2ra-2008/19 — Decăderea din drepturile părintesti

2ra-2008/19 — Decăderea din drepturile părintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–2008/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. R. Berdilo)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Victor Burduh

Svetlana Filincova

examinând recursul declarat de Godzin Adrian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Panuș

Cătălina împotriva lui Godzin Adrian, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei raionul Strășeni cu privire la decăderea din

drepturile părintești,

împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Panuș Cătălina, casată hotărârea din 25 ianuarie

2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care

acțiunea a fost admisă,

con st ată:

La 05 septembrie 2017, Panuș Cătălina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Godzin Adrian, intervenient accesoriu Direcția de Asistență

Socială și Protecție a Familiei raionul Strășeni, prin care a solicitat decăderea din

drepturile părintești a pârâtului Godzin Adrian în privința fiului minor XXXX

XXXX, născut la XX XXXX XX.

În motivarea acțiunii înaintate, reclamanta a indicat că, s-a aflat în căsătorie

cu pârâtul Godzin Adrian, iar la XX XXXX XX s-a născut fiul XXXX XXXX,

ulterior prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 aprilie 2016,

căsătoria a fost desfăcută fapt confirmat prin actul de divorț nr.166 din 26 mai

fiului minor XXXX XXXX, a fost stabilit cu mama Panuș (Godzin) Cătălina și s-a

hotărât de a încasa de la Godzin Adrian în beneficiul Panuș-Giszin Cătălina, pensia

1

de întreținere a copilului minor, în mărime de 1584,90 de lei lunar, până la

atingerea majoratului copilului.

Reclamanta a susținut că, pentru ultimele 9 luni, din 23 noiembrie 2016 până

la 23 august 2017, pârâtul nu a achitat pensia de întreținere, acumulând o restanță

de 14264,10 lei. Astfel toată grija, educația și cheltuielile legale de fiul comun

XXXX XXXX, sunt lăsate pe seama reclamantei Panuș Cătălina în exclusivitate.

A mai indicat faptul că, copilul are nevoie de susținere morală și materială

permanentă pe care o oferă doar reclamanta, în pofida faptului că pârâtul are

obligațiuni statuate prin hotărâre judecătorească, acesta se eschivează cu rea

credință de la plata pensiei de întreținere a fiului minor. Copilul este de vârstă

preșcolară, necesitățile financiare fiind extrem de necesare pentru buna educație a

copilului și pentru un regim sănătos de alimentare.

În viziunea reclamantei, lipsirea pârâtului Godzin Adrian de drepturile

părintești asupra copilului minor XXXX XXXX, este în corespundere cu legea și

interesul superior al copilului.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

acțiunea depusă de Panuș Cătălina a fost respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea soluției sale prima instanță a indicat, că prin probele prezentate

nu a fost demonstrată necesitatea decăderii pârâtului din drepturile părintești. La

fel, instanța a indicat, că motivul invocat de reclamantă, despre eschivarea

pârâtului de la participarea la educația și întreținerea copilului nu este unul

suficient, deoarece părintele nu va fi exonerat de aceste obligații, chiar și în cazul

decăderii din drepturi părintești. La fel, instanța de fond a făcut referire la avizul

autorității de profil, care a concluzionat că decăderea din drepturile părintești a lui

Godzin Adrian va fi în defavoarea copilului. De asemenea a mai indicat instanța,

că doar motivul invocat de reclamantă, despre neparticiparea pârâtului la

întreținerea și educarea copilului minor, nu poate constitui o circumstanță

suficientă de decădere a acestuia din drepturile părintești.

Instanța de fond a concluzionat că, noțiunea de eschivare de la exercitarea

obligațiilor părintești presupune ,,acțiunea de a se sustrage de la îndeplinirea unei

obligații” astfel, confirmarea neachitării pensiei alimentare statuată în certificatul

executorului judecătoresc Oglindă Sergiu privind stabilirea restanței la plata

pensiei alimentare, este insuficientă pentru a concluziona rea-intenția pârâtului de a

executa obligațiile sale părintești ce țin de contribuția sa materială.

