3ra-1593/18 — anularea facturii fiscale

Dosarul nr. 3ra-1593/2018

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (R. Țurcanu)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru).

ÎNCHEIERE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Firma Comercială de

Producție „Pegas” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturii,

împotriva deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și menținută

hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 17 octombrie 2017 FCP „Pegas” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturii.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că,la 10 august 2017, a recepționat

factura fiscală seria AAB nr. 5811747 din 31 iulie 2017 emisă de către SA „Apă-Canal

Chișinău” cu privire la achitarea sumei de 76 831,73 de lei cu titlu de tarife diferențiate

pentru depășirea concentrațiilor maxime admise în apele uzate.

FCP „Pegas” SRL consideră factura fiscală seria AAB nr. 5811747 din 31 iulie

2017 ca fiind una neîntemeiată, ilegală, contrară legislației în vigoare și care urmează a

fi anulată, deoarece în pct. 2 al facturii fiscale nominalizate, pârâtul eronat face trimitere

la contractul nr. 266433/33 semnat între SA „Apă-Canal Chișinău” și FCP „Pegas”

SRL, ori, între părți nu a fost semnat un astfel de contract cu nr. 266433/33 privind

recepționarea și prepararea apelor uzate cu concentrații majore de poluanți, respectiv în

factura fiscală menționată eronat și nejustificat se indică asupra unui contract inexistent

între părțile prezentului litigiu.

Totodată, a indicat că între FCP „Pegas” SRL și SA „Apă-Canal Chișinău” există

un singur contract privind recepționarea și epurarea apelor uzate cu concentrații majore

de poluanți cu nr. 20-13/15703 din 25 februarie 2010, în care este indicată modalitatea

de calcul și condițiile de plată privind recepționarea și epurarea apelor uzate.

A mai menționat că SA „Apă-Canal Chișinău” prin scrisoarea nr. 1200/3821 din

23 martie 2017 a anunțat rezilierea unilaterală a contractului de recepționare și

1

preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți nr. 20-13/15703 din 25

februarie 2010 încheiat cu FCP „Pegas” SRL,

A susținut că SA „Apă-Canal Chișinău” a anunțat public demararea discuțiilor

privind semnarea noilor contracte cu stabilirea unei noi metodologii de calcul a tarifelor

pentru serviciul de evacuare a apelor reziduale în sistemul de canalizare, fapt menționat

public de către reprezentantul directorul general SA „Apă-Canal Chișinău”, Veronica

Herța în cadrul ședințelor publice de la sediul SA „Apă-Canal Chișinău” din data de 09

iunie 2017 și 21 iulie 2017.

Cu referire la noua metodologie de calcul a apelor uzate cu concentrații majorate

de poluanți a menționat că poziția exprimată de SA „Apă-Canal Chișinău” a stârnit largi

critici din partea societății civile și a agenților economici privind lipsa de legalitate și

previzibilitate a SA „Apă-Canal Chișinău” cât și necesitatea perfecționării cadrului de

reglementare în acest domeniu la adoptarea a astfel de decizii.

Consideră că, calculul propus și folosit în practică de către SA „Apă-Canal

Chișinău”, constituie un act nefondat și nejustificat, propus unilateral fără a lua în

considerație opinia societății civile, fapt care ar induce mai mulți agenți economici spre

faliment în cazul imposibilității achitării sumelor destul de mari stabilite ilegal în noile

facturi fiscale.

Astfel, a relatat că factura fiscală emisă și contestată pentru serviciile de preepurare

a apelor uzate constituie o încălcare flagrantă a prevederilor Legii nr. 303 din 13

decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, care

reglementează relația operator-consumator în exclusivitate în bază de contract. Or,

furnizorul de servicii, SA „Apă-Canal Chișinău” obligatoriu urma să semneze un nou

contract privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de

poluanți cu consumatorul FCP„Pegas” SRL unde și urma să se opereze în mod bilateral

plata pentru preepurarea apelor uzate, iar noua factură fiscală contestată urma să fie

înaintată spre achitare către agentul economic numai după semnarea unui astfel de

contract, sau o eventuală solicitare privind executarea unei obligațiuni de plată a unui

serviciu public în lipsa unui temei juridic, a unui contract, constituie o ilegalitate.

Reclamantul a reiterat că contractul încheiat anterior între FCP„Pegas” SRL și SA

„Apă-Canal Chișinău” a fost semnat sub nr. 20-13/15703 din 25 februarie 2010, unde la

pct. 4.1 a fost stabilită modalitatea de calcul pentru recepționarea și epurarea apelor

uzate deversate de la client cu concentrații majorate ale poluanților, cu coeficientul 0,5

la tarif.

Respectiv, anume în baza acestui contract SA „Apă-Canal Chișinău” și-a asumat

obligația de a recepționa și epura apele uzate deversate de agent, lunar prin intermediul

evacuatoarelor la coeficientul strict stabilit de 0,5 la tarif.

A indicat că obligația în cauză de a recepționa și epura apele uzate în practică la

coeficientul stabilit în contract, la moment nu este executată și este încălcată de către

SA „Apă-Canal Chișinău” fapt, care a generat o apreciere eronată a situației real

existente pe acest caz în facturarea unor sume nereale de plată pentru serviciile în cauză.

