2ra-1279/18 — cu privire la evacuarea din spatiul locativ, obligarea de a nu crea obstacole, retragerea inregistrarii de domiciliu
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la evacuarea din spatiul locativ, obligarea de a nu crea obstacole, retragerea inregistrarii de domiciliu
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1279/18 — cu privire la evacuarea din spatiul locativ, obligarea de a nu crea obstacole, retragerea inregistrarii de domiciliu (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1279/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – C. Vîrlan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, S. Gîrbu, L. Bulgac
ÎNCHEIERE
21 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valentina Vezetiu,
în cauza civilă la cererea depusă de către Iulia Collins (Maslici) împotriva
Valentinei Vezetiu cu privire la evacuarea din spațiul locativ, obligarea de a nu crea
obstacole și retragerea înregistrării de domiciliere,
împotriva deciziei din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău prin care
s-a respins apelul declarat de către Valentina Vezetiu și s-a menținut hotărârea din
18 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
constată :
La 04 februarie 2014 Iulia Collins (Maslici) s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Valentinei Vezetiu, intervenienți accesorii ÎS „CRIS
„Registru”, ÎS „Cadastru”, solicitând evacuarea Valentinei Vezetiu și chiriașii ei din
apartamentul nr. XX, aflat în mun. XXXXX, str. XXXXX, obligarea Valentinei
Vezetiu să nu creeze obstacole Iuliei Collins (Maslici) în exercitarea dreptului său
de proprietate asupra apartamentului nr. XX din mun. XXXXX, str. XXXXX,
retragerea vizei de reședință a Valentinei Vezetiu din apartamentul nr. XX, aflat în
mun. XXXXX, str. XXXXX cu radierea ei din ÎS „CRIS „Registru”, radierea din
Registrul bunurilor imobile înscrisurile ce reiese din hotărârea Judecătoriei Rîșcani,
mun. Chișinău nr. 2-3869/11 din 07.10.2011 indicate în subcapitolul III, partea II la
nr. 3.2.1.
Ulterior, la 04 februarie 2015 reclamanta a depus o cerere de concretizare a
cerințelor, solicitând evacuarea Valentinei Vezetiu și a chiriașilor ei din
apartamentul nr. XX, aflat în mun. XXXXX, str. XXXXX, obligarea Valentinei
Vezetiu să nu-i creeze obstacole în exercitarea dreptului său de proprietate asupra
apartamentului nr. XX, aflat în mun. XXXXX, str. XXXXX și retragerea
înregistrării de domiciliu a Valentinei Vezetiu din apartamentul nr. XX, aflat în mun.
XXXXX, str. XXXXX. (f.d. 62-64)
1
În motivarea cererii reclamanta a indicat că este proprietara apartamentului nr.
XX din mun. XXXXX, str. XXXXX conform hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun.
Chișinău din 02 august 2013, irevocabilă la 28 noiembrie 2013, prin care a fost
recunoscut dreptul de proprietate prin succesiune pe numele Iuliei Maslinici în urma
decesului lui Serghei Maslinici, decedat la data de 03.05.2010 asupra patrimoniului
succesoral apartamentului nr. XX din mun. XXXXX, str. XXXXX cu nr. cadastral
XXXXX cu suprafața de 43,6 m.p..
A menționat că în pofida faptului că dreptul de proprietate a apartamentului nr.
XX din mun. XXXXX, str. XXXXX a fost recunoscut pe numele Iuliei Collins
(Maslici), în locuința nominalizată continue să locuiască, în mod ilegal, Valentina
Vezetiu împreună cu persoane necunoscute.
Deoarece Valentina Vezetiu îi crează impedimente în exercitarea dreptului de
proprietate, reclamanta solicită evacuarea acesteia din apartamentul litigios,
obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului, retragerea vizei de reședință
a primei din apartamentul litigios.
Reclamanta a mai indicat că prin reclamația nr. 394/12-13 din 10 decembrie
2013 pârâtei i-a fost propusă soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară, însă ea nu
a reacționat, fapt confirmat prin răspunsul din 16 decembrie 2016.
Prin hotărârea din 18 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a
admis acțiunea depusă de către Iulia Collins (Maslici). S-a evacuat (expulzat) fără
oferirea unui alt spațiu locativ Valentina Vezetiu din apartamentul nr. XX, amplasat
în mun. XXXXX, str. XXXXX. S-a obligat Valentina Vezetiu să nu creeze obstacole
Iuliei Collins (Maslici) în exercitarea dreptului de proprietate asupra apartamentului
nr. XX, din mun. XXXXX, str. XXXXX. S-a dispus retragerea înregistrării (vizei)
de domiciliu de care dispune Valentina Vezetiu din apartamentul nr. XX din mun.
XXXXX, str. XXXXX. (f.d. 134, 137-139)
Prin decizia din 30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către Valentina Vezetiu și s-a menținut hotărârea din 18 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 166, 167-172)
La 21 martie 2018 Valentina Vezetiu a declarat recurs împotriva deciziei din
30 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18 mai 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea actelor judecătorești, cu
emiterea unei noi hotărâri, prin care a respinge cererea de chemare în judecată
depusă de către Iulia Collins (Maslici). (f.d. 175-179)
În motivarea recursului recurenta a invocat că prin soluția adoptată a fost lipsită
de un proces de judecată echitabil, căci hotărârile contestate nu au dat și nu au oferit
răspunsuri la întrebările și obiecțiile înaintate de pârâtă și nu au dat o apreciere
motivată a probelor. Astfel, prin admiterea acțiunii reclamantei și dispunerea
evacuării pârâtei s-a admis cu certitudine o ingerință în dreptul de proprietate apărut
prin articolul 1 din Protocolul nr. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Recurenta consideră că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor au dat o
interpretare eronată a prevederilor legale, în special celor cu privire la momentul
dobândirii dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, precum și a
circumstanțelor cauzei.
2
La 11 iunie 2018 Iulia Collins (Maslici), reprezentată de avocatul Roman
Aronov a depus referință, solicitând declararea de către instanța de recurs a
recursului depus de către Valentina Vezetiu ca fiind inadmisibil. (f.d. 190-196)
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 noiembrie
2017.
Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 23 ianuarie 2018.
Astfel, recursul, declarat la data de 21 martie 2018, se consideră depus în
termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către
Valentina Vezetiu este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel
a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi
reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea
probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
3
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Valentina Vezetiu asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei
de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal
invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Valentina Vezetiu, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.
(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune :
Recursul, declarat de către Valentina Vezetiu, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Victor Burduh
Maria Ghervas
4