2rac-431/18 — repararea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2rac-431/18 — repararea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr.2rac-431/2018
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (V. Martînenco)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)
D E C I Z I E
21 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Svetlana Filincova
Victor Burduh
examinînd recursul declarat de către Centrul Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentat de către avocatul Sergiu
Leontean și recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Centrul
Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu privire la repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești,
împotriva deciziei din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind
casată parțial hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, iar în partea casată a fost emisă o hotărâre nouă,
c o n s t a t ă :
La 01 august 2017, Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate
cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu privire la repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărîrii judecătorești, anume, constatarea încălcarii dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău nr. 2-259/2014
din 13 octombrie 2014, încasarea din bugetul de stat a sumei datoriei neexecutate
de 1 858 723,6 lei, a sumei de 309 360,70 lei, cu titlu de dobîndă de întîrziere
pentru perioada 21 aprilie 2015 – 20 mai 2016, repararea prejudiciului moral în
sumă de 3000 euro în echivalent MDL la data executării.
În motivarea pretențiilor, reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 13
octombrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a dispus încasarea din
1
contul Întreprinderii de Stat „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din
Chișinău”, în beneficiul Centrului Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate
cu Răspundere Limitată suma de 1 075 140,8 lei – cu titlu de datorie, suma de 339
532,4 lei – cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 387 050,4 lei – cu titlu de
penalitate și suma de 57 000 lei – cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a indicat că, după intrarea în vigoare a hotărârii respective, a fost eliberat
titlul executoriu și depus spre executare la biroul executorului judecătoresc
Bănărescu Anatolie, care la aceiași dată a emis încheierea de intentare a procedurii
de executare.
Reclamantul a menționat că, la 09 octombrie 2013, s-a desfășurat ședința
grupului de lucru, pe marginea problemelor apărute în legătură cu încasarea unei
datorii din contul Întreprinderii de Stat „Colegiul Național de Viticultură și
Vinificație din Chișinău”, în beneficiul Centrului Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, adjudecată în baza hotărârii
Judecătoriei Economice de Circumscripție nr.2e-3615/11, prin care s-a dispus
încasarea sumei de 8 876 285,83 lei – cu titlu de datorie, sumei de 1 616 756,42 lei
– cu titlu de dobândă de întârziere, sumei de 100 000 lei – cu titlu de cheltuieli
pentru asistență juridică și sumei de 50 000 lei – cu titlu de taxă de stat.
În acest sens, s-a indicat că, potrivit procesului-verbal al grupului de lucru, în
cazul în care nu vor fi achitate datoriile, există riscurile de a fi încasată suma
datoriei și dobânzile de întârziere din contul bugetului de stat. Astfel, s-a stabilit
existența problemei și s-a decis că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
a Republicii Moldova va înainta un demers către Ministerul Finanțelor al
Republicii Moldova, în vederea alocării prin rectificarea Legii bugetului de stat
pentru anul 2013 a mijloacelor financiare pentru achitarea datoriei, iar debitorul va
prezenta Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova
un plan de acțiuni pentru stingerea datoriei.
Consideră reclamantul că în acest mod fondatorul (autoritate publică de stat)
practic a recunoscut pretențiile invocate în prezenta acțiune, iar neexecutarea
hotărârii respective este intenționată, care în consecință poate duce la mărirea
considerabilă a datoriei, despre ce au fost somați atât debitorul, cât și fondatorul
acestuia.
Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere
Limitată a mai specificat că hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție
nr. 2-259/2014, a intrat în vigoare la 21 aprilie 2015, însă nu a fost executată, prin
ce s-a încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, reclamantul
susține că i-a fost cauzat un prejudiciu material, societatea fiind abuziv lipsită de
posibilitatea de a dispune de 1 858 723,6 lei, de a investi aceste mijloace în
activitatea sa de antreprenoriat, fiind nevoit de a contracta credite de la instituțiile
bancare.
La 07 aprilie 2016, reclamantul a formulat un demers în adresa Guvernului
Republicii Moldova, privind soluționarea problemei ce ține de achitarea datoriei
având drept temei titlul executoriu nr. 2-259/2014.
