3ra-1546/18 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1546/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: L. Holevițcaia Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila ÎNCHEIERE 21 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Valentin Roșca, în interesele SA „Audit-Concret” și recursul declarat de directorul SA „Audit- Concret”, Ana Litr, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a SA „Audit- Concret” către Consiliul de supraveghere a activității de audit de pe lângă Ministerul Finanțelor al RM cu privire la anularea actului, împotriva deciziei din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel a SA „Audit-Concret” și casată hotărârea din 13 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani de respingere a acțiunii ca tardivă, constată: La 04 mai 2016, SA „Audit-Concret” s-a adresat în instanța de judecată cu cerere către Consiliul de supraveghere a activității de audit de pe lângă Ministerul Finanțelor al RM, prin care a solicitat anularea deciziei de sancționare nr. 3 din 05 martie 2015, ca ilegală.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia nr. 3 din 5 martie 2015, Consiliul de Supraveghere a Activității de Audit a sancționat societatea de audit SA „Audit-Concret” cu avertisment, - pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 61 din 16 martie 2007 privind activitatea de audit, în cazul prestării serviciilor pentru SRL „Asgardan-Grup”. SA „Audit-Concret” consideră ilegală decizia de sancționare, or, dânsa a respectat cerințele prevăzute de Legea cu privire la activitatea de audit și de la ea nu s-a luat nici o explicație privind faptele pentru care i-a fost aplicată sancțiunea menționată supra. Ca urmare a adresării SA „Audit-Concret” cu cerere prealabilă către Consiliul de Supraveghere a Activității de Audit, prin scrisoarea nr. 30-12/15 din 25 martie 2016, cererea a fost respinsă.

SA „Audit-Concret”, întotdeauna a respectat cerințele de calitate a lucrărilor de audit prevăzute de Legea cu privire la audit la prestarea serviciilor. Decizia adoptată știrbește imaginea și reputația societății de audit. Consiliul de Supraveghere a Activității de Audit nu a indicat în decizia contestată care anume neconformități au fost depistate și căror prevederi concrete din Legea cu privire la audit și standardele de audit ele contravin. De la societatea de audit nu s-a luat nici o explicație privind faptele pentru care a fost aplicată sancțiunea.

Potrivit art. 13/1 alin. (3) din Legea cu privire la întreprinderea de stat, „Societatea de audit care poate efectua auditul la întreprinderile de stat, trebuie să corespundă următoarelor criterii: a) conform situației la data de 31 decembrie a perioadei de gestiune precedente, în anexa la licența pentru desfășurarea activității de audit să fie indicați cel puțin 2 auditori certificați; b) societatea de audit, precum și auditorii din cadrul societății de audit să nu aibă sancțiuni aplicate pentru ultimii 2 ani, fapt confirmat de către Consiliul de supraveghere a activității de audit de pe lângă Ministerul Finanțelor. Prin urmare, SA „Audit-Concret” îi este încălcat dreptul de a efectua auditul întreprinderilor de stat și al societăților cu capital majoritar de stat, iar acest fapt îi va cauza un prejudiciu sub forma venitului ratat și un prejudiciu de imagine.

Prin hotărârea din 13 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Audit-Concret” a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. Împotriva hotărârii instanței de fond, la 22 martie 2017, SA „Audit- Concret”, a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral. Prin decizia din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de SA „Audit-Concret”, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 14.09.2018, avocatul Valentin Roșca, în interesele SA „Audit-Concret”, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a luat o decizie pripită și nu a ținut cont de principiile fundamentale ale dreptului procedural civil: - principiul egalității în fața legii și a justiției; - contradictorialitatea și egalitatea părților în drepturile procedurale. Recurentul respinge cu vehemență cele invocate de către intimat și acceptate de către instanța de apel în ceea ce privește încălcarea prevederilor legale la capitolul activității de audit. Or, activitatea SA „Audit-Concret”, în limitele contractului nr. 53 din 18.12.2007, a fost efectuată în strictă conformitate cu prevederile Legii privind activitatea de audit nr. 61-VI din 16.03.2007. Astfel, a solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

La 17.09.2018, directorul SA „Audit-Concret”, Ana Litr, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului a invocat aceleași temeiuri și cerințe ca și în recursul avocatului Valentin Roșca declarat în interesele SA „Audit-Concret”. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 04 iulie 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 04 iulie 2018 (f. d. 173). Date despre recepționarea recursului la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către de avocatul Valentin Roșca, în interesele SA „Audit-Concret” și de directorul SA „Audit-Concret”, Ana Litr, neîntemeiate și care urmează a fi declarate inadmisibile, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de avocatul Valentin Roșca, în interesele SA „Audit-Concret” și de directorul SA „Audit-Concret”, Ana Litr, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererile de recurs depuse de avocatul Valentin Roșca, în interesele SA „Audit-Concret” și de directorul SA „Audit-Concret”, Ana Litr. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursul declarat de avocatul Valentin Roșca, în interesele SA „Audit-Concret” și recursul declarat de directorul SA „Audit- Concret”, Ana Litr. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan