2ra-326/18 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiillor minori si incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori.

2ra-326/18 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiillor minori si incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță, Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni: C. Albu Dosarul nr. 2ra-326/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

L. Bulgac, Gr. Dașchevici, S. Gîrbu

D E C I Z I E

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Rîșneanu Uliana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ulianei Rîșneanu împotriva lui

Rîșneanu Valeriu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Ialoveni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori și la cererea

reconvențională a lui Rîșneanu Valeriu împotriva Ulianei Rîșneanu, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ialoveni cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor

minori,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Rîșneanu Valeriu, casată în parte hotărârea Judecătoriei

Hîncești, sediul Ialoveni din 17 mai 2017, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii inițiale și de admitere a acțiunii reconvenționale

c o n s t a t ă:

La 07 noiembrie 2014, Rîșneanu Uliana a depus cerere de chemare în judecată, cu

concretizările ulterioare, împotriva lui Rîșneanu Valeriu, intervenient accesoriu

Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ialoveni cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minor și încasarea pensiei pentru întreținerea

copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 28 august 2009 a încheiat

căsătoria cu Rîșneanu Valeriu la Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni.

Din căsătoria lor s-au născut doi copii: XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n.

XXXXX.

Afirmă că după nașterea copiilor comportamentul pârâtului brusc s-a schimbat,

devenind agresiv, făcea abuz de băuturi alcoolice, nu avea un loc de muncă permanent

și venituri stabile, din care cauză deseori apăreau conflicte în familie. Toate mijloacele

bănești obținute de către Rîșneanu Valeriu erau cheltuiți nemijlocit doar pentru

1

necesitățile personale, în rezultatul căreia, pentru a-și întreține familia, dânsa s-a

angajat la serviciu în cadrul ÎI „Garant Iovu” în funcție de vânzător-casier, iar din 01

septembrie 2015 lucrează la SRL „Cecati-Prim” în funcție de cofetar, activând la

întreprinderea dată până în prezent.

Susține că din luna iunie 2014 din cauza situației insuportabile create în familie a

fost nevoită împreună cu copiii să plece cu traiul la părinții săi, care domiciliază în

localitatea vecină: XXXXX.

Însă, la 20 octombrie 2014, în absența sa și fără acordul ei, Rîșneanu Valeriu a

luat forțat copiii, care locuiau cu ea, iar la insistența dînsei de a-i permite comunicarea

și întrevederea cu feciorii, pârâtul refuză categoric, prin ce-i încalcă drepturile

părintești în implicarea activă în creșterea și educarea copiilor, care au o vârstă atît de

fragedă, necesitând afecțiunea mamei.

Mai mult ca atât, Rîșneanu Valeriu nu permite copiilor să frecventeze grădinița,

prin ce le lezează drepturile la învățământul preșcolar.

Consideră reclamanta că, reieșind din interesul major al copiilor, cel mai oportun

să fie stabilit domiciliul fiilor săi minori împreună cu ea, care este în stare să le asigure

toate condițiile necesar-adecvate pentru creșterea, îngrijirea, educarea și dezvoltarea

lor normală, nefiind separați unul de celălalt.

Cere Rîșneanu Uliana desfacerea căsătoriei încheiată la 28 august 2009 între ea și

Rîșneanu Valeriu la Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni; stabilirea domiciliului

copiilor minori: XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu ea;

încasarea din contul lui Rîșneanu Valeriu în beneficiul său pensiei de întreținere pentru

copiii minori în sumă bănească fixă în mărime totală de 2.000 de lei lunar, până la

atingerea majoratului acestora, precum și 140 de lei taxa de stat.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 30 martie 2017, Rîșneanu Uliana și-a

majorat pretențiile din acțiune, solicitînd încasarea din contul pârâtului Rîșneanu

Valeriu în beneficiul său pensiei de întreținere pentru copiii minori XXXXX, a.n.

XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime totală de 4.000

de lei lunar, până la atingerea majoratului copiilor, în rest, pretențiile din acțiune au

fost susținute de către reclamantă fără modificări.

La 20 martie 2015, Rîșneanu Valeriu a depus cerere reconvențională împotriva

Ulianei Rîșneanu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția

Familiei Ialoveni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori.

În motivarea acțiunii reconvenționale Rîșneanu Valeriu a indicat că la 28 august

2009 a încheiat căsătoria cu Rîșneanu Uliana la Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni.

Din căsătoria lor s-au născut doi copii: XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n.

XXXXX.

În luna iunie 2014, pârâta Rîșneanu Uliana, din motive necunoscute lui și fără să-l

anunțe, a luat copiii și s-a stabilit cu traiul la părinții ei în XXXXX.

Declară că, în interesele fiilor săi, a încercat de nenumărate ori să se împace cu

pârâta, însă nu s-a soldat cu succes, deoarece aceasta avea intenția să divorțeze de el și

să-și întemeieze o altă familie.