S-a mai specificat că, la 06 mai 2016, Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a expediat un răspuns, prin care a informat reclamantul despre faptul că
2
la 28 aprilie 2016 a fost convocată o ședință cu reprezentanții instituțiilor vizate,
unde s-a indicat că reprezentantul debitorului este disponibil să achite benevol
datoria în rate, fapt care nu corespunde realității.
Reclamantul a remarcat că, prin răspunsul Ministerului Agriculturii și
Industriei Alimentare a Republicii Moldova din 12 mai 2016, s-a indicat că
debitorul a făcut o propunere reprezentantului creditorului, pe care acesta a refuzat
s-o accepte, însă nimeni nu a făcut nicio ofertă reprezentantului Centrului
Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată.
S-a mai indicat că reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova
și reprezentantul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii
Moldova cunosc despre existența datoriei încă de la data inițierii procesului civil,
iar, conform procesului-verbal al grupului de lucru din 09 octombrie 2013,
reprezentanții unanim au recunoscut că conform practicii CEDO, dacă nu vor fi
stinseaceste datorii de către debitor, se vor încasa din contul bugetului de stat.
A solicitat Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu
Răspundere Limitată constatarea încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 13 octombrie 2014,
încasarea din bugetul de stat a sumei datoriei neexecutate de 1 858 723,6 lei, a
sumei de 309 360,70 lei, cu titlu de dobîndă de întîrziere pentru perioada 21 aprilie
2015 – 20 mai 2016, repararea prejudiciului moral în sumă de 3000 euro în
echivalent MDL la data executării.
Prin hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
cererea de chemare în judecată depusă de către Centrul Științifico Practic
„Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată a fost admisă parțial.
A fost constatată încălcarea dreptului Centrului Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată la executarea în termen rezonabil a
hotărârii nr. 2-259/2014 din 13 octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău.
S-a dispus încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției
al Republicii Moldova, în beneficiul Centrului Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată suma de 1 858 723,6 lei, cu titlu de
prejudiciu material, suma de 2000 euro convertiți în valuta națională la momentul
executării hotărârii, cu titlu de prejudiciu moral, s-a respins ca neîntemeiate
pretențiile privind încasarea sumei de 309 360,70 lei, cu titlu de dobîndă de
întîrziere și privind reapararea prejudiciului moral ce depășește suma de 2000 euro.
A fost retras de la executare titlul executoriu eliberat în baza hotărârii nr. 2-
259/2014 din 13 octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău (f.d. 105,
111-118).
Manifestînd dezacord față de hotărârea primei instanțe, la 17 ianuarie 2018,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova a contestat-o cu apel, solicitând casarea
hotărârii recurate, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă.
Prin decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, fiind casată parțial
hotărârea din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, iar în
partea casată a fost emisă o hotărâre nouă, prin care a fost respinsă pretenția
înaintată de Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu
3
Răspundere Limitată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, cu
privire la repararea de către stat a prejudiciului material cauzat prin încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești în mărime de 1
858 723,60 lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută fără modificări
(f.d. 188, 189-199).
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o
apreciere obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe
deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a cauzei
și în consecință a adoptat o hotărîre parțial întemeiată.
Invocând ilegalitatea deciziei instanței de apel, Centrul Științifico Practic
„Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentat de către
avocatul Sergiu Leontean a contestat-o cu recurs la 08 septembrie 2018, solicitînd
casarea deciziei recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat toate
circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate
eronat normele de drept material și încălcate normele de drept procedural.
S-a mai specificat că, în cauza dată, este cert stabilit că autoritatea
responsabilă de executarea hotărârii judecătorești, care este statul Republica
Moldova, n-a întreprins toate măsurile corespunzătoare în vederea executării
hotărârilor judecătorești irevocabile, ca urmare Centrul Științifico Practic
„Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, nu a putut beneficia de
succesul obținut în urma examinării litigiului, care se referă la încasarea datoriei
din contul pîrîtului, fapt care incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea
reclamantului a rămas neexecutată o perioadă considerabilă de timp, precum și în
continuare rămâne neexecutată.
