3ds-15/18 — Anularea hotărârii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea hotărârii
- Temei legal
- Corectarea erorii
3ds-15/18 — Anularea hotărârii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosar nr.3ds-15/18 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – (jud. - Iurie Cotruță) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. – Sv. Filincova, N. Craiu, L. Gafton) D E C I Z I E 14 noiembrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecător Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând cererea depusă de Comisia Electorală Centrală cu privire la corectarea erorii comise în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Ștefan Gligor împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la repunerea în termen și anularea hotărârii, c o n s t a t ă La 08 mai 2018 Ștefan Gligor a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii (f.d.
1-18). Prin încheierea din 15 mai 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru și-a declinat competența și a strămutat cauza spre judecare în fond la Curtea de Apel Chișinău (f.d. 49-50). Prin încheierea din 16 mai 2018, Curtea de Apel Chișinău s-a declarat incompetentă de a examina cauza, a suspendat examinarea cauzei și a expediat-o la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență (f.d. 56-57). Prin încheierea din 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiție a constatat competența Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei și a remis cauza instanței competente pentru examinarea cererii de chemare în judecată (f.d. 62-64). La 17 mai 2018 Ștefan Gligor a declarat recurs împotriva încheierii din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.
67-70). Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul declarat de Ștefan Gligor și s-a menținut încheierea din 15 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 82-97). 1 Prin încheierea din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea depusă de Ștefan Gligor cu privire la repunerea în termen a cererii de chemare în judecată. S-a admis excepția de tardivitate depusă de Comisia Electorală Centrală. S-a respins ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Gligor (f.d. 140-156). La 11 iulie 2018, Ștefan Gligor a declarat recurs împotriva încheierii din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii și trimiterea cauzei la rejudecare.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin decizia din 18 iulie 2018, a respins recursul declarat de Ștefan Gligor și a menținut încheierea din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 172-182). La 26 iulie 2018, Comisia Electorală Centrală, în persoana președintelui CEC, Alina Russu, a depus cerere de corectare a greșelii, prin care a solicitat corectarea erorii admise în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție (f.d.
186). În motivarea cererii s-a indicat că, în rezultatul analizei deciziei din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție au fost constatate unele erori tehnice care se referă la numele persoanei care a reprezentat Comisia Electorală Centrală în cadrul examinării dosarului în instanța de fond, și anume a fost indicat eronat în calitate de reprezentant a Comisiei Electorale Centrale, vicepreședintele CEC, Rodica Ciubotaru, în condițiile în care, conform procurii nr. CEC-8/2467 din 09 iulie 2018, Comisia a fost reprezentată de Ruslan Nastas, șef-adjunct al Direcției juridice. A mai remarcat că acest fapt rezultă și din încheierea din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, unde se indică că ”… În cadrul ședinței de judecată din 29 iunie 2018, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, Nastas Ruslan, a depus o cerere privind excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depusă de Gligor Ștefan…”.
Prin urmare, în temeiul alin. (2) art. 249 Cod de procedură civilă, Comisia Electorală Centrală a solicitat corectarea erorii menționate, în ceia ce privește persoana ce a reprezentant pârâtul în instanța de fond. Studiind cererea în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea Comisiei Electorale Centrale cu privire la corectarea erorii comise în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, din considerentele ce urmează. Conform art. 249 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice.
La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor. 2 Din materialele dosarului judiciar rezultă că, prin decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul declarat de Ștefan Gligor și s-a menținut încheierea din 10 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În partea descriptivă a deciziei, completul de judecată a constatat că, în ședința de judecată din 29 iunie 2018, reprezentantul Rodica Ciubotaru a depus în interesele Comisiei Electorale Centrale cerere privind excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depusă de Gligor Ștefan. Din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din 29 iunie 2018 (f.d. 105), rezultă că în ședința de judecată din 29 iunie 2018, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, Zorina Gurău (în bază de procură nr. CEC 8/2443 din 28 iunie 2018 (f.d.
104)), a depus cererea semnată de către Rodica Ciubotaru, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale privind excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depusă de Ștefan Gligor către Comisia Electorală Centrală privind contestarea hotărârii CEC nr.1450 din 12 martie 2018. Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție cu certitudine s-a comis o greșeală, în ceia ce privește numele și prenumelui reprezentantului CEC, fiind indicat incorect numele și prenumele reprezentantului CEC și anume Rodica Ciubotaru, în condițiile în care, în ședința de judecată din 29 iunie 2018, Comisia Electorală Centrală a fost reprezentată de Zorina Gurău, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 29 iunie 2018 și procura nr. CEC 8/2443 din 28 iunie 2018. Totodată, se reține drept neîntemeiată solicitarea Comisiei Electorale Centrale privind corectarea erorii comise de către instanța de recurs în decizia din 18 iulie 2018, în ceia ce privește numele reprezentantului Comisiei Electorale Centrale și anume corectarea numelui și prenumelui reprezentantului CEC, din Rodica Ciubotaru în Ruslan Nastas.
Or, după cum a fost constatat, în ședința de judecată din 29 iunie 2018, în care a fost depusă cererea privind excepția de tardivitate, Comisia Electorală Centrală nu a fost reprezentată de către Ruslan Nastas. Procura, prin care a fost împuternicit Ruslan Nastas, șeful-adjunct al Direcției juridice din cadrul Aparatului Comisiei Electorale Centrale, de a reprezenta interesele instituției în prezenta cauză civilă, fiind anexată la dosar în ședința de judecată din 10 iulie 2018 (f.d. 136). Iar, cererea privind excepția de tardivitate a cererii de chemare în judecată depusă de Ștefan Gligor către Comisia Electorală Centrală privind contestarea hotărârii CEC nr.1450 din 12 martie 2018, înaintată în ședință din 29 iunie 2018, a fost depusă de reprezentantul CEC, Zorina Gurău (f.d.
103). Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de Comisiei Electorale Centrale, prin intermediul președintelui CEC, Alina Russu privind corectarea erorii din decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție și corectează din oficiu greșeala evidentă comisă în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție și anume în partea descriptivă a deciziei, la pagina 3, alineatul 4 se corectează greșeala materială evidentă în ceia ce ține numele și prenumele reprezentantului Comisiei Electorale Centrale, care a participat în 3 ședința de judecată din 29 iunie 2018, prin înlocuirea sintagmei ”reprezentantul Rodica Ciubotaru” cu sintagma ”reprezentantul Zorina Gurău” . În raport cu cele relatate și conducându-se de prevederile art. 249, 269-270 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se admite cererea depusă de Comisia Electorală Centrală, prin intermediul președintelui CEC, Alina Russu privind corectarea erorii comise în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție.
Se corectează din oficiu greșeala materială evidentă, comisă în decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, referitor la numele și prenumele reprezentantului, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă Ștefan Gligor împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la repunerea în termen și anularea hotărârii, și anume în partea descriptivă a deciziei, la pagina 3, alineatul 4 se înlocuiește sintagma ”reprezentantul Rodica Ciubotaru” cu sintagma ”reprezentantul Zorina Gurău”. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecător Svetlana Filincova judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.