La fel, în motivarea soluției sale instanța de fond a reținut avizele Direcției

asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Strășeni, care au fost

întocmite la un interval de timp de 9 luni, care confirmă că pârâtul Godzin Adrian

își vizitează copilul minor, participă la procesul educațional al copilului, participă

la întreținerea minorului, astfel autoritatea tutelară teritorială Strășeni, fiind

împotriva decăderii din drepturile părintești față de copilul minor.

Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

2

declarat de către Panuș Cătălina, casată hotărârea din 25 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a

fost admisă.

A fost decăzut Godzin Adrian din drepturile părintești în privința copilului

minor XXXX XXXX.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, tatăl copilului nu execută

nici obligația minimă, impusă printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, de aport

financiar și material pentru întreținerea și susținerea copilului. Mai mult, potrivit

materialelor dosarului, poziției expuse de pârât atât în instanța de fond, cât și în

instanța de apel, ultimul recunoaște că nu a achitat și nu achită pensia de întreținere

a copilului minor, fiind împotriva acestei obligații.

Aceste circumstanțe, în opinia instanței de apel, denotă lipsa de interes și

responsabilitate a lui Godzin Adrian atât de a-și exercita drepturile față de copil,

cât și de a executa obligațiile legale. Mai mult ca atât, după cum s-a accentuat

anterior, acesta a fost obligat la plata pensiei pentru întreținerea copilului printr-o

hotărâre judecătorească, devenită executorie, dar se eschivează de la această

obligație, acumulând restanțe pentru perioadă 23 noiembrie 2016 – 23 mai 2019, în

mărime de 66 565,80 de lei.

La 07 august 2019, Godzin Adrian a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 13 iunie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei

contestate nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat

legea precum și a apreciat în mod arbitrar probele.

La 09 octombrie 2019, Panuș Cătălina a depus o referință la recursul declarat

de către Godzin Adrian, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea din 06 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Godzin Adrian a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 13 iunie

2019, expediată părților la 24 iulie 2019 prin poștă electronică, astfel recursul

declarat la 11 iulie 2019 a fost depus cu respectarea termenului indicat la art. 434

alin. (1) al Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

3

dosar. În plus, recurentul și intimata au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și

să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al

Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca

obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și

nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă

instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în

fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Godzin Adrian întemeiat și care urmează a fi admis, casată

decizia recurată și menținută hotărârea primei instanței, din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În corespundere cu art. 118 alin. (1) al Codului de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale, iar conform art. 130 al aceleiași legi, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

După cum stipulează prevederile art. 67 al Codului familiei, părinții pot fi

decăzuți din drepturile părintești dacă: a) se eschivează de la exercitarea

obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere; b) refuză să ia

copilul din maternitate sau dintr-o altă instituție curativă, educativă, dintr-o

instituție de asistență socială sau alta similară; c) fac abuz de drepturile părintești;

d) se comportă cu cruzime față de copil, aplicând violența fizică sau psihică,

atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului; e) prin comportare amorală,

influențează negativ asupra copilului; f) suferă de alcoolism cronic sau de

narcomanie; g) au săvârșit infracțiuni premeditate contra vieții și sănătății copiilor

sau a soțului; h) precum și în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.

În cadrul examinării prezentei pricine, reclamanta și reprezentantul acesteia

au invocat ca temei de decădere a lui Godzin Adrian din drepturile părintești în

4

privința copilului minor, eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv

de plata pensiei de întreținere adică cel prevăzut de art. 67 lit. a) al Codului

familiei.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 aprilie

2016, a fost desfăcută căsătoria între Godzin Adrian și Panuș Cătălina, fiind stabilit

domiciliul copilului minor XXXX XXXX cu mama Panuș Cătălina și fiind

încasată de la Adrian Godzin în beneficiul Cătălinei Panuș-Godzin pensia de

întreținere a copilului minor XXXX XXXX, în mărime de 1 584,90 lei lunar, până

la atingerea majoratului copilului.

