ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.11.2018

3ra-1363/18 — contestarea actelor administrative

HOTĂRÂRE
21.11.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actelor administrative
Temei legal
temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
3ra-1363/18 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.3ra-1363/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Țurcanu, I. Muruianu, N. Budăi)

21 noiembrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexei Timuș,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Timuș

împotriva Băncii Naționale a Moldovei și „Băncii de Economii” SA, în proces de

lichidare, privind contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 mai 2017, Alexei Timuș a depus cerere de chemare în judecată, în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Băncii Naționale a Moldovei, intervenient

accesoriu „Banca de Economii” SA, în proces de lichidare, solicitînd constatarea

ilegalității răspunsului Băncii Naționale a Moldovei din 14 aprilie 2017, obligarea

Băncii Naționale a Moldovei să efectueze achitarea creanței aferente contului de

depozit cu nr.xxxxxxxxx în sumă de 313 678,98 lei, înaintea onorării de către

„Banca de Economii” SA, în proces de lichidare, a creanțelor validate conform

priorității claselor de creanțe; obligarea Băncii Naționale a Moldovei de a achita rata

dobînzii la depozit pe perioada 17.10.2015 – 01.05.1017 (de la data retragerii

licenței până în prezent) în valoare de 43 848 lei, încasarea din contul Băncii

Naționale a Moldovei a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de pe

urma instituirii nelegitime a moratoriului asupra pensiei și neachitarea depozitului

nr. xxxx/xxxxxx înaintea retragerii „Băncii de Economii” SA a licenței de activitate.

Pe parcursul examinării cauzei civile Alexei Timuș a solicitat atragerea în

calitate de pîrît a „Băncii de Economii” SA, în proces de lichidare. Totodată Alexei

Timuș a concretizat și completat pretențiile din cererea de chemare în judecată,

solicitînd constatarea ilegalității răspunsului Băncii Naționale a Moldovei din

14.04.2017, dispunerea încasării în mod prioritar față de alte creanțe, creanța

aferentă contului de depozit cu nr.xxxxxx în sumă de 313 678,98 lei din contul

mijloacelor bănești a „Băncii de Economii” SA în proces de lichidare, prin

intermediul Băncii Naționale a Moldovei, dispunerea încasării în mod prioritar față

de alte creanțe rata dobînzii la depozit pe perioada 17.10.2015 – 01.05.2017 în

1

mărime de 43 848 lei din contul mijloacelor bănești a „Băncii de Economii” SA, în

proces de lichidare, prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei, încasarea din

contul Băncii Naționale a Moldovei a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral cauzat de pe urma admiterii instituirii nelegitime a moratoriului asupra

pensiei, neachitării depozitului nr.xxxxxxxxx constituit din plăți sociale înaintea

retragerii „Băncii de Economii” SA a licenței de activitate, cât și a inacțiunilor

Băncii Naționale a Moldovei la neexecutarea de către „Banca de Economii” S.A. a

prevederilor Hotărîrii Comitetului executiv al BNM nr.16 din 10.09.2015 și a

ordinului BEM nr.343 din 15.09.2015. (f.d. 56)

În motivarea acțiunii a indicat că, la 20 decembrie 2013 a deschis la „Banca de

Economii” S.A. contul de depozit de tip „Jubiliar” cu nr.xxxxxx.

Vărsământul inițial în sumă de 210 000 lei s-a făcut de pe contul de card

nr.xxxxxxxx și reprezintă indemnizația la pensionare acordată la eliberarea din

serviciul militar în legătură cu atingerea vârstei limită de aflare în acest serviciu.

Acest fapt este confirmat de către Serviciul de Informații și Securitate prin

certificatul cu nr.20/815 din 12 octombrie 2016 și extrasul din transferul efectuat de

către unitatea militară a sumei de 225 170 lei către „Banca de Economii” S.A.

Tot la data deschiderii contului, a fost efectuată operațiunea de suplinire a

contului de depozit cu suma de 10 000 lei, ce constituie pensia pentru luna

decembrie 2013. Suma din acest cont de depozit de 51 541,50 lei reprezintă pensia

militară pentru 5 luni, inclusiv pensia pentru lunile decembrie 2014 – februarie

2015, transferate de contabilitatea băncii la contul de depozit la solicitarea

deponentului, fapt confirmat prin Certificatul nr.xxxxxx.

La data de 27 noiembrie 2014, prin Hotărârea Consiliului de Administrare al

Băncii Naționale a Moldovei nr.248 asupra „Băncii de Economii” S.A. a fost

instituit regimul de administrare specială. Pct.5 al acestei hotărâri prevede aplicarea,

în conformitate cu art.3715 din Legea instituțiilor financiare nr.550 din 21.07.1995 a

unui moratoriu pe termen de 2 luni, începând cu data de 27 noiembrie 2014, asupra

tuturor creanțelor creditorilor față de „Banca de Economii” S.A., inclusiv și a

depozitului cu nr. xxxxxxxx. Însă, la implementarea acestei acțiuni nu s-a luat în

calcul prevederile subpunctului 11 al pct.5 și anume, că acțiunea moratoriului nu se

extinde asupra astfel de categorii de creanțe ca, creanțele privind plata salariilor,

pensiilor și indemnizațiilor sociale. Ca urmare a acțiunilor pârâtului, pensia sa, care

venea în bancă pe un cont comun pentru pensionari și apoi se transfera pe contul

menționat de depozit a fost blocată și supusă moratoriului. Același lucru s-a

întâmplat și cu indemnizația la pensionarea din serviciul militar transferată inițial de

bancă la cont de card, iar mai apoi la contul de depozit cu nr. xxxxxxx.

La emiterea Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr.16 din 10 septembrie

2015 cu privire la modificarea Hotărârii Consiliului de Administrare al BNM nr.248

din 27 noiembrie 2014 prevederile moratoriului asupra contului de depozit

menționat, constituit din pensie și indemnizație la pensionare, au fost păstrate pe

motivul apartenenței deponentului la persoanele fizice afiliate Băncii de Economii

S.A., membru al comitetului de credite al BEM pe parcurs de 1 an. Decizia în cauză

s-a elaborat fără a se lua în calcul lipsa atribuției lui la acordarea creditelor

problematice sau neperformante, cât și la alte operațiuni bancare, care ar fi putut

provoca prejudicii instituției, fapt stabilit cu certitudine pe parcursul administrării

speciale a BEM și confirmat de către administratorul special al băncii în răspunsul la

scrisoarea BNM cu nr.xxxxxxxx din 10.09.2015.

2

La menținerea moratoriului asupra depozitului cu nr. xxxxxxxx nu s-au luat în

calcul nici prevederile Ordinului nr.343 din 15 septembrie 2015, aprobat de către

Administratorul special al Băncii de Economii S.A. în care se stipulează că

moratoriul instituit prin Hotărârea Consiliului de Administrare al BNM nr.248 din

27 noiembrie 2014 nu se aplică față de conturile persoanelor afiliate băncii, care

sunt deschise în cadrul proiectelor salariale si sociale și sumele de pe alte conturi,

care reprezintă salarii și plăți sociale.

Ținând cont de conținutul art.377 lit. b) al Legii instituțiilor financiare nr. 550 din

21.07.1995 în care, printre altele, se stipulează că administratorul special are

atribuții de a minimiza riscurile pentru interesele fiecărui deponent, dînsul s-a

adresat în repetate rânduri către administratorul special al băncii la subiectul

contului de depozit ce-i aparține, însă, de fiecare dată, în răspuns se făcea referire la

anularea moratoriului în privința depozitelor persoanelor fizice peste două luni,

adică, după expirarea regimului de administrare specială a băncii cum a fost

prevăzut inițial în Hotărârea BNM, dar în realitate el s-a prelungit din două în două

luni până la 11 luni. După care, în una și aceiași zi, BNM, prin una și aceiași

decizie, a stopat regimul de administrare specială, a anulat moratoriul și introdus

regimul de lichidare silită a băncii, care, deja, prevede onorarea de către „Banca de

Economii” S.A. a obligațiunilor față de deponenți într-o ordine de priorități ce, în

cazul „Băncii de Economii” S.A., nu asigură perspective reale pentru recuperarea

depunerilor bănești ce-i aparțin.