La 17 septembrie 2018, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nefiind de
acord cu decizia instanței de apel, a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea parțială
a deciziei recurate, în partea pretențiilor ce țin de repararea prejudiciului moral, cu
emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin care aceste pretenții să fie
respinse.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat
toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a pricinii, fiind aplicate
eronat normele de drept material și încălcate normele de drept procedural.
Ministerul Justiției al Republicii Moldova a specificat că intimatul/reclamant
nu a probat prejudicierea sa în legătură cu neexecutarea documentului executoriu.
S-a precizat că, potrivit jurisprudenței CEDO, scopul sumelor stabilite cu titlu
de satisfacție echitabilă este exclusiv de a-i acorda intimatului/reclamantului o
reparațiune pentru prejudiciul pe care acesta l-a suferit, ce constituie o consecință a
încălcării constatate.
Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel
Chișinău din 09 iulie 2018, prin care a fost expediată în adresa părților la proces
copia deciziei recurate (f.d. 200), fiind recepționată de către Ministerul Justiției al
Republicii Moldova la 16 iulie 2018 (f.d. 219). Însă la dosar nu sunt anexate probe
4
care ar confirma data recepționării de către Centrul Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată a copiei deciziei instanței de apel.
Respectiv, recursurile declarate la 08 septembrie 2018 și la 17 septembrie 2018 au
fost depuse în termen.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2018, recursul
declarat de către Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu
Răspundere Limitată, reprezentat de către avocatul Sergiu Leontean și recursul
declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova au fost considerate
admisibile.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra
oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a
se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
Examinînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
către Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere
Limitată, reprezentat de către avocatul Sergiu Leontean și recursul declarat de către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova întemeiate și care urmează a fi admise.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă,
instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul și să
caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe,
pronunțînd o nouă hotărîre.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. b), c) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a
interpretat în mod eronat legea.
Înscrisurile administrate la dosar confirmă faptul că, prin hotărârea din 13
octombrie 2014 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a dispus încasarea din
contul Întreprinderii de Stat „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din
Chișinău”, în beneficiul Centrului Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate
cu Răspundere Limitată a sumei de 1 075 140,8 lei, cu titlu de datorie, a sumei de
339 532,4 lei, cu titlu de dobândă de întârziere, a sumei de 387 050,4 lei, cu titlu
de penalitate și 57 000 lei cheltuieli pentru asistență juridică, hotărîrea vizată
intrînd în vigoare la data de 21 aprilie 2015 și în acest sens fiind emis titlul
executoriu creditorului (f.d. 9).
Prin încheierea din 10 iunie 2015 a executorului judecătoresc Bănărescu
Anatolie, privind inițierea executării silite și aplicarea măsurilor de asigurare a
executării documentului executoriu, a fost notificat Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al
Republicii Moldova despre procedura de executare silită și întru asigurarea
respectării drepturilor creditorului urmăritor, s-a solicitat acordarea aportului în
acest sens și supravegherea executării întocmai de către debitor a prevederilor
5
prezentei încheieri și expunerea opiniei pe marginea executării silite a
documentului executoriu (f.d. 62).
Instanța de recurs atestă că fondatorul Întreprinderii de Stat „Colegiul
Național de Viticultură și Vinificație din Chișinău” este Ministerul Agriculturii și
Industriei Alimentare al Republicii Moldova.
Totodată, prin înscrisurile anexate la dosar și anume prin procesul-verbal din
09 octombrie 2013 al ședinței desfășurate pe marginea problemelor apărute în
legătură cu încasarea unei datorii din contul Întreprinderii de Stat „Colegiul
Național de Viticultură si Vinificație din Chișinău”, se confirmă că în cazul în care
nu vor fi achitate datoriile, există riscurile de a fi încasată suma datoriei și dobânda
de întârziere din contul bugetului de stat.
În cadrul aceluiași grup de lucru s-a mai stabilit existența problemei și s-a
decis că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova va
înainta un demers către Ministerul Finanțelor în vederea alocării prin rectificarea
Legii bugetului de stat pentru anul 2013 a mijloacelor financiare pentru achitarea
datoriei.
