2rh-202/18 — anularea ordinului, incasarea salariului, a prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2rh-202/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Jomiru-Niculiță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (T. Vieru, Iu. Oprea, M. Ghervas, V. Burduh, L. Gafton)

Î N C H E I E R E

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

Svetlana Filincova

Victor Burduh

examinînd cererea de revizuire depusă de către Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolii

Schițco împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru” (reorganizată în Instituția

Publică „Agenția Servicii Publice”), cu privire la anularea ordinului, încasarea

salariului și a prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 27 iunie 2018, prin care a fost

admis recursul declarat de către Anatolii Schițco,

c o n s t a t ă :

La 08 iunie 2016, Anatolii Schițco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru” (reorganizată în Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”), solicitînd anularea ordinului nr. 148-p din 10 martie

2016, în partea ce ține de eliberarea sa din funcția de șef-adjunct al Secției

înmatricularea transportului nr.7, mun.Chișinău a Subdiviziunii teritoriale ale

Direcției înregistrarea transportului și calificarea conducătorilor auto, restabilirea în

funcția ocupată anterior eliberării din funcție, încasarea din contul Întreprinderii de

Stat „CRIS „Registru” a sumei de 33 187,89 lei – cu titlu de prejudiciu material, a

sumei de 121 688,93 lei – cu titlu de salariu pentru lipsa forțată de la serviciu, a

sumei de 22 125,26 lei – cu titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5000 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată.

În motivare cererii reclamantul a indicat că, în baza contractului individual de

muncă nr. 4590 din 10 septembrie 2010, a fost angajat în funcția de șef al Biroului

înmatricularea transportului nr. 8, mun. Chișinău al Subdiviziunilor teritoriale a

1

Direcției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto, fapt

confirmat prin ordinul nr. 346 din 10 septembrie 2010.

Ulterior, în baza ordinului Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru” nr. 260-p

din 27 mai 2015, Anatolii Schițco a fost transferat în funcția de șef al Biroului de

înmatriculare a transportului nr.12 mun. Chișinău, iar în baza ordinului nr. 434-p din

21 august 2015 a fost transferat în funcția de șef-adjunct al Secției înmatricularea

transportului nr. 7 mun. Chișinău a Subdiviziunii teritoriale a Direcției înregistrare a

transportului și calificarea conducătorilor auto Chișinău.

S-a menționat că în baza ordinului nr. 148-p din 10 martie 2016, a fost

concediat din funcția ocupată în legătură cu reducerea numărului de personal, în

temeiul art. 86 alin. (1) lit. a) Codul muncii, care nu i-a fost adus la cunoștință,

fiindu-i eliberat la cerere doar extrasul din ordin, fără a fi indicate motivele de fapt

și de drept.

Consideră că a fost concediat ilegal și că ordinul contestat urmează a fi anulat.

Prin hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolii Schițco a fost admisă.

A fost anulat ordinul nr. 148-p din 10 martie 2016, cu privire la încetarea

contractului individual de muncă în partea în care a fost concediat Anatolii Schițco

din funcția de șef-adjunct al Secției înmatricularea transportului nr. 7 mun. Chișinău

al subdiviziunilor teritoriale a Direcției înregistrare a transportului și calificarea

conducătorilor auto.

S-a dispus încasarea din contul Întreprinderii de Stat „CRIS „Registru”, în

beneficiul lui Schițco Anatolii suma de 33187,89 lei, cu titlu de compensație

bănească în locul restabilirii la muncă, suma de 143814,19 lei – cu titlu de

despăgubire pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, suma de

11062,63 lei – cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5000 lei – cu titlu de cheltuieli

pentru asistență juridică, în total suma le 193064,71 lei.

Totodată, s-a dispus încasarea din contul Întreprinderii de Stat „CRIS

„Registru”, în beneficiul statului suma de 5641,94 lei – cu titlu de taxă de stat (f.d.

141, 147-149, vol. I).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că pretențiile

reclamantului privind anularea ordinului de concediere, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la muncă sunt întemeiate, având în vedere faptul că ordinul de

reducere a statelor din 30 decembrie 2015 a fost emis cu încălcarea art. 88 alin. (1)

din Codul muncii, și anume acesta a fost emis în lipsa unei motivări juridice sau

economice privind necesitatea reducerii numărului sau a statelor de personal.

La 15 mai 2017, Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru” a declarat apel

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 28 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emiterea unei hotărâri noi de respingere a

acțiunii ca nefondată.

Prin decizia din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, a fost casată

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 aprilie 2017 și a fost emisă o

hotărâre nouă, prin care a fost respinsă integral acțiunea ca neîntemeiată (f.d. 224,

225-231, vol. I).

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 26 februarie 2018 Schițco

Anatolii a declarat recurs împotriva deciziei din 14 decembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin decizia din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Anatolii Schițco, casată decizia din 14 decembrie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, fiind menținută hotărârea din 28 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 29-37, vol. II).

Invocând ilegalitatea deciziei instanței de recurs, Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” la 24 iulie 2018 a depus cerere de revizuire prin care a solicitat,

admiterea acesteia și casarea deciziei din 27 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție.

În motivarea cererii, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuire art. 449

lit. b) Cod de procedură civilă – au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte

esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă

acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Revizuentul la cererea de revizuire a anexat copia fișei personale a lui Anatolie

Schițco, copia informației privind disponibilizarea salariaților Întreprinderii de Stat

„CRIS” Registru” din 05 ianuarie 2016 și copia extrasului din ordin nr. 148p din 10

martie 2016, cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu salariații.

Potrivit art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă – dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fară înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Examinînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

declarată de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” urmează a fi respinsă

ca inadmisibilă.

În motivarea concluziei enunțate se reține următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite o încheiere de

respingere a cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

Astfel, potrivit art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de judecată menționează că revizuientul și-a motivat pretențiile

invocate în cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă –

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

Instanța de revizuire menționează că cele invocate de revizuient în cererea de

revizuire nu sunt circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuientului și nu pot fi admise ca probe pertinente și

concludente care ar servi temei pentru redeschiderea procesului.

Or, informația din actele anexate la cererea de revizuire, copia fișei personale

a lui Anatolie Schițco, copia informației privind disponibilizarea salariaților

3

Întreprinderii de Stat „CRIS” Registru” din 05 ianuarie 2016 și copia extrasului

din ordin nr. 148p din 10 martie 2016, cu privire la încetarea contractului

individual de muncă cu salariații, nu sunt circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice”.

Instanța de judecată precizează faptul că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a

hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor

juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată

fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate.

Totodată, este primordial de accentuat și aspectul ce ține de faptul că unul din

elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie

folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul

securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25

septembrie 2012).

În afară de aceasta, în hotărârea sa din 6 decembrie 2006, în cauza Popov

contra Moldovei, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reiterat că

revizuirea se admite numai în cazul dacă noi fapte cu privire la o cauză care a fost

examinată au fost descoperite și aceste fapte ar putea avea efect decisiv asupra

rezultatului cauzei, precum și dacă aceste circumstanțe nu au fost cunoscute și nu au

putut fi cunoscute.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că motivele

invocate în cererea de revizuire sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire declarată de către Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

Svetlana Filincova

Victor Burduh

4