2rac-350/18 — recuzarea judecătorului

Dosarul nr. 2rac- 350/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud.: Vitalie – Silviu Midrigan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, V. Cotorobai, M. Anton)

Î N C H E I E R E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând cererea de recuzare declarată de Societatea pe Acțiuni

„COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR”, reprezentată de avocatul Botnari

Veaceslav, împotriva judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

pe Acțiuni „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR” împotriva Întovărășirii

Pomicole „POIANA CONSTRUCTORILOR”, Societății pe Acțiuni „CIMS - 73”,

intervenienții accesorii Consiliul local al orașului Codru și Primarul orașului Codru,

cu privire la constatarea nulității absolute a actelor juridice,

c o n s t a t ă :

La 31 octombrie 2013, S.A. „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR”

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întovărășirii Pomicole „POIANA

CONSTRUCTORILOR”, Societății pe Acțiuni „CIMS - 73”, cu privire la constatarea

nulității absolute a actelor juridice.

Prin hotărârea din 24 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău,

acțiunea formulată de S.A. „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR” a fost

admisă integral. În acest sens, instanța de judecată a statuat declararea nulă a

hotărârilor adoptate prin procesul – verbal nr. 1 din 12 martie 2010 a Adunării de

constituire a Întovărășirii Pomicole „POIANA CONSTRUCTORILOR” și procesul –

verbal nr. 9 din 3 septembrie 1988 al Adunării comitetului sindical al „CIMS - 73”

S.A. ca fiind lovite de nulitate absolută (vol. I; f. d. 134, 140 - 145).

La 20 ianuarie 2016, instanța de apel a restituit cererea de apel avansată de

„POIANA CONSTRUCTORILOR” Î.P., din cauza neîndeplinirii indicațiilor expuse

în încheierea din 30 septembrie 2015.

Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din 24 februarie 2016, a admis recursul

declarat de „POIANA CONSTRUCTORILOR” Î.P. și a casat încheierea din 20

Pagină 1 din 5

ianuarie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea pricinii în aceeași instanță de

la faza primirii apelului pe rol.

În decizia din 25 mai 2016, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul declarat de

„POIANA CONSTRUCTORILOR” Î.P. și a casat hotărârea din 24 iunie 2015 a

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceeași

instanță judecătorească, în alt complet de judecată (vol. I; f. d. 223 – 228).

La 5 octombrie 2016, prin încheiere protocolară, Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău a dispus atragerea în calitate de intervenienți accesorii Consiliul local al

orașului Codru și Primarul orașului Codru (vol. II; f. d. 9).

Prin hotărârea din 29 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea formulată de S.A. „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR” a fost

admisă integral. În acest sens, instanța de judecată a statuat declararea nulă a

hotărârilor adoptate prin procesul – verbal nr. 1 din 12 martie 2010 a Adunării de

constituire a Întovărășirii Pomicole „POIANA CONSTRUCTORILOR” și procesul –

verbal nr. 9 din 3 septembrie 1988 al Adunării comitetului sindical al „CIMS - 73”

S.A. ca fiind lovite de nulitate absolută (vol. II; f. d. 34, 41 - 44).

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 29 martie 2018, a respins apelurile

formulate de Întovărășirea Pomicolă „POIANA CONSTRUCTORILOR”, Consiliul

local al orașului Codru și Primarul orașului Codru și a menținut hotărârea din 29 mai

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central (vol. II; f. d. 91 – 103).

La 28 iunie 2018, „POIANA CONSTRUCTORILOR” Î.P., reprezentată de

avocatul Bîrca Grigore, a declarat recurs împotriva deciziei din 29 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 29 mai 2017 a

primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului civil cu nr. 01 – 2rae – 6393 -

24072018, la 24 iulie 2018, ora 14:31:38, s-a repartizat examinarea admisibilității

recursului menționat supra judecătorului raportor Tatiana Vieru în mod automat.

La 24 august 2018, Consiliul local al orașului Codru și Primarul orașului

Codru, reprezentanți de Vitalie Roșca, au declarat recurs împotriva deciziei din 29

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 29

mai 2017 a primei instanței, cu pronunțarea unei decizii de remitere la o nouă

examinare a pricinii în instanța de fond.

La 8 octombrie 2018 și 22 octombrie 2018, intimatul S.A. „COMPANIA

FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR” a depus o referință în întâmpinarea recursurilor,

solicitând respingerea acestora ca inadmisibile (vol. II, f. d. 135 – 140).

La 13 noiembrie 2018, S.A. „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR”,

reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari, a formulat cerere de recuzare a

judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru.

În justificarea opiniei, solicitantul a precizat că judecătorul nominalizat a

înaintat cerere de demisie din funcția deținută la Curtea Supremă de Justiție, iar, prin

hotărârea nr. 491/23 din 6 noiembrie 2018 a Consiliului Superior al Magistraturi, a

fost acceptată cererea de demisie. Acest fapt denotă că judecătorul respectiv nu poate

participa în continuare la examinarea cauzei, urmând a fi înlocuit cu un alt magistrat.

Analizând cererea de recuzare în raport cu lucrările dosarului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

Pagină 2 din 5

necesar de a respinge cererea de recuzare, formulată de S.A. „COMPANIA

FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR”, reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari,

împotriva judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, din motivele ce

succed.