De asemenea, s-a decis că debitorul va prezenta Ministerului Agriculturii și
Industriei Alimentare a Republicii Moldova un plan de acțiuni pentru stingerea
datoriei (f.d. 28-31).
La 07 aprilie 2016, avocatul Sergiu Leontean, în interesul Centrului Științifico
Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată a expediat un
demers în adresa Guvernului Republicii Moldova, privind soluționarea problemei
ce ține de achitarea datoriei în baza titlului executoriu nr. 2-259/2014 emis de
Judecătoria Rîșcani, mun.Chișinău.
Prin răspunsul din 06 mai 2016 a Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
reclamantul/recurent a fost informat că la 28 aprilie 2016 a fost convocată o
ședință cu reprezentanții instituțiilor vizate, în cadrul căreia debitorul
Întreprinderea de Stat „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din
Chișinău” a declarat că este dispus să achite în rate suma datoriei respective (f.d.
60).
Prin urmare, Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societatea cu
Răspundere Limitată pretinde încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil
a hotărârii din 13 octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar în
urma încălcării acestui drept, consideră rațional repararea prejudiciului moral și
încasarea prejudiciului material.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, analizînd situația de fapt din cauza dată, în raport cu probele
anexate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, care statuează
că orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de
chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea
6
prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și
de legislația procesuală civilă.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea precitată, aplicarea și
interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma legislației naționale, a
prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
Instanța de recurs, în acest sens menționează că potrivit jurisprudenței sale
constante, CEDO a opinat că executarea unei hotărâri sau decizii, indiferent de
instanță, trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din „proces” în sensul
art. 6 din Convenție (cauza Hornsby împotriva Greciei, hotărârea din 19 martie
1997, § 40).
Pe de altă parte, admițând că dreptul de acces la un tribunal nu poate obliga
un stat să execute fiecare hotărâre cu caracter civil, oricare ar fi și indiferent de
circumstanțe (cauza SangHer împotriva Franței, nr. 50342/99, § 39, 27 mai 2003),
în același timp, că dacă administrația refuză sau omite să execute sau chiar întârzie
să o facă, garanțiile prevăzute la art. 6 de care a beneficiat justițiabilul pe parcursul
fazei judiciare a procedurii, pierd orice rațiune de a fi (cauza Hornsby, precitată, §
41).
Mai mult, CEDO consideră că omisiunea autorităților de a se conforma într-
un termen rezonabil unei decizii definitive, poate determina încălcarea art. 6 alin.
(1) din Convenție, mai ales atunci când obligația de a solicita executarea deciziei în
cauză aparține unei autorități administrative. Or, Guvernul nu a prezentat nici un
argument de natură să justifice întârzierea observată în cauză în executarea
hotărârii definitive favorabile reclamanților. Curtea consideră că această întârziere
este imputabilă exclusiv autorităților administrative (cauza Acatrinei împotriva
României, nr. 7114/02, § 40).
Instanța de recurs menționează că, în cauza dată, se pretinde neexecutarea
unui titlu executoriu nr. 2-259/2014 emis în baza hotărârii din 13 octombrie 2014 a
Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar acțiunea cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, a fost depusă la
01 august 2018. Astfel, Colegiul remarcă faptul că termenul de neexecutare a
documentului executoriu, constituie aproximativ 2 ani, 10 luni și 18 zile.
Prin urmare, în cauza dată este cert stabilit că, autoritatea responsabilă de
executarea hotărârii judecătorești, nu a întreprins toate măsurile corespunzătoare în
vederea executării hotărârii judecătorești irevocabile, ca urmare Centrul Științifico
Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată nu a putut beneficia
de succesul obținut în urma examinării litigiului, care se referea la încasarea
datoriei, fapt ce incontestabil denotă că hotărârea adoptată în favoarea
reclamantului a rămas neexecutată o perioadă îndelungată de timp.
Instanța de recurs, în circumstanțele relatate supra, constată încălcarea
dreptului Centrului Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu
Răspundere Limitată la executarea în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei
Rîșcani, mun. Chișinău nr. 2-259/2014 din 13 octombrie 2014.
