 a Judecătoriei

Criuleni a fost anulat Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața

de 0, 3311, cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, eliberat la data de 5 august 2004, pe numele

Nadejdei Ciobotaru, în baza căruia a fost eliberat Anastasiei Gavriciuc certificatul de

moștenitor legal, urmează a fi declarat nul și certificatul de moștenitor legal ca act

subsecvent al Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

În urma concretizării cerințelor Elena Cebotari a solicitat obligarea pârâtei de a nu crea

impedimente în calea de acces pe lotul de teren cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx,

anularea parțială a certificatului de moștenitor legal nr. 1405 din 15 mai 2013, eliberat

Anastasiei Gavriciuc, în partea averii succesorale: terenul de pământ, aferent casei de

locuit cu suprafața de 0, 3311 ha, cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, care a aparținut

Nadejdei Ciobotaru în baza certificatului nr.354 din 30 aprilie 2013 și a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr.xxxxxxxxxxxx din 5 august 2004,

eliberate de către Primăria satului Corjova, în partea suprafeței de 0, 0102 ha, conform

proiectului propus de Societatea cu Răspundere Limitată „Ingeoprest Grup”, cu trecerea

acesteia în proprietate publică și radierea lui din Registrul Bunurilor Imobile.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, acțiunea

depusă de Elena Cebotari a fost admisă. S-a anulat certificatul de moștenitor legal nr. 1405

din 15 mai 2013, eliberat Anastasiei Gavriciuc în partea averii succesorale: terenul cu

numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, în partea suprafeței de teren de 0,0102 ha, conform

Planului cadastral, întocmit de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ingeoprest

Group”. S-a obligat Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni să modifice în Registrul

bunurilor imobile înscrierile cu privire la dreptul de proprietate a Anastasiei Gavriciuc

asupra terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxxxx, în partea suprafeței de teren de

0,0102 ha, conform Planului cadastral sus indicat. S-a încasat de la Anastasia Gavriciuc în

beneficiul Elenei Cebotari cheltuielile de judecată în sumă de 2650 lei.

2

Prin decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de

către avocatul Victor Potlog în interesele Anastasiei Gavriciuc, s-a casat hotărârea din 20

noiembrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și s-a adoptat o hotărâre nouă prin

care cerere de chemare în judecată depusă de către Elena Cebotari a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La data de 12 septembrie 2018, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Grigorii

Placinta a declarat recurs împotriva deciziei din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel,

deoarece la emiterea acesteia au fost aplicate și interpretate eronat normele de drept

material.

A mai menționat că, instanța de apel unilateral a apreciat circumstanțele cauzei, fără să

în considerare că prin soluția adoptată se încalcă dreptul reclamantei/recurentei în folosirea

proprietății private.

Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs , casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii instanței de fond.

Prin referința depusă la data de 13 noiembrie 2018 Anastasia Gavriciuc, reprezentată

de avocatul Vitalie Postolache a solicitat ca recursul declarat să fie considerat inadmisibil.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 mai 2018, dar date care ar

confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 12 septembrie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Elena Cebotari, reprezentată de

avocatul Grigorii Placinta, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea

conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă.

La caz, completul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării

pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un

temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-

se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII

din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor

de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

3

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul

de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p.

141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Elena Cebotari,

reprezentată de avocatul Grigorii Placinta, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Elena Cebotari, reprezentată de

avocatul Grigorii Placinta.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

4