La 30 octombrie 2015 a adresat un demers pe numele Guvernatorului BNM,

solicitând anularea moratoriului asupra contului său și transferarea lui la banca

dobânditoare, procedură aplicată în privința conturilor de depozit neridicate de

deponenți până la retragerea licenței băncii. În răspunsul BNM din 10 noiembrie

2015 la respectivul demers s-a specificat următoarele „în legătură cu retragerea pe

data de 16 octombrie 2015 a licenței de activitate și inițierea procesului de lichidare

silită a Băncii de Economii S.A., în temeiul art.3417 alin.(1) lit.c) din Legea

instituțiilor financiare, regimul de administrare specială a băncii a încetat, astfel a

încetat de drept și moratoriul asupra creanțelor băncii. Astfel, solicitarea de anulare

a moratoriului asupra creanțelor persoanelor afiliate „Băncii de Economii” S.A.,

inclusiv în privința mijloacelor bănești depuse de dvs. nu poate fi satisfăcută”.

La data de 20 februarie 2017, luând cunoștință cu Ordinul nr.343 din 15

septembrie 2015, emis în conformitate cu prevederile capitolului V2 din Legea

instituțiilor financiare, Hotărârea Consiliului de Administrare al Băncii Naționale a

Moldovei nr.248 din 27.11.2014, Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr.4 din

26.08.2015, Hotărârea Comitetului Executiv al BNM nr.16 din 10.09.2015 și semnat

de către administratorul special al Băncii de Economii S.A. a constatat următoarele.

Pct.3 al acestui act normativ stabilește că, prevederile moratoriului instituit prin

Hotărârea Consiliului de Administrare al Băncii Naționale a Moldovei nr.248. din

27.11.2014 se aplică față de conturile persoanelor fizice afiliate Băncii de Economii

S.A., care nu sunt deschise în cadrul proiectelor salariale și sociale și sumele de pe

alte conturi care nu reprezintă salarii și plăți sociale, iar pct.9 al aceluiași ordin

interzice acceptarea oricăror plăti din conturile deponenților persoanelor afiliate

băncii, cu excepția conturilor persoanelor afiliate deschise în cadrul proiectelor

salariale și sociale și sumele de pe alte conturi, care reprezintă salarii și plăti sociale.

Prin urmare, contul său de depozit constituit din pensii și indemnizație socială se

încadrează întocmai în prevederile acestor două puncte din ordinul menționat.

3

În contextul celor specificate, la data de 23 februarie 2017 a adresat către BNM o

cerere prealabilă și de remediere a conflictului dat pe cale amiabilă în care a solicitat

achitarea sumei de pe acest cont înaintea onorării de către Banca de Economii S.A.

în proces de lichidare a creanțelor validate conform priorității claselor de creanțe. La

data de 20 aprilie 2017, a primit răspuns la cerere de la BNM cu nr.23-

01011/13/1317 din 14 aprilie 2017 în care a fost menționat următoarele: „acțiunea

moratoriului instituit asupra executării creanțelor față de o bancă, nu se extinde, în

limitele stabilite de administratorul special, asupra astfel de categorii de creanțe ca

creanțele privind plata salariilor, pensiilor, a indemnizațiilor sociale. Prin urmare,

reieșind din prevederile legii și ale moratoriului instituit prin Hotărârea Consiliului

de Administrare al Băncii Naționale a Moldovei nr.248 din 27.11.2014 Banca de

Economii S.A. nu a avut temei de a plăti depozitul sau de a-l transfera la altă

bancă”.

Consideră că răspunsul nu corespunde prevederilor subpunctului 11 al pct.5 din

Hotărârea Consiliului de Administrare al Băncii Naționale a Moldovei nr.248 din

27.11.2014, punctelor 3 și 9 din Ordinul nr.343 din 15.02.2015 emis în conformitate

cu legislația în vigoare și hotărârile autorității naționale de profil cum este BNM.

Prin urmare, consideră răspunsul contradictoriu și neîntemeiat, fapt pentru care

folosește calea judiciară în soluționarea conflictului apărut.

Reieșind din obligațiunile asumate de „Banca de Economii” S.A. la deschiderea

contului de depozit cu nr.xxxxxxx, la data de 16 octombrie 2015, data retragerii

licenței, „Banca de Economii” S.A. era datoare să-i achite creanța aferentă acestui

cont în sumă de 313 678,98 lei.