În continuare, Colegiul va analiza temeinicia pretenției înaintată de
reclamantul-recurent cu privire la încasarea din bugetul de stat a sumei de
1858723,60 lei, cu titlu de datorie adjudecată prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani,
7
mun. Chișinău nr. 2-259/2014 din 13 octombrie 2014, și încasarea sumei de 309
360,70 lei, cu titlu de dobîndă de întîrziere.
Astfel, conform art. 5 alin. (3) din Legea privind repararea de către stat a
prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.
87 din 21 aprilie 2011 (în vigoare din 28 aprilie 2017), instanța de judecată nu
poate dispune încasarea sumei creanței ca urmare a constatării faptului că a fost
încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.
Prin urmare, instanța de recurs menționează că în baza hotărârii Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău nr. 2-259/2014 din 13 octombrie 2014, Centrul Științifico
Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, are o creanță față
de Întreprinderea de Stat „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din
Chișinău” în sumă de 1858723,60 lei, care în cauza dată se solicită de către
reclamantul/recurent de a fi încasată din contul bugetului de stat, cu titlu de
datorie.
Relevant cazului este că legiuitorul, prin completarea cu alineatul (3) a art. 5
din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.87 din 21 aprilie 2011, operată prin
Legea nr.191 din 23.09.2016, în vigoare din 28 aprilie 2017, anume a stabilit
interdicție în acest sens și a prescris instanțelor de judecată că nu pot să dispună
încasarea sumei creanței ca urmare a constatării faptului că a fost încălcat dreptul
la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, fapt care în mod cert
confirmă netemeinicia pretenției respective a recurentului, Centrul Științifico
Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, din care motive și
urmează a fi respinsă cerința dată.
Colegiul menționează că este neîntemeiat argumentul Centrului Științifico
Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată precum că,
deoarece Întreprinderea de Stat „Colegiul Național de Viticultură și Vinificație din
Chișinău” este finanțat direct de la bugetul de stat și acesta este pe larg controlat de
stat. Prin urmare, statul urmează a fi considerat responsabil de orice datorii ale
Întreprinderii vizate.
În sensul dat, instanța de recurs accentuează că potrivit art. 1 alin. (1) - (4) din
Legea nr. 146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat (în
vigoare la data apariției obligației), întreprinderea de stat este o întreprindere al
cărei capital social aparține în întregime statului.
Întreprinderea de stat este agent economic independent, cu drepturi de
persoană juridică, care pe baza proprietății de stat transmise ei în gestiune,
desfășoară activitate de întreprinzător.
Controlul asupra activității întreprinderii îl exercită organele administrației de
stat în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, prezenta
lege și cu alte acte legislative. Întreprinderea poartă răspundere pentru obligațiunile
sale cu toate bunurile de care dispune. Organul administrației de stat nu poartă
răspundere pentru obligațiunile întreprinderii pe care a înființat-o. Întreprinderea
nu poartă răspundere pentru obligațiunile organului administrației de stat care a
înființat-o.
8
Prin urmare, pretențiile reclamantului/recurent cu privire la încasarea din
bugetul de stat a sumei datorate de 1858723,60 lei sunt neîntemeiate, din care
motive urmează a fi respinse.
În continuare, instanța de recurs va analiza, prin prisma normelor de drept
material pertinente cauzei, temeinicia pretenției Centrului Științifico Practic
„Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la repararea
prejudiciului moral.
Instanța de recurs precizează că despăgubirea acordată de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în legătură cu daunele morale este menită să furnizeze o
compensație financiară pentru un prejudiciu moral, cum ar fi suferințe psihice sau
fizice.
Prin natura lor, daunele morale nu pot fi adaptate la calcule exacte. Dacă se
stabilește existența unor astfel de daune, și în cazul în care se consideră că este
necesară o compensație bănească, se va face o evaluare pe o bază echitabilă, luând
în considerare standardele care decurg din jurisprudența CEDO.