Consideră reclamantul că înainte de solicitarea pârâtului de a fi încasată suma 76

831, 73 de lei din factura fiscală AAB nr. 5811747 din 31 iulie 2017, se impunea

obligatoriu semnarea unui nou contract privind recepționarea și preepurarea apelor uzate

cu concentrații majorate de poluanți, în care să fie indicată noua metodologie de calcul a

tarifelor pentru serviciul de evacuare a apelor reziduale în sistemul de canalizare.

A relatat că SA „Apă-Canal Chișinău” a aplicat noua metodologie de calcul a

tarifelor pentru serviciul de evacuare a apelor reziduale din sistemul de canalizare,

2

selectiv, doar față de aproximativ 100 de agenții economici din totalul de 10 400 de

agenți deserviți de SA „Apă-Canal Chișinău”, fapt care a generat încălcarea prevederilor

art. 8 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012 care expres

interzice orice formă de discriminare privind accesul persoanelor la serviciile oferite de

autoritățile publice.

Reclamantul a specificat că, agenții economici care evacuează ape uzate cu

depășirea normativelor stabilite, achită serviciile de canalizare după un tarif diferențiat

calculat proporțional depășirii indicilor de poluare, iar art. 22 alin. (18) din Legea nr.

303 din 13 decembrie 2013 expres stabilește și se indică în contract acest tarif

diferențiat.

A solicitat anularea facturii fiscale seria AAB nr. 5811747 din 31 iulie 2017 emisă

de SA „Apă-Canal Chișinău” prin care s-a obligat FCP „Pegas” SRL de a achita suma

de 76 831,73 de lei cu titlu de tarife diferențiate pentru depășirea concentrațiilor maxime

admise în apele uzate.

Prin hotărârea din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis

acțiunea; s-a anulat factura fiscală seria AAB nr.5811747 din 31 iulie 2017 emisă de SA

„Apă-Canal Chișinău” ca fiind emisă contrar legii; s-a încasat de la SA „Apă-Canal

Chișinău” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 lei.

La 12 aprilie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” a declarat apel împotriva hotărârii

din 19 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de SA „Apă-Canal Chișinău” și menținută hotărârea din 19 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

La 05 octombrie 2018 SA „Apă-Canal Chișinău” a declarat recurs împotriva

deciziei din 26 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare au fost

emise în mod arbitrar, fără a fi constate și elucidate pe deplin circumstanțele importante

pentru soluționarea justă a cauzei, iar concluziile expuse în hotărâri sunt în contradicție

cu circumstanțele cauzei.

A menționat că consideră eronate concluziile instanțelor de judecată precum că nu

este reglementat în nici un act normativ aplicarea tarifului diferențiat în cazul depășirii

CMA, deoarece formula calculului este prevăzută în art.22 alin. (18) al Legii nr.303 din

13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare.

A precizat că nu este temei legal de anulare a facturii fiscale seria AAB nr.5811747

din 31 iulie 2017 în sumă de 76 831, 73 de lei, din motiv că SA „Apă-Canal Chișinău”

reprezintă subiectul de drept al legii nr.303 din 13 decembrie 2013, iar calculul tarifului

diferențiat a fost efectuat strict conform prevederilor contractului nr.266433 din 23 iulie

2004, prin prisma dispozițiilor art.22 alin. (18) din legea dată.

A mai relatat că aplicarea coeficientului de majorare la tariful pentru serviciile de

canalizare și mărimea acestui tarif, reprezintă proporția dintre rezultatele investigațiilor

de laborator a probei prelevate de facto și normativul aprobat conform anexei nr.1 la

Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și diversare a apelor uzate în

sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru localitățile urbane și rurale,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013.

3

Totodată consideră că instanțele judecătorești inferioare, ilegal și fără temei juridic

au dat curs continuității raportului juridic prin prisma contractului din 25 februarie

2010, reziliat începând cu data de 01 mai 2017.

A susținut că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, care reprezintă

organul de conducere în activitatea SA „Apă-Canal Chișinău a precizat că ultima este

obligată să aplice tarife diferențiate tuturor agenților economici, care deversează apele

uzate în sistemul public de canalizare cu concentrații majore de poluanți ce depășesc

limitele normative admisibile.

Respectiv, agenții economici sunt obligați să achite tarife diferențiate în toate

cazurile în care nu respectă concentrațiile maxim admisibile de poluanți la deversarea

apelor uzate în sistemul public de canalizare, generându-i impact negativ semnificativ și

nu își onorează obligația impusă de lege de a-și instala stații de epurare a apelor uzate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 iunie 2018.

Recurenta SA „Apă-Canal Chișinău” a recepționat decizia instanței de apel la 06

august 2018, fapt confirmat de recurentă în cererea de recurs.

Astfel, recursul declarat la 05 octombrie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 23 octombrie 2018 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa FCP

„Pegas” SRL cererea de recurs declarată de SA „Apă-Canal Chișinău” cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor

verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport

verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate

în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3)

constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

4

Completul Colegiului menționează că SA „Apă-Canal Chișinău” în cererea de

recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire

cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) și

(3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CtEDO că „... art. 6 §

1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea

corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost verificate

minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal

Chișinău”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

5