În avizele întocmite la 23 ianuarie 2018 și 23 noiembrie 2018, Direcția

asistență socială și protecție a familiei a Consiliului raional Strășeni, a indicat că,

Godzin Adrian participă la creșterea și întreținerea copilului minor. Godzin Adrian

își vizitează copilul minor, participă la procesul educațional al copilului, participă

la întreținerea minorului prin procurarea îmbrăcămintei, alimentelor, însă

reclamanta nu folosește toate cele procurate de dânsul. De asemenea, pârâtul

Godzin Adrian a participat la reparația grădiniței la care merge copilul.

Astfel, potrivit înscrisului cu nr. 35 din 13 noiembrie 2018, eliberat de către

directorul grădiniței de copii Romanița, s. Pănășești, Istrati Viorica, se confirmă că

în anul 2015, când copilul XXXX XXXX a început frecventarea grădiniței, Godzin

Adrian a participat la lucrările de reparație capitală a grupei prin asigurarea cu

material de reparație. Tatăl copilului, se prezintă periodic conform graficului

stabilit și are întrevederi cu copilul în prezența cadrelor didactice, în grupă și la

terenul de joacă, aduce copilului jucării, dulciuri, totodată sună de mai multe ori pe

săptămână educatorilor, întreabă despre starea copilului și vorbește la telefon cu

copilul.

Totodată, potrivit încheierii executorului judecătoresc, privind stabilirea

restanței la plata pensiei alimentare nr. 040 p/a-45/16 din 23 mai 2019 emisă de

executorul judecătoresc Oglindă Sergiu se atestă, că cuantumul restanței pensiei de

întreținere a copilului minor pe perioada 23 noiembrie 2016 – 23 mai 2019, în

temeiul titlului executoriu nr. 2-391/16 emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău

la 12 aprilie 2016, constituie suma de 66 565,80 lei.

Pe cale de consecință, reținând cele expuse, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, nu a constatat

dezinteresul lui Godzin Adrian pentru creșterea și dezvoltarea copilului său și nici

eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești prin plata pensiei de întreținere,

iar ca urmare consideră că, la examinarea cauzei instanța de apel a apreciat în mod

arbitrat probele prezentate de părți, reținând în mod tendențios doar afirmațiile

reclamantei Panuș Cătălina.

În conformitate cu prevederile art. 238 alin. (2) al Codului de procedură

civilă, completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței,

5

toate problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază

probele, determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea

aplicabilă soluționării pricinii și admiterea acțiunii.

Art. 239-240 al aceleiași legi prevăd că, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. La

deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

pricinii și admisibilitatea acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărârea în

limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Colegiul lărgit constată că, temeiurile cu care reclamanta-intimată Panuș

Cătălina s-a adresat în instanța de judecată cu o acțiune, nu au fost dovedite, iar ca

urmare nu și-au găsit confirmare.

Or, din materialele cauzei rezultă cert faptul că, deși Godzin Adrian

înregistrează restanțe la plata pensiei de întreținere, acesta participă atât moral cât

și material la creșterea și educarea copilului său, astfel nu se poate constata

eschivarea lui de obligația pecuniară.

În consecință,Colegiul lărgit atestă faptul că prim instanța de fond just a

conchis netemeinicia acțiunii înaintate de Panuș Cătălina, or dânsa și-a întemeiat

hotărârea privind decăderea lui Godzin Adrian pe motiv de eschivare de la

exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, în lipsa

unor probe în sensul enunțat, fapt ce este în discordanță cu circumstanțele de fapt

stabilite și contravine grav normelor legale aplicabile speței.

