2ra-2198/18 — rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile

2ra-2198/18 — rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-2198/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul central (jud. D. Stănilă)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Guzun, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Tamara Teleșman,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tamara

Teleșman împotriva Agenția Servicii Publice și Larisei Barîliuc cu privire la

rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile și cererea de chemare în judecată

depusă de către Larisa Barîliuc împotriva Tamarei Teleșman, intervenient accesoriu

notarul public Tamara Coțeruba cu privire la declararea nulității contractului de

donație,

împotriva deciziei din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de către Tamara Teleșman și a fost menținută hotărârea din

21 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul central,

c o n s t a t ă:

La data de 20 februarie 2015 Tamara Teleșman a depus cerere de chemare în

judecată împotriva OCT Bălți cu privire la rectificarea înscrierii în Registrul

bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în Registrul bunurilor imobile

este înregistrat bunul imobil - apartamentul nr. xxxx.

A menționat că, la moment, imobilul enunțat, reieșind din extrasul eliberat de

OCT Bălți, este înregistrat după cum urmează: ½ cota-parte cu drept de proprietate

pe numele său și ½ cota-parte pe numele lui Nicolai Capmole și al Liudmilei

Capmole.

A susținut că, imobilul enunțat a fost înregistrat inițial cu drept de proprietate

privată pe numele soților Nicolai Capmole și Liudmila Capmole în baza adeverinței

nr. 34-134 din 26 noiembrie 1991.

A afirmat că, în urma decesului Liudmilei Capmole la data de 10 iulie 2002,

la cererea sa, la data de 18 octombrie 2002 a fost deschis dosarul succesoral

nr.663/2002, fiindu-i eliberat un certificat privind calitatea de moștenitor.

1

A relevat că, reieșind din prevederile art. 371 și 373 din Codul civil, care

statuiază că, cotele-părți ale soților în averea comună devălmașă sunt egale,

apartamentul nr. xxxx le aparținea soților Nicolai Capmole și Liudmila Capmole în

cote-părți egale.

A invocat că, la data de 25 octombrie 2002, în baza contractului de donație

nr.5296, i-a fost donată ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxx, care-i aparținea lui

Nicolai Capmole. Astfel, ½ cotă-parte din apartamentul enunțat, care-i aparținea lui

Nicolai Capmole a fost înstrăinată de el pînă la decesul său.

A declarat că, la moment urma să existe doar dreptul de proprietate al

Liudmilei Capmole asupra ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxx, însă la

înregistrarea contractului de donație nr. 5296 din 25 octombrie 2002, OCT Bălți a

comis unele erori în partea ce ține de înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil în cauză, înregistrând 1/2 cotă-parte, ce nu a fost donată de către

Nicolai Capmole, pe numele ambilor soți Nicolai Capmole și Liudmila Capmole, pe

cînd urma să înregistreze doar dreptul de proprietate al Liudmilei Capmole asupra

½ cotă-parte.

A menționat că, fiind unica fiică a defunctei Liudmila Capmole, sunt

succesorul acesteia și în termenul de 6 luni de la decesul acesteia s-a adresat la notar

cu cerere privind acceptarea succesiunii, dar pînă în prezent nu a fost finisată

procedura de acceptare a s succesiunii.

A susținut că, a solicitat notarului eliberarea certificatului de moștenitor pe ½

cotă-parte din apartamentul în cauză, rămas după decesul mamei sale, dar pentru

eliberarea acestuia a apărut necesitatea de a prezenta certificatul din Registrul

cadastral privind dreptul de proprietate asupra imobilului enunțat.

A afirmat că, OCT Bălți i-a eliberat un astfel de certificat, din care i-a devenit

cunoscut faptul că, ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxx a fost înregistrat cu drept

de proprietate nu numai pe numele Liudmilei Capmole, dar și pe numele lui Nicolai

Capmole, din care motiv, prin cererea din 22 decembrie 2014, a solicitat OCT Bălți

rectificarea erorii, care a fost comisă la înregistrarea contractului de donație nr. 5296

din 25 octombrie 2002, prin excluderea înregistrării dreptului de proprietate al lui

Nicolai Capmole asupra ½ cotă-parte din apartamentul enunțat, însă i-a fost refuzat.

A solicitat obligarea OCT Bălți de a efectua rectificarea erorii comisă la

înregistrarea contractului de donație nr. 5296 din 25 octombrie 2002, prin excluderea

înregistrării dreptului de proprietate al lui Nicolai Capmole asupra ½ cotă-parte din

apartamentul nr. xxxx.

Prin încheierea din 04 septembrie 2015 a Judecătoriei Bălți a fost atrasă în

proces Larisa Barîliuc în calitate de copârât.

La data de 25 noiembrie 2015 Larisa Barîliuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tamarei Teleșman, intervenient accesoriu notarul public Tamara

Coțeruba cu privire la declararea nulității contractului de donație.

În motivarea acțiunii a indicat că, tatăl său, Nicolai Capmole, care a decedat

la data de 27 iulie 2014, a fost căsătorit cu Liudmila Capmole, care a decedat la data

de 10 iulie 2002.

2

A menționat că, tatăl său împreună cu Liudmila Capmole au devenit

coproprietari ai apartamentului nr. xxxx, cu nr.cadastral yyyyy.