Susține că la 20 octombrie 2014 nu a luat cu forța copiii, dar cu acordul pârâtei,

însă când i-a adus acasă a depistat că aceștia sufereau de boli respiratorii, nefiind

2

îngrijiți corespunzător de către Rîșneanu Uliana, tratându-i o perioadă îndelungată de

timp.

Afirmă că Rîșneanu Uliana domiciliază în prezent în casa părinților ei din

XXXXX, compusă din două odăi, în care mai locuiesc încă patru persoane, și anume:

Paraschiv Ilie (tatăl pârâtei), Paraschiv Galina (mama pârâtei), Paraschiv Veaceslav

(fratele pîrîtei) și XXXXX (sora pârâtei).

Mai mult ca atît, tatăl pîrîtei – Paraschiv Ilie suferă de XXXXX, aflându-se la

evidența medicului ftiziopneumolog, fapt ce pune în pericol sănătatea copiilor săi.

Menționează că s-a adresat Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei

Ialoveni pentru stabilirea unui grafic de întrevedere a mamei cu copiii, unde prin

Avizul-concluzie nr. 1183 din 30 decembrie 2014, autoritatea tutelară a propus

programul de întrevedere a mamei Rîșneanu Uliana cu copiii XXXXX, a.n. XXXXX

și XXXXX, a.n. XXXXX, în zilele de luni – vineri pentru a frecventa grădinița din

XXXXX, iar în zilele de sâmbătă – duminică se vor afla împreună cu el în XXXXX,

cu care nu a fost de acord, contestându-l în ordinea prevăzută de lege.

Notează că este împotrivă ca domiciliul fiilor săi minori să fie stabilit cu pârâta

Rîșneanu Uliana, deoarece aceasta duce un mod de viață antisocial, lucrează la

magazinul-bar până la ora 2300, lăsând copiii în grija părințiilor ei, care nu le oferă

atenția cuvenită.

Susține reclamantul că de când feciorii locuiesc împreună cu dânsul, aceștia nu

manifestă nici o dorință să se întoarcă cu traiul la mama lor, fiind atașați foarte tare de

el și de bunică.

Mai mult ca atît, pârâta și-a vizitat fiii doar în zilele de naștere ale acestora și de

sărbători, deși nu i-a interzis vreo dată să-i viziteze și în alte zile, ba dimpotrivă o

roagă să vină cât mai des la copii ca să nu-i simtă lipsa ei.

Astfel, cere Rîșneanu Valeriu desfacerea căsătoriei încheiate la 28 august 2009

între el și Rîșneanu Uliana la Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni; stabilirea

domiciliului copiilor minori: XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX,

împreună cu el; încasarea din contul Ulianei Rîșneanu în beneficiul lui pensiei de

întreținere pentru copiii minori în mărime totală de 2.000 de lei lunar, până la atingerea

majoratului acestora, precum și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 17 mai 2017, acțiunea

inițială a fost admisă în parte, fiind desfăcută căsătoria încheiată la 28 august 2009

între Rîșneanu Uliana și Rîșneanu Valeriu la Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni. A

fost stabilit domiciliul copiilor minori: XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n.

XXXXX, împreună cu mama Rîșneanu Uliana. A fost încasată din contul lui Rîșneanu

Valeriu în beneficiul Ulianei Rîșneanu pensia de întreținere pentru copiii minori:

XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă bănească fixă în mărime

totală de 1.800 de lei lunar, ceea ce constituie a câte 900 de lei lunar pentru fiecare

copil, începând cu data adresării în instanța de judecată – 09 noiembrie 2017, până la

atingerea majoratului copiilor. A fost încasată din contul lui Rîșneanu Valeriu în

beneficiul statului suma de 648 de lei taxa de stat. În rest, acțiunea inițială a fost

respinsă. A fost respinsă acțiunea reconvențională ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, a fost admis apelul

declarat de către Rîșneanu Valeriu, casată hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul

Ialoveni din 17 mai 2017 în partea admiterii acțiunii inițiale privind stabilirea

3

domiciliului copiilor minori împreună cu mama și încasarea în beneficiului acesteia

pensiei de întreținere pentru copiii minori, precum și în partea respingerii acțiunii

reconvenționale, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care a fost

respinsă acțiunea inițială în partea stabilirii domiciliului copiilor minori: XXXXX, a.n.

XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu mama Rîșneanu Uliana și încasării

în beneficiul acesteia din contul lui Rîșneanu Valeriu pensiei de întreținere pentru

copiii minori. A fost admisă acțiunea reconvențională, fiind stabilit domiciliul copiilor

minori: XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu tatăl Rîșneanu

Valeriu. A fost admis renunțul lui Rîșneanu Valeriu la capătul de cerere privind

încasarea din contul Ulianei Rîșneanu în beneficiul său pensiei de întreținere a copiilor

minori, cu dispunerea încetării procesului civil în această parte.