Instanța de recurs notează că, pentru a asigura deplina obiectivitate în

înfăptuirea actului de justiție și de a proteja drepturile părților, legislatorul a prevăzut

în mod expres cazurile în care magistratul, datorită unor împrejurări de natură

personală sau profesională, nu poate participa la judecarea sau instrumentarea unui

dosar, dar și formele procesuale de rezolvare a unei astfel de situații.

În sensul articolului 52 alin. (2) din Codul de procedură civilă, propunerea de

recuzare se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și

prezentată până la începerea dezbaterii pricinii în fond.

Astfel, cererea de recuzare este întemeiată în baza articolului 50 alin. (1) lit. e)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă există alte împrejurări care

pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Potrivit articolului 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul și executorul judecătoresc sunt obligați să se abțină de la judecată. În

aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este

examinată din oficiu de către instanță.

De regulă, imparțialitatea denotă lipsa preferințelor sau a favorizării. Conform

jurisprudenței constante a Curții, existența imparțialității în sensul art. 6 parag. 1

trebuie să se stabilească în funcție de: (i) un test subiectiv, în cadrul căruia trebuie să

se țină seama de convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător –

cu alte cuvinte, dacă judecătorul a dat dovadă de preferințe personale sau părtinire

într-o cauză; și (ii) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește dacă instanța în sine

și, printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții suficiente pentru

excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se vedea,

între altele, Fey vs Austria, 24 februarie 1993, parag. 28 și 30, și Wettstein vs.

Elveția, CEDO 2000 - XII, parag. 42).

Totuși, nu există nicio delimitare clară între imparțialitatea subiectivă și cea

obiectivă, având în vedere că comportamentul unui judecător poate nu doar să

genereze îndoieli obiectiv justificate în ceea ce privește imparțialitatea sa, din punctul

de vedere al unui observator extern (testul obiectiv), ci poate viza și chestiunea

convingerilor sale personale (testul subiectiv) (a se vedea Kyprianou vs Cipru (MC),

CEDO 2005 - XIII, parag. 119).

Astfel, aplicând ambele teste combinat, este necesar să se stabilească dacă, în

afară de comportamentul personal al unuia dintre judecători, există împrejurări

pertinente care pot ridica îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia (a se vedea,

Indra v. Slovacia, 1 februarie 2005, parag. 49, Toziczka v. Polonia, 24 iulie 2012,

parag. 35, Korzeniak v. Polonia, 10 ianuarie 2017, parag. 49).

Mai mult, Colegiul lărgit învederează jurisprudența constantă a Curții

Europene a Drepturilor Omului, care statuează că atunci când se hotărăște dacă într-o

Pagină 3 din 5

anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial,

punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar

nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată

(a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo vs Italy, 7 august 1996, parag. 58;

Tocono și profesorii Prometeiști v. Moldova, 26 septembrie 2007, parag. 29).

La acest capitol, instanța de judecată reține că propunerea de recuzare s-a axat

pe faptul că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Tatiana Vieru, a înaintat cerere de

demisie din funcția deținută, care a fost acceptată de Consiliul Superior al

Magistraturii. Conjunctura dată nu poate fi pusă la îndoială.

Cu toate acestea, Colegiul lărgit consideră că trebuie să se pronunțe în lumina

particularității rolului exercitat de către Consiliul Superior al Magistraturii în

procedura demisiei unui judecător.

Astfel, articolul 20 alin. (4) din Legea cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii prevede că hotărârile privind demisia, însoțite de curriculum vitae din

care să rezulte activitatea lui și de proiectul de hotărâre, se înaintează Parlamentului

de către Președintele Consiliului Superior al Magistraturii. În acest sens, în

conformitate cu rigorile articolului 25 alin. (1) din Legea cu privire la statutul

judecătorului, Parlamentul este unicul organ competent să decidă asupra demisiei

judecătorului de la Curtea Supremă de Justiție.

Din aceste raționamente și în lipsa unei hotărâri a Parlamentului Republicii

Moldova, cu privire la demisia judecătorului nominalizat, observațiile din propunerea

de recuzare, în special, de înlocuire a judecătorului, pot fi calificate ca nefondate. De

altfel, solicitarea formulată ar conduce la încălcarea articolului 32 alin. (1) din Codul

de procedură civilă.

Din această perspectivă, împrejurările analizate nu se încadrează în limitele

articolului 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și nu sunt niște temeiuri

care ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Tatiana Vieru. Totodată, dacă pentru orice bănuială de imparțialitate,

magistratul ar putea fi recuzat, s-ar ajunge la o situație la fel de nelegală, în special,

orice parte ar avea posibilitatea de a-și alege după bunul ei plac judecătorii.

Cu titlu subsidiar, judecătorul are obligația profesională ca în cauzele ce le

judecă, să afle adevărul și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, asigurând prin

tot ce face, preeminența dreptului.

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței să conchidă

că, în lipsa unor motive plauzibile, cererea de recuzare este una neîntemeiată și

urmează a fi respinsă.

În conformitate cu articolele 50 – 53, art. 270 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare declarată de Societatea pe

Acțiuni „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR”, reprezentată de avocatul

Pagină 4 din 5

Botnari Veaceslav, împotriva judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tatiana

Vieru,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

pe Acțiuni „COMPANIA FIDUCIARĂ a FEROVIARILOR” împotriva Întovărășirii

Pomicole „POIANA CONSTRUCTORILOR”, Societății pe Acțiuni „CIMS - 73”,

intervenienții accesorii Consiliul local al orașului Codru și Primarul orașului Codru,

cu privire la constatarea nulității absolute a actelor juridice.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

Pagină 5 din 5