În acest sens, instanța de recurs reține și jurisprudența CtEDO în cauzele

privind decăderea din drepturile părintești, potrivit căreia, în cauzele de acest fel,

examinarea elementelor care servesc cele mai bine interesele copilului este

întotdeauna de o importanță fundamentală (cauza Johansen vs Norvegia, hotărârea

din 07 august 1996), că interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și

că doar un compartiment deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie

privată de drepturile sale părintești în interesul superior al copilului (cauza

Gnahore vs Franța, hotărârea din 19 septembrie 2000 și Johansen citată anterior).

Totodată, CEDO subliniază totuși că, acest interes prezintă un dublu aspect

(cauza Gnahore, menționată mai sus): pe de o parte, să le garanteze copiilor o

evoluție într-un mediu sănătos; pe de altă parte, să mențină legăturile acestora cu

familia, cu excepția cazului în care aceasta s-a arătat a fi nedemnă, deoarece

distrugerea acestei legături determină ruperea copilului de rădăcinile sale (cauza

Maumousseau și Washington vs Franța, hotărârea din 06 decembrie 2007).

Colegiul lărgit acceptă că, comportamentul lui Godzin Adrian în raport cu

copilul său nu reprezintă relațiile model între tată și fecior, fapt care nu a fost negat

nici de recurentul-pârât, însă neexercitarea corespunzătoare a drepturilor

6

părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a atrage sancțiunea

decăderii, astfel că nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al

părinților conduce la decăderea din drepturile părintești, or comportamentul lui

Godzin Adrian nu a atins gradul de gravitate pentru a fi temei de decăderea a

acestuia din drepturile de tată.

Apreciind speța sub aspectele invocate, se reține că sancțiunea decăderii din

drepturile părintești poate fi aplicată față de părinții care, din culpă gravă, nu-și

îndeplinesc obligațiunile față de copii sau fac abuz de drepturile părintești.

Astfel, raportând cele menționate la caz, instanța de recurs relevă că nu au

fost prezentate probe ce ar confirma culpa gravă a lui Godzin Adrian la

neîndeplinirea obligațiilor părintești și nici faptul că acesta este nedemn pentru a fi

tatăl lui XXXX XXXX, ba dimpotrivă la materialele cauzei fiind prezentate probe

ce demonstrează contrariul.

Apreciind explicațiile participanților la proces făcute în ședințele de judecată

în instanțele inferioare, cât și a autorității tutelare prin prisma principiului

asigurării și promovări cu prioritate a interesului superior al copilului, având în

vedere prezența dublului aspect, menționat supra, și anume legătura copilului cu

tata, Colegiul lărgit conchide că prezența lui Godzin Adrian în viața feciorului său

și participarea acestuia la educarea lui, sunt în interesul copilului XXXX XXXX.

În consecința celor expuse, instanța de recurs relevă că, decăderea din

drepturile părintești este o sancțiune foarte drastică, astfel încât ea trebuie aplicată

față de părinți numai după ce se va constata că alte măsuri luate față de părinți ce

nu-și îndeplinesc obligațiile părintești, precum cele prevăzute de art. 74 al Codului

familiei, nu au dat nici un efect.

Astfel, în situația când Godzin Adrian participă financiar în viața copilului,

efectuează vizite la copilul său, se interesează de starea lui morală și fizică, nu face

abuz de drepturile sale părintești ca de exemplu refuzul acestuia de a consimți

deplasarea copilului în străinătate în scopuri turistice, educaționale, medicale, nu a

fost niciodată preîntâmpinat sau amendat contravențional, pedepsit penal pentru

comportamentul său față de copil, o hotărâre de decădere, chiar dacă se întrevăd

unele abateri de la exercitarea drepturilor părintești, nu este legitimă.

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a

menține hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

7

Se admite recursul declarat de Godzin Adrian.

Se casează decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Panuș Cătălina împotriva

lui Godzin Adrian, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei raionul Strășeni cu privire la decăderea din drepturile părintești, cu

menținerea hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Victor Burduh

Svetlana Filincova

8