2ra-2273/18 — cu privire la desfacereacasatoriei, stabilirea domiciliului copilului, incasarea pensiei

Dosarul nr. 2ra-2273/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – N. Arabadji

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, S. Gîrbu, Gr. Dașchevici

ÎNCHEIERE

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Iuri Ulanovici și

avocatul Ion Căpățînă în interesele acestuia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa

Ulanovici împotriva lui Iuri Ulanovici, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Soroca cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2018, prin care s-a

respins apelul declarat de către Iuri Ulanovici și avocatul Ion Căpățînă și s-a

menținut hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 09 februarie 2016 Larisa Ulanovici s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva lui Iuri Ulanovici, solicitând desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, cu mama și încasarea

pensiei de întreținere în mărime de 1000 lei lunar, până la atingerea majoratului

copilului.

În motivarea cererii reclamanta a indicat că la 14 septembrie 2007 a încheiat

căsătoria cu Iuri Ulanovici, fiind înregistrată de către Oficiul Stării Civile Rîșcani,

mun. Chișinău sub nr. 774. Din căsătorie au un copil, fiul XXXXX, anul nașterii

XXXXX.

Reclamanta a menționat că viața în comun cu Iuri Ulanovici a eșuat, deoarece

nu se ajungea la un numitor comun, datorită incompatibilității de caractere. Au loc

certuri permanente din cauza consumului de alcool de către pârât. Fiind în stare de

ebrietate, Iuri Ulanovici se comportă indecent, face scandal.

Nenumăratele încercări de a remedia situația și influența asupra pârâtului s-au

soldat cu eșec, deoarece nu are dorința să păstreze familia. Astfel, relațiile dintre soți

1

nu se mai bazează pe stimă și ajutor reciproc, motiv pentru care consideră că nu este

posibil de a păstra familia în continuare.

Reclamanta a mai indicat că de educația copilului XXXXX se ocupă numai ea.

Fiind atașat de mamă, au decis de comun acord cu tatăl copilului, ca domiciliul

acestuia să fie stabilit cu mama.

A menționat că la momentul actual tatăl copilului nu are venituri stabile, iar

întreținerea materială a copilului va fi periclitată, decât dacă se va stabili o pensie de

întreținere în sumă fixă, în mărime de 1000 lei lunar, până la atingerea majoratului

de către copil.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Larisa Ulanovici. S-a

desfăcut căsătoria, încheiată între Iuri Ulanovici și Larisa Ulanovici (Sochirca),

înregistrată la 14 septembrie 2007 de către Oficiul Stării Civile Rîșcani, mun.

Chișinău și trecută în registrul de stare civilă la nr. 774. S-a stabilit domiciliul

copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, cu mama Larisa Ulanovici. S-a

încasat de la Iuri Ulanovici în beneficiul Larisei Ulanovici pensia pentru întreținerea

copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime

de 1000 lei lunar, începând cu 09 februarie 2016 și până la atingerea vârstei

majoratului. S-a încasat de la Iuri Ulanovici în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 1000 % din salariul minim pe țară la înregistrarea desfacerii căsătoriei.

Larisa Ulanovici s-a eliberat de la plata taxei de stat. S-a încasat de la Iuri Ulanovici

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei. (f.d. 119, 126-130)

Prin decizia din 07 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel declarată de către Iuri Ulanovici și reprezentantul Ion Căpățînă. S-a menținut

hotărârea din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 167,

168-174)

La 30 august 2018 și la 06 septembrie 2018 Iuri Ulanovici și avocatul Ion

Căpățînă au declarat recursuri împotriva deciziei din 07 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 21 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând casarea actelor judecătorești, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța

de fond în alt complet de judecată. (f.d. 176-177, 183-188)

În motivarea recursurilor recurenții au invocat că instanța de apel cât și instanța

de fond la emiterea hotărârilor au încălcat esențial și au interpretat eronat normele

de drept material și procedural.

Recurentul Iuri Ulanovici a mai invocat că ședințele de judecată, petrecute în

cadrul cauzei date, nu au fost asistate de un interpret calificat, nefiind preîntâmpinat

de consecințele traducerii intenționat greșite conform normelor Codului Penal. În

aceste circumstanțe i-a fost îngrădit accesul la justiție.

A menționat că instanța de apel nu a examinat și nu a dat apreciere

argumentelor aduse în susținerea poziției sale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iunie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurenți la dosar lipsesc.

Astfel, recursurile, declarate la data de 30 august 2018 și la 06 septembrie 2018,

se consideră depuse în termen.

2

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile

declarat de către Iuri Ulanovici și avocatul Ion Căpățînă sunt inadmisibile din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului

atestă, că recurenții indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța

de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recursuri nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursurile

declarate de către Iuri Ulanovici și avocatul său Ion Căpățînă asemenea aspecte nu

se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

3

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenții și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Instanța de recurs consideră că nu este întemeiat argumentul recurentului Iuri

Ulanovici că ședințele de judecată, petrecute în cadrul cauzei date, nu au fost asistate

de un interpret calificat, nefiind preîntâmpinat de consecințele traducerii intenționat

greșite conform normelor Codului Penal, ori, procesele-verbale ale ședințelor de

judecată au fost petrecute cu participarea interpreților, care au fost preîntâmpinați de

consecințele traducerii intenționat greșite conform art. 312-313 Cod Penal, fapt

confirmat prin mențiunile din procesele-verbale și semnăturile aplicate de interpreți.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de către Iuri Ulanovici și avocatul său Ion Căpățînă,

inadmisibile.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursurile, declarate de către Iuri Ulanovici și avocatul Ion Căpățînă, se

consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4