A susținut că, după decesul Liudmilei Capmole, în anul 2002, Tamara

Teleșman, fiica din prima căsătorie a defunctei, s-a adresat la tatăl său cu solicitarea

de a oforma pe numele ei ½ cotă-parte din apartamentul nr. xxxx, care îi aparținea

mamei sale.

A relevat că, la data de 25 octombrie 2002 Nicolai Capmole a întocmit la

Biroul notarului Tamara Coțeruba contractul de donație nr. 5296, prin care a donat

Tamarei Teleșman ½ cotă-parte din apartamentul enunțat.

A invocat că, despre existența unui asemenea contract de donație a aflat abia

la data de 04 septembrie 2015, atunci cînd a fost atrasă în calitate de copârâtă în

cadrul cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de către Tamara

Teleșman privind rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

A declarat că, din pct. 2 din contractul de donație enunțat se prezumă faptul

că, apartamentul nr. 15 din str. Conev,23 aparține în întregime lui Nicolai Capmole,

însă la acel moment succesiunea rămasă după decesul Liudmilei Capmole nu a fost

acceptată de niciunul din succesorii legali - nici de către soțul supraviețuitor și nici

de către fiica defunctei (ultima nici pînă în prezent nu a acceptat succesiunea după

decesul mamei sale).

A mai declarat că, despre acest fapt cunoștea foarte bine notarul Tamara

Coțeruba, care a întocmit la data de 18 octombrie 2002 certificatul de calitate de

moștenitor pe numele Tamarei Teleșman, iar la data de 25 octombrie 2002 a întocmit

și contractul de donație în cauză.

A considerat că, contractul de donație nr. 5296 din 25 octombrie 2002 este

afectat de eroare considerabilă din motiv că, la data întocmirii acestuia, obiectul

contractului – apartamentul nr. xxxx nu era determinat, iar părțile aveau o falsă

închipuire privind dreptul de proprietate asupra acestuia.

A solicitat anularea contractului de donație nr. 5296 din 25 octombrie 2002,

încheiat între Nicolai Capmole și Tamara Teleșman.

Prin încheierea din 11 februarie 2016 a Judecătoriei Bălți cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa Barîliuc împotriva Tamarei

Teleșman, intervenient accesoriu notarul public Tamara Coțeruba cu privire la

declararea nulității contractului de donație a fost conexată cu cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de către Tamara Teleșman împotriva OCT Bălți și

Larisei Barîliuc cu privire la rectificarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

Prin hotărârea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Bălți a fost respinsă acțiunea

depusă de către Tamara Teleșman ca neîntemeiată, iar acțiunea depusă de către

Larisa Barîliuc a fost respinsă ca tardivă.

Pin încheierea din 17 octombrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost înlocuită

partea ieșită din proces din cauza reorganizării, OCT Bălți cu Agenția Servicii

Publice.

Prin încheierea din 12 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admisă

succesiunea în drepturi procedurale prin înlocuirea Larisei Barîliuc cu succesorul în

drepturi, Serviciul Fiscal de Stat.

3

Prin decizia din 05 iulie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de către Tamara Teleșman și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, organul cadastral nu este organul decizional, care

să dispună asupra dreptului de proprietate al titularilor de drept sau să determine

regimul acestei proprietăți, acesta doar dispune asupra înregistrării bunurilor imobile

și a drepturilor asupra acestora, care derivă dintr-un document, care ar identifica un

asemenea drept. Astfel, OCT Bălți, la înregistrarea contractului de donație din 25

octombrie 2002, corect a apreciat starea de lucruri și a menținut înregistrarea a ½

cotă-parte din apartament ca proprietate devălmașă între Nicolai Capmole și

Liudmila Capmole, în condițiile în care organul cadastral nu avea înregistrat un

acord notarial al părților despre delimitarea cotelor-părți din proprietate devălmașă

în cea pe cote-părți ideale sau o hotărâre judecătorească despre împărțirea cotelor-

părți între coproprietarii devălmași.

Astfel, instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a constatat

netemeinicia pretențiilor formulate de către Tamara Teleșman și, ca urmare, a

respins acțiunea înaintată de către ultima.

La data de 23 august 2018 Tamara Teleșman a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel și hotărârii primei instanțe în partea respingerii acțiunii înaintate de către ea și

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii

înaintate de către ea, iar în rest menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală, deoarece instanța de apel a încălcat normele de drept material și, anume,

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A menționat că, instanța de apel a ignorat prevederile art. 20 alin. (1) și 26

alin. (1) din Codul familiei și ale art. 351 din Codul civil.

A susținut că, instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 12 alin. (8) lit. d),

29, 31 și 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile.

A afirmat că, instanța de apel a ignorat și prevederile art. 130, 241 și 376 CPC.

A relevat că, instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor invocate de către

ea în cererea de apel.

Prin referința depusă la data de 26 octombrie 2018 Serviciul Fiscal de Stat a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

Prin referința depusă la data de 08 noiembrie 2018 Agenția Servicii Publice a

solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 05 iulie

2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la data de 17 iulie 2018.

Astfel, recursul, declarat la data de 23 august 2018, este în termen.

4

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Tamara Teleșman nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe cînd în recursul

declarat de către Tamara Teleșman, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Tamara Teleșman ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Tamara Teleșman se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6