2ra-2248/18 — declararea nulității înscrisului și a actului de expertiză

Dosarul nr. 2ra-2248/18

Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Central – P. Cocitov

Instanța de apel: CA Bălți – S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tamara Țușca și Raisa

Gjebovscaia, reprezentate de avocatul Victor Felișcan,

în cauza civilă la acțiunea Tamarei Țușca și Raisei Gjebovscaia împotriva

Mariei Negrei, Biroului notarului Ticu Boldescu, Ministerului Justiției cu privire la

declararea nulității înscrisului și actului de expertiză nr. 1 din data de 02 ianuarie

2005,

împotriva deciziei din data de 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-

a respins apelul declarat de către Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, s-a menținut

hotărârea din data de 12 iulie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

constată:

La 27 iulie 2016 Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia au depus cerere de

chemare în judecată, cu concretizările și completările ulterioare, împotriva Mariei

Negrei, Biroului notarului public Ticu Boldescu și Ministerului Justiției, solicitând

declararea nulă a cererii lui Ion Țușca, Victor Gjebovschi și Maria Negrei,

autentificată notarial de către notarul Ticu Boldescu la data de 06 martie 1998, a

actului de expertiză nr. l din data de 02 ianuarie 2005 executat de expertul Maria

Ghețiu și încasarea cheltuielilor de judecată. ( f.d. 1-5, 78-81)

În motivarea acțiunii reclamantele indică că Primăria orașului Soroca prin

Decizia nr.3/15.4 din 31 martie 1998, a legalizat în drepturi și a transmis în

proprietate sectorul de teren aferent construcției locative comune din str. xxxxxx,

or. Soroca, cu suprafața de 468 m.p., după cum urmează: Mariei Negrei teren cu

suprafața de 212 m.p., lui Ion Țușca teren cu suprafața de 117 m.p. și lui Victor

Gjebovschi teren cu suprafața de 138 m.p.

Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, nefiind de acord cu decizia Primăriei

orașului Soroca, a solicitat modificarea deciziei nr.3/15.4 din 31 martie 1998 prin

atribuirea Tamarei Țușca 7/13 din suprafața totală a sectorului de teren 468 m.p.,

iar Raisei Gjebovscaia 5/13 din suprafața totală a sectorului de teren 468 m.p.,

eliberarea titlului de autentificare a dreptului de proprietatea și anularea parțială a

titlului de autentificare a dreptului de proprietate emis pe numele Mariei Negrei.

1

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din data de 06 mai 2013 s-a respins ca

fiind tardivă cererea de chemare în judecată înaintată de către Tamara Țușca și

Raisa Gjebovscaia privind modificarea deciziei Primăriei orașului Soroca nr.3/15.4

din 31 martie 1998.

Reclamantele au menționat că la baza emiterii deciziei Primăriei orașului

Soroca nr.3/15.4 din 31 martie 1998 a stat cererea lui Ion Țușca, Victor Gjebovschi

și Mariei Negrei, autentificată notarial de către Ticu Boldescu la 06 martie 1998.

În opinia reclamantelor cererea autentificată notarial de către Ticu Boldescu la

06 martie 1998, prin care se pretinde că aceștea au exprimat acordul la împărțirea

sectorului de teren, este un act juridic și este lovit de nulitate.

În susținerea nulității cererii Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia au indicat că

aceasta nu a fost întocmită și semnată de Ion Țușca și Victor Gjebovschi, fiind

întocmită de însăși pârâta Maria Negrei. Mai mult, cererea nu a fost semnată nici

de Raisa Gjebovscaia. De asemenea corectările făcute în cerere contravin

prevederilor legale cu privire la notariat, fiind neadmise fără confirmarea prin

semnătură a celui care a solicitat corectarea.

Raisa Gjebovschi a menționat că a depus către Procuratura raionului Soroca

plângere în ordinea art. 274 al Codului de procedură penală, indicând că cererea

autentificată de notarul Ticu Boldescu, nu este semnată de soțul reclamantei Victor

Gjebovschi.

Prin Ordonanța Procurorului raionului Soroca din 01 aprilie 2016a fost refuzat

în începerea urmării penale.

Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia au mai relatat că cererea lui Ion Țușca,

Victor Gjebovschi și Mariei Negrei, autentificată notarial de către notarul Ticu

Boldescu la 06 martie 1998, a fost pusă la baza unei hotărâri judecătorești emise

anterior și care afectează drepturile atât a familiei Gjebovschi cât și a Tamarei

Țușca, iar în lipsa acestui înscris fals, instanța de judecată ar fi ajuns la altă soluție.

Referitor la declararea nulității actului de expertiză nr. l din 02 ianuarie 2005,

executat de expertul Maria Ghețiu reclamantele au invocat că actul în cauză, a fost

prezentat de pârâta Maria Negrei, prin care în opinia ultimei dovedește că Victor

Gjebovschii a participat la împărțirea între vecini a lotului de teren comun.

Cu această opinie reclamantele nu sunt de acord, ori persoana cale l-a

întocmit Maria Ghețiu a deținut funcția de tehnician în cadrul OCT Soroca și nu

era în drept să întocmească acte de expertiză și să dea concluzii în calitate de

expert, deoarece nu a fost și nu face parte din lista experților judiciari particulari

atestați, care poate fi văzută pe pagina oficială a Ministerului Justiției.

Mai mult, Maria Ghețiu nu a avut capacitate de exercițiu, potrivit art. 19 al

Codului civil și dat fiind faptul că, actul nu a fost întocmit de o persoană

corespunzătoare, acesta fiind lovit de nulitate absolută, fără ca să producă efecte

juridice.

Prin hotărârea din data de 12 iulie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Central

s-a respins cererea depusă de Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia ca fiind tardivă.

(f.d. 130, 136-138, vol.I)

Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 03 mai 2018 a respins apelul

declarat de către Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, a menținut hotărârea din data

de 12 iulie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Central. ( f.d. 232, 233-236, vol.I)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 03 septembrie 2018 Tamara

Țușca și Raisa Gjebovscaia, reprezentate de avocatul Victor Felișcan au depus

2

recurs, prin care au solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei și încheierii

instanței de apel, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea acțiunii. ( f.d. 2-17, vol.II)

În motivarea recursului reclamantele au indicat că instanțele de judecată au

aplicat legea care nu urma a fi aplicată, interpretând în mod eronat legea, îngrădind

dreptul reclamantei la un proces echitabil, dreptul la un proces contradictoriu și

dreptul de a beneficia de suportul sistemului judecătoresc în scopul realizării

drepturilor procesuale.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 03 mai 2018,

recepționată de către recurente la data de 02 iulie 2018. ( f.d. 238-139,241, vol.I)

În aceste circumstanțe recursul declarat la data de 03 septembrie 2018 de către

Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, reprezentate de avocatul Victor Felișcan, este

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, reprezentate de avocatul Victor Felișcan, este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentele indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

3

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, reprezentate de

avocatul Victor Felișcan, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentelor la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentele și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia,

reprezentate de avocatul Victor Felișcan, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Tamara Țușca și Raisa Gjebovscaia, reprezentate

de avocatul Victor Felișcan, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4