La 29 noiembrie 2017, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Rîșneanu Uliana a

declarat recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 05 decembrie 2017

a prezentat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază recursul, solicitînd

admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, cu

menținerea hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 17 mai 2017, pe care o

consideră legală și întemeiată.

În susținerea recursului Rîșneanu Uliana a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, interpretând și aplicând eronat normele de drept material.

Declară că instanța de apel nu a ținut cont de concluzia Direcției Asistență Socială

și Protecție a Familiei Ialoveni expusă în Avizul nr. 841 din 14 iulie 2016, prin care s-a

recomandat ca domiciliul copiilor minori XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n.

XXXXX, să fie stabilit anume cu mama, având în vedere vârstă fragedă a copiilor,

precum și lipsa motivelor pentru a fi separați de mamă, tatăl Rîșneanu Valeriu, având

drepturi și obligații egale față de copiii, indiferent de faptul dacă va locui împreună ori

separat de ei.

La fel, instanța de apel a ignorat Avizul-concluzie „Cu privire la programul de

întrevedere a mamei Rîșneanu Uliana cu copiii XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX,

a.n. XXXXX” nr. 1183 din 30 decembrie 2014 întocmit de către Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Ialoveni potrivit căruia a fost stabilit graficul

întrevederilor copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama Rîșneanu Uliana în zilele

de luni-vineri pentru a frecventa grădinița din s. XXXXX, iar în zilele de sâmbătă-

duminică se vor afla cu tatăl Rîșneanu Valeriu în XXXXX.

Afirmă că este greșită concluzia instanței de apel de a stabili domiciliul copiilor

minori XXXXX și XXXXX împreună cu tatăl Rîșneanu Valeriu în situația în care

acesta nu dispune de un loc de muncă permanent, pe când ea, este angajată în câmpul

muncii, activând inițial la ÎI „Garant Iovu”, în funcție de vânzător-casier, iar începând

cu 01 septembrie 2015, la SRL „Cecati-Prim” în funcție de cofetar, unde lucrează până

în prezent, fiind asigurată cu un venit lunar stabil ce poate oferi un nivel de trai decent

copiilor săi pentru dezvoltarea, creșterea și educarea lor normală.

Afară de aceasta, instanța de apel nu a ținut cont de certificatul eliberat de

directoarea grădiniței nr. 1 „Ciocârlia” XXXXX prin care se confirmă faptul că copiii

XXXXX și XXXXX au frecventat grădinița respectivă din iulie 2014 – până la 20

octombrie 2014, când au fost luați forțat de către tatăl lor fără știrea ei, precum și

procesul-verbal nr. 2 din 25 aprilie 2017 întocmit de către Consiliul pentru Protecția

4

Drepturilor Copilului, prin care s-a propus ca organele competente să ia măsurile

cuvenite în privința școlarizării copilului XXXXX, precum și efectuarea investigațiilor

medicale repetate a minorului XXXXX.

La 12 martie 2018, Rîșneanu Uliana a prezentat supliment la cererea de recurs,

invocând că potrivit certificatului nr. 29 din 26 februarie 2018 eliberat de către

directorul Gimnaziului XXXXX, se confirmă faptul că în perioada 01 septembrie 2016

– 02 octombrie 2017, copilul XXXXX, a.n. XXXXX, a fost înmatriculat în clasa I-i în

instituția dată de învățământ, iar la 01 septembrie 2017 fiul său a fost înmatriculat la

Liceul teoretic „Ion Pelivan” din XXXXX din nou în clasa I-i, fapt ce dă dovadă că din

vina intimatului fiul său a rămas repetent față de semenii săi care deja sunt

înmatriculați în clasa a II-a.

La 05 februarie 2018 și 14 martie 2018, în adresa intimatului Rîșneanu Valeriu și

intervenientului accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ialoveni au

fost expediate copiile recursului și suplimentului la acesta declarat de către Rîșneanu

Uliana, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor.

La 05 martie 2018 și 03 aprilie 2018, intimatul Rîșneanu Valeriu a depus referințe

la recurs și la suplimentul la acesta, solicitînd respingerea recursului declarat de către

Uliana Rîșneanu, cu menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie

2017, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat

minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei

spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2018, recursul declarat de

către Rîșneanu Uliana a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces. Completul din 5 judecători poate decide invitarea unor

participanți sau reprezentanți ai acestora pentru a se pronunța asupra problemelor de

legalitate invocate în cererea de recurs.

Astfel, pentru verificarea problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs

depusă de către Rîșneanu Uliana, precum și pentru elucidarea unor circumstanțe

importante ale cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a invitat părțile în proces în ședința de judecată.

În ședința s-au prezentat: recurenta Rîșneanu Uliana, reprezentantul acesteia –

avocatul Andrei Axinte în baza