2ra-1890/18 — inlaturarea obstacolelor in folosirea imobilului

Dosarul nr. 2ra-1890/18 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Cerbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți ( jud: A. Albu, E. Bejenaru, A. Toderaș) ÎNCHEIERE 14 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Bologan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Iordati și Valentina Chimerciuc împotriva lui Andrei Bologan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului, instalarea în imobil și evacuarea din imobil, împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis apelul declarat de către Andrei Bologan, a fost casată parțial hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre, c o n s t a t ă: La data de 09 iunie 2016, Tatiana Iordati și Valentina Chimerciuc au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Bologan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului, instalarea în imobil și evacuarea din imobil.

În motivarea acțiunii reclamantele au indicat că, sunt coproprietarii apartamentului nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți. Din anul 2014 pârâtul neîntemeiat și ilegal ocupă apartamentul enunțat, nu le permite accesul în apartament și le creează obstacole în utilizarea acestuia, schimbând lacătul de la ușa de intrare. Astfel, până în prezent, prin acțiunile pârâtului sunt limitate în exercitarea dreptului de posesie și folosință asupra proprietății private. Au relevat că, pârâtul beneficiază de serviciile comunale prestate în apartamentul în litigiu, însă nu le achita în volum deplin.

Au susținut că, la data de 11 februarie 2016 au expediat în adresa pârâtului o reclamație, prin care au solicitat înlăturarea obstacolelor în folosirea apartamentului prin prezentarea cheilor de la apartament, evacuarea acestuia din apartament până la data de 19 februarie 2016 și achitarea tuturor datoriilor la serviciile comunale acumulate în perioada folosirii apartamentului, însă aceasta nu a fost executată. 1 Au solicitat obligarea pârâtului de a înlătura obstacolele în folosirea apartamentului nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți și de a nu le crea obstacole în exercitarea dreptului de folosință a apartamentului enunțat, instalarea Tatianei Iordati și Valentinei Chimerciuc în apartamentul nr. 26 din str. A. Russo 1, mun.

Bălți și evacuarea lui Andrei Bologan din apartamentul nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți. Prin hotărârea din 30 iunie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea depusă de Tatiana Iordati și Valentina Chimerciuc a fost admisă și a fost obligat Andrei Bologan să înlăture obstacolele în folosirea apartamentului nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți, a fost evacuat Andrei Bologan din apartamentul nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți și au fost instalate Tatiana Iordati și Valentina Chimerciuc în apartamentul nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți. Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul declarat de către Andrei Bologan, a fost casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii pretenției cu privire la evacuarea lui Andrei Bologan din apartament și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, iar în rest hotărârea a fost menținută.

Instanța de apel și-a argumentat concluzia prin faptul că, Andrei Bologan dispune de 1/8 cotă-parte din bunul imobil rămas după decesul părinților săi, prin urmare, el este proprietar a 1/8 cotă-parte din apartamentul nr. 26 din str. A. Russo 1, mun. Bălți și coproprietar al apartamentului în litigiu. Mai mult ca atât, bunul proprietate comună pe cote-părți nu a fost partajat în natură și nu se cunoaște faptul dacă acesta poate sau nu poate fi partajat în natură. Astfel, fără a fi partajat în natură bunul imobil, cererea de evacuare este neîntemeiată și prematură. La data de 18 iulie 2018 Andrei Bologan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea admiterii cerințelor privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului și instalarea în imobil și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată la soluționarea cauzei nu au luat în considerare că în baza hotărârii din 22 august 2012 a Judecătoriei Bălți, el deține cu drept de proprietate 1/8 cotă-parte din apartamentul în litigiul iar Tatiana Iordati și Valentina Chimerciuc a cîte 7/16 cotă-parte. Mai mult ca atât, apartamentul nu a fost partajat în natură și în acest caz nu este posibil de a fi admise cerințele privind evacuarea și instalarea în apartament. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 24 aprilie 2018. Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 31 mai 2018 (f.d. 249). Astfel, recursul, declarat la data de 18 iulie 2018, este în termen. 2 Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Andrei Bologan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Andrei Bologan, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Andrei Bologan, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Andrei Bologan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4