Cu referire la situația din cauza dată, suma de 2000 euro adjudecată de
instanțele ierarhic inferioare cu titlu de prejudiciu moral, nu poate fi considerată o
reparație echitabilă în sensul art. 41 din Convenție.
În acest sens, este relevant faptul că prejudicii morale în favoarea persoanelor
juridice se acordă într-un cuantum mai modest în comparație cu persoanele fizice
(hotărîrea CEDO din 06 octombrie 2009 emisă în cauza SRL „Deservire”
împotriva Moldovei cu privire la durata nerezonabilă a procedurilor de
aproximativ 6 ani de zile, unde companiei i s-a acordat prejudiciu moral în
valoare de 600 EUR).
Or, Curtea Europeană a Drepturilor Omului acordă compensații morale
persoanelor juridice pentru incertitudinea în planificare, perturbarea
managementului și, într-o mai mică măsură, inconvenientele cauzate echipei de
conducere (Comingersoll împotriva Portugaliei, 2000, § 35).
Astfel, Colegiu menționează că referirea reclamantului/recurent la hotărârea
CEDO, emisă în cauza Clionov împotriva Moldovei, nu este pertinentă cazului dat,
deoarece în cauza respectivă este vizată o persoană fizică, care în urma unui
accident de muncă din vina angajatorului a pierdut capacitatea de muncă în
proporție de 100%, iar compensația lunară care urma să-i fie achitată de către
angajator era vitală pentru reclamant.
Prin urmare, avînd în vedere că în cauza dată, durata neexecutării hotărârii,
pînă la data depunerii cererii de chemare în judecată este de aproximativ 2 ani, 10
luni și 18 zile, instanța de recurs consideră echitabil adjudecarea din bugetul de stat
a sumei de 12 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție menționează că este neîntemeiată concluzia primei instanțe,
menținută prin decizia instanței de apel prin care s-a dispus retragerea de la
executare a titlului executoriu eliberat în baza hotărârii nr. 2-259/2014 din 13
octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău.
În acest sens, instanța de recurs consideră necesar de a reitera prevederile art.
11 lit. a) Cod de executare, care statuează expres că sînt documente executorii și se
9
execută conform normelor stabilite de prezentul cod titlurile executorii eliberate de
instanța de judecată în condițiile legii.
Conform art. 12 alin. (1) din același cod, titlul executoriu se eliberează
creditorului la cerere de către prima instanță, după rămînerea definitivă a hotărîrii.
Potrivit art. 83 alin. (1) lit. a), b), e) și g) Cod de executare, procedura de
executare încetează în cazul în care obligația a fost stinsă, între creditor și debitor a
fost încheiată o tranzacție, în condițiile prezentului cod, hotărîrea, decizia sau
încheierea în al cărei temei a fost eliberat documentul executoriu a fost anulată
printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, creditorul a renunțat la executare.
Prin urmare, Colegiul menționează că în cauza dată titlul executoriu eliberat
în baza hotărârii nr. 2-259/2014 din 13 octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani,
mun. Chișinău, neîntemeiat a fost retras de la executare prin hotărîrea instanței de
fond, menținută prin decizia instanței de apel.
Din considerentele sus-menționate și avînd în vedere faptul că circumstanțele
cauzei au fost constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă
normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea
suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul
declarat de către Centrul Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu
Răspundere Limitată, reprezentat de către avocatul Sergiu Leontean, și recursul
declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a casa decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către Centrul Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentat de către avocatul Sergiu
Leontean și recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Se casează decizia din 05 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 27 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată depusă de către Centrul Științifico Practic
„Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, cu privire la repararea de către stat a prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii
judecătorești, cu emiterea unei hotărâri noi prin care:
Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Centrul
Științifico Practic „Protecția Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la repararea de
către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești.
Se constată încălcarea dreptului Centrului Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată la executarea în termen rezonabil a
hotărârii nr. 2-259/2014 din 13 octombrie 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău.
10
Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, în beneficiul Centrului Științifico Practic „Protecția
Plantelor” Societate cu Răspundere Limitată suma de 12 000 (douăsprezece mii)
lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunea se respinge ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nicolae Craiu
Svetlana Filincova
Victor Burduh
11