2r-892/18 — acordarea permisiunii iesirii copilului de pe teritoriul RM in lipsa acordului tatalui

Dosarul nr.2r-892/2018 Prima instanță: Judecătoria Strășeni (T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Țurcan, L. Pruteanu, M. Guzun) Î N C H E I E R E 21 noiembrie 2018 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând recursul declarat de Ghenadie Cozariuc, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Matei împotriva lui Ghenadie Cozariuc privind acordarea permisiunii ieșirii copilului de pe teritoriul Republicii Moldova în lipsa acordului tatălui, împotriva încheierii din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea înaintată de Ghenadie Cozariuc privind repunerea în termenul de declarare a apelului și s-a restituit apelul declarat de Ghenadie Cozariuc, c o n s t a t ă : La 06 februarie 2015, Rodica Matei a adresat cerere de chemare în judecată solicitând acordarea permisiunii ieșirii copilului minor Bianca Cozariuc, născută la 22 august 2006, de pe teritoriul Republicii Moldova în lipsa acordului tatălui Ghenadie Cozariuc.

Prin hotărârea din 29 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni, acțiunea depusă de Rodica Matei împotriva lui Ghenadie Cozariuc privind obligarea acordării dreptului de a permite ieșirea copilului de pe teritoriul Republicii Moldova, a fost admisă. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 12 aprilie 2018 Ghenadie Cozariuc a declarat apel solicitând, repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărârii din 29 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni, cu pronunțarea unei hotărîri noi de respingere a cererii de chemare în judecată depuse de Rodica Matei.

Prin încheierea din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea înaintată de Ghenadie Cozariuc privind repunerea în termenul de declarare a apelului, restituind apelul declarat împotriva hotărîrii din 29 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Matei împotriva lui Ghenadie Cozariuc privind acordarea permisiunii ieșirii copilului de pe teritoriul Republicii Moldova în lipsa acordului tatălui. 1 La 27 septembrie 2018 Ghenadie Cozariuc, prin intermediul lui Igor Cecan, a declarat recurs împotriva încheierii din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea acesteia, repunerea în termenul de declarare a apelului împotriva hotărîrii din 29 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni, cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru soluționarea apelului depus sau rejudecarea problemei privind repunerea în termenul de declarare a apelului.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel eronat a apreciat faptul că Ghenadie Cozariuc a fost citat în ședința de judecată de examinare a cauzei civile la cererea Rodicăi Matei împotriva lui Ghenadie Cozariuc. Rodica Matei intenționat a indicat în cererea de chemare în judecată adresa de domiciliu a lui Ghenadie Cozariuc, și anume ap.xxxxxxx, apartament care este proprietatea comună a părților și în care nu locuiește nimeni mai bine de 8 ani. Rodica Matei a încălcat în mod vădit obligația de a se folosi cu bună-credință de drepturile sale procedurale, prima cunoscînd cu certitudine că Ghenadie Cozariuc nu se află în Republica Moldova, așa cum acesta de mulți ani lucrează în Israel, și putea fi citat prin intermediul executorului judecătoresc Alexandru Bîrsan, în procedura de executare a căruia se află titlul executoriu privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

La fel citația urma să fie expediată și pe adresa de trai a părinților pîrîtului xxxxxx, pe care aceasta o cunoaște. A menționat că comunică cu fiica sa Bianca Cozariuc prin intermediul rețelei de socializare Odnoklasniki și Skype, aceasta fiind o modalitate de a fi informat despre cauza civilă care se examinează și de a-i fi expediată citație pentru ședințele de judecată. Astfel de către instanța de fond nu au fost întreprinse toate măsurile posibile privind citarea pîrîtului Ghenadie Cozariuc în ședința de judecată, iar instanța de apel nu a evaluat probele care demonstrează faptul că Ghenadie Cozariuc nu s-a aflat în Republica Moldova din anul 2015 și pînă în anul 2018, fapt confirmat prin copia pașaportului prezentat.

La materialele cauzei nu se regăsesc probe ce ar confirma că Ghenadie Cozariuc a cunoscut despre procesul inițiat de Rodica Matei și despre hotărîrea emisă pe caz, motiv pentru care urmează a fi repus în termenul de declarare a apelului, omis din motive întemeiate. Potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Din materialele cauzei rezultă că încheierea din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la proces la data de 11 septembrie 2018 (f.d. 64), lipsind însă date privind recepționarea acesteia. Recursul declarat de Ghenadie Cozariuc, prin intermediul lui Igor Cecan la 27 septembrie 2018 (f.d.

68- 71) se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ghenadie Cozariuc, prin intermediul lui Igor Cecan, urmează a fi restituit din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.4261 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs. Conform art.437 alin. (3) Cod de procedură civilă, în cazul cînd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează și documentul, legalizat 2 în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă, în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție, părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial. Conform art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

În conformitate cu art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Colegiul constată că la 27 septembrie 2018, recurentul Ghenadie Cozariuc, prin intermediul lui Igor Cecan, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Cererea de recurs este semnată de către Cecan Igor, nefiind specificată calitatea sa în cadrul procesului dat (f.d. 68-71). Totodată, la cererea de recurs nu este anexat documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile lui Igor Cecan, de a semna și a depune din numele lui Ghenadie Cozariuc cerere de recurs împotriva încheierii din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, totodată și în dosar lipsește o astfel de împuternicire. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul ajunge la concluzia că, Igor Cecan, nu a fost investit legal cu dreptul de a ataca cu recurs încheierea din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în numele lui Ghenadie Cozariuc.

Instanța de recurs menționează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului, care a relatat în practica sa constantă faptul că, dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder vs the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashingdane vs the United Kingdom, 28 mai 1985). Astfel, din considerentele menționate, în conformitate cu prevederile art. 4261 alin.1 lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui cererea 3 de recurs depusă de Igor Cecan, în interesele recurentului Ghenadie Cozariuc împotriva încheierii din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, deoarece este depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs.

În conformitate cu art. 4261alin. (1) lit.b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se restituie recursul declarat de Ghenadie Cozariuc împotriva încheierii din 17 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea înaintată de Ghenadie Cozariuc privind repunerea în termenul de declarare a apelului, restituind apelul declarat împotriva hotărîrii din 29 mai 2015 a Judecătoriei Strășeni. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4