Prin hotărârea din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

respins cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de

Alexei Timuș împotriva Băncii Naționale a Moldovei și „Banca de Economii” S.A.,

în proces de lichidare privind contestarea actelor administrative și repararea

prejudiciului cauzat ca nefondată.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Alexei Timuș, fiind menținută hotărîrea din 19 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată înaintată în ordinea contenciosului administrativ de Alexei Timuș

împotriva Băncii Naționale a Moldovei și „Banca de Economii” S.A., în proces de

lichidare privind contestarea actelor administrative.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, Alexei Timuș, deținea un

card de pensii cu nr.xxxxxxx, la care primea pensia militară, în temeiul contractului

încheiat între „Banca de Economii” S.A. și Serviciul de Informații și Securitate și

care la data de 09 decembrie 2013, la acest cont de card, a fost transferată

indemnizația în sumă de 225 170 lei, acordată la eliberarea acestuia din serviciul

militar, în legătură cu atingerea vîrstei limită de aflare în serviciu. Ulterior, la data

de 20 decembrie 2013, la „Banca de Economii” S.A. a fost deschis un cont de

depozit „Jubiliar” pe numele lui Timuș Alexei, cu nr.xxxxxxxx, cu un vărsământ

inițial în mărime de 210 000 lei, sumă extrasă din cea acordată cu titlu de

indemnizație, care a fost transferată la contul de card al acestuia și totodată fiind

efectuată în aceeași zi și o operațiune de suplinire a contului de depozit deschis, în

mărime de 10 000 lei, sumă extrasă din pensia transferată pentru luna decembrie

septembrie 2014, ultimul de sine stătător a solicitat ca pensiile militare stabilite de

4

către Serviciul de Informații și Securitate, să fie transferate la contul de depozit

deschis, cu nr.xxxxxxx. O dată ce Alexei Timuș, personal și din propria inițiativă a

depus la data de 12 septembrie 2014, la „Banca de Economii” S.A. o cerere cu

privire la transferarea pensiei militare de la contul de card, la contul de depozit

deschis de către acesta și care în temeiul acestei cereri a fost încheiat și contractul de

mandat nr. 190 din 12 septembrie 2014, nemijlocit între Alexei Timuș – deponent și

„Banca de Economii” S.A. – instituția financiară, privind plățile programate, au luat

naștere raporturile juridice instituite prin art.1222 Cod civil.

Colegiul civil a precizat că normele ce reglementează contractul de depozit

bancar, se aplică cu titlu subsidiar raporturilor dintre bancă și deponent în măsura în

care aceste raporturi nu sînt reglementate de prevederile prezentei secțiuni, și dacă

aceste norme nu contravin naturii depozitului bancar. Or, nu puteau fi reținute

alegațiile apelantului precum că instanța de fond, eronat a aplicat prevederile art.

1222 Cod civil, întrucât cu certitudine s-a constatat că contul de depozit de tip

„Jubiliar”, deținut de către Alexei Timuș în cadrul instituției financiare „Banca de

Economii” S.A., a fost deschis la solicitarea nemijlocită a acestuia, în baza cererii

semnate de către Alexei Timuș și contractul de mandat încheiat între Alexei Timuș

și „Banca de Economii” S.A., datate cu 12 septembrie 2014. Respectiv, solicitarea

apelantului de a fi transferată și menținută suma pensiei militare și indemnizația, de

la contul de card, la contul de depozit de tip „Jubiliar” la termen, deschis de către

acesta, modifică destinația acesteia și nu mai pot fi considerate ca mijloace bănești

parvenite cu titlu de pensie sau indemnizație socială.

Respectiv, în aceste condiții s-a reținut că în temeiul art. 3715 din Legea

instituțiilor financiare, a fost instituit moratoriu, pe termen de 2 luni, începând cu

data de 27 noiembrie 2014, asupra tuturor creanțelor creditorilor față de „Banca de

Economii” S.A. Acțiunea moratoriului nu se extinde asupra: a) creanțelor aferente

depozitelor și altor obligații pecuniare constituite/născute în baza tranzacțiilor

încheiate după instituirea moratoriului; b) creanțelor salariaților băncii privind plata

salariilor, remunerațiilor de autor, privind repararea prejudiciilor cauzate prin

schilodire sau prin o altă vătămare a sănătății, ori prin deces, precum și asupra

creanțelor creditorilor privind plata salariilor, pensiilor, a pensiilor de întreținere,

burselor, indemnizațiilor sociale, în limitele stabilite de administratorul special; c)

creanțelor privind plata cheltuielilor de administrare necesare asigurării activității

băncii, prevăzute la art. 388 alin. (1) lit.d) efectuării compensării creanțelor opuse

conform art. 3714.

Astfel Colegiul civil a indicat că instanța de fond întemeiat a concluzionat asupra

faptului că în cazul dat corect a fost instituit moratoriu asupra contului de tip

„Jubiliar”, deschis de către Alexei Timuș, întrucât acesta este un cont de depozit, dar

nu o creanță privind plățile salariale, pensiilor sau indemnizațiilor. Or, acțiunea

moratoriului instituit asupra executării creanțelor față de o bancă, nu se extinde,

asupra creanțelor privind plata salariilor, pensiilor și a indemnizațiilor sociale,

întrucât depozitul de tip „Jubiliar” la termen, constituit în bancă și deținut de către

Alexei Timuș, nu reprezintă o creanță asupra căreia nu se extinde acțiunea

moratoriului.

Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a apreciat critic alegațiile invocate de

către Alexei Timuș cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 50 000

lei, or, în speță nu au fost constatate careva ilegalități a acțiunilor întreprinse de

către Banca Națională a Moldovei și „Banca de Economii” S.A. în proces de

5

lichidare, care să constituie în sine fapte ce atentează la drepturile personale

nepatrimoniale ale acestuia.

La 03 august 2018, Alexei Timuș, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel și hotărîrii instanței de fond, solicitând casarea deciziei din 31 mai 2018 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 19 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă în

întregime.

Ca temei de declarare a recursului a menționat prevederile art.432 alin.(2)

lit.a), b), c) și alin.(4) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele inferioare nu au aplicat

prevederile pct.3 și 9 a Ordinului nr.343 din 15 septembrie 2015 a „Băncii de

Economii” S.A., deși urmau a fi aplicate și în consecință eronat au interpretat

prevederile art.3715 a Legii instituțiilor financiare nr.550-XII din 21 iulie 1995, pct.5

din Hotărîrea Consiliului de Administrare al Băncii Naționale a Moldovei nr.248 din

27 noiembrie 2014, pct.1 din hotărîrea Consiliului de Administrare al Băncii

Naționale a Moldovei cu nr.252 din 30 noiembrie 2014 și pct.1 din Hotărîrea

Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu nr.16 din 10 septembrie

2015 și într-un final eronat au aplicat prevederile art.1222 Cod civil, deși nu urmau

a fi aplicate.

A menționat că întru executarea moratoriului asupra creanțelor creditorilor față de

bancă, care a fost modificat în timp de către Banca Națională a Moldovei, „Banca de

Economii” S.A. a emis ordinul nr.343 din 15 septembrie 2015, prin care în pct.3 a

indicat că se aplică moratoriul asupra creanțelor persoanelor nominalizate expres în

anexe, listele unor categorii de afiliați băncii, cu excepția conturilor deschise în

cadrul proiectelor salariale și sociale, iar la pct.9, în mod mai explicit s-a indicat

unele aspecte, din care rezultă cu certitudine, că creanțele care fac excepție

moratoriului sunt: conturile persoanelor fizice afiliate deschise în cadrul proiectelor

de salarizare și proiectelor sociale; sumele de pe alte conturi care reprezintă salarii și

plăți sociale, în condițiile existenței unui document confirmativ; ieșirile din conturi

în limita intrărilor în conturi înregistrate după 27 noiembrie 2014, adică banii

parveniți în conturi după instituirea moratoriului, cu excepția dobînzii calculate.

La data retragerii licenței de activitate a „Băncii de Economii” S.A., 16 octombrie

2015, creanța sa constituia suma de 295 561,06 lei, parvenită în exclusivitate cu titlu

de indemnizație acordată la eliberarea din serviciu militar, cît și pensia pentru 5 luni,

iar suma de 24 117,91 lei, constituia dobînda neridicată. Astfel valoarea totală a

creanței constituie 313 678,98 lei.

Cererea sa a fost respinsă pe motiv că dînsul a deschis un cont de depozit de tip

„Jubiliar”, pe care a transferat indemnizația unică la pensionare și pensia lunară,

astfel schimbînd statutul acestor bani, transferați la bancă în cadrul unui proiect

social, însă instanțele ierarhic inferioare au omis faptul că sunt exceptate de la

moratoriu nu doar conturile persoanelor fizice afiliate deschise în cadrul proiectelor

sociale, dar și sumele de pe alte conturi care reprezintă plăți sociale, în condițiile

existenței unui document confirmativ.

Pentru aplicarea justă a cadrului legal în cazul dat, esențial este sursa provenienței

sumelor de bani transferați la bancă și aflați în cont, pe care i le datorează banca, și

în acest context, nu are relevanță juridică faptul că banii au fost transferați dintr-un

cont în alt cont în interiorul aceleiași bănci. Or pensionarul este în drept să-și

administreze pensia în modul cel mai eficient pentru asigurarea unui trai decent, iar

6

mutarea prin transfer a banilor ce constituie plăți sociale, de la un cont la altul, nu

conduc la desființarea naturii și statutului provenienței acestora, care rămîne a fi

pensie și indemnizație socială, care este un drept garantat de art.47 alin.2 al

Constituției RM, cît și proprietatea sa care urmează a fi protejată prin prisma art.46

din Constituție.

La urmărirea rezonabilității și proporționalității dintre interesul general și

dreptul subiectiv fundamental, instanțele inferioare nu au ținut cont de faptul că nu a

fost identificat sau cel puțin indicat un temei rezonabil ca plățile protejate de

Constituția RM să nu fie achitate lui.

Instituirea moratoriului asupra creanțelor persoanelor afiliate băncii putea fi

justificat doar pentru verificarea atribuției acestora la acordarea creditelor

neperformante sau prejudicierea instituției bancare în alt mod. Însă, odată ce s-a

constatat cu certitudine că toate cele peste 30 de credite, la acordarea cărora a

participat, au fost restituite de către debitori înaintea retragerii licenței băncii, iar

alte încălcări nu au fost invocate, consideră că nu a existat temei pentru menținerea

moratoriului asupra creanțelor sale.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 31 mai 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la data de 29

iunie 2018 (f.d. 192), recursul declarat la 03 august 2018 de Alexei Timuș, fiind

considerat a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La data de 10 septembrie 2018, în adresa intimaților, a fost expediată copia

recursului declarat de Alexei Timuș cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței la recurs.

La data de 23 octombrie 2018 Banca Națională a Moldovei, iar la data de 14

noiembrie 2018 „Banca de Economii” S.A., au depus referință, solicitînd declararea

ca fiind inadmisibil recursul declarat de Alexei Timuș, împotriva deciziei din 31 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău, pe motiv că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de admisibilitate, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual.

Recursul este declarativ și nu se încadrează în temeiurile invocate, soluția

instanțelor inferioare fiind corectă, întemeiată și legală.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Timuș, este inadmisibil

din următoarele considerente.

7

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Timuș, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

8

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere vs

Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014,

parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda

(nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45

sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Alexei Timuș.

În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Timuș.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-05-29
0,94
3ra-625/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-625/19 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L.Holevițcaia) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A.Bostan, V.Negru, A.Pahopol) ÎNCHEIERE 29 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2019-09-25
0,94
3ra-789/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-789/19 Î N C H E I E R E 25 septembrie 2019 mun. Chişinău Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecă
CSJ 2019-06-19
0,94
3ra-789/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-789/19 Î N C H E I E R E 25 septembrie 2019 mun. Chişinău Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecă
CSJ 2016-09-28
0,94
3ra-1258/16 — contestarea actului administrativ
prima instanţă: Gh. Mîţu dosarul nr.3ra-1258/16 instanţa de apel: M. Guzun, A. Pahopol, V. Braşoveanu Î N C H E I E R E 28 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
CSJ 2019-11-06
0,94
3ra-789/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-789/19 Î N C H E I E R E 06 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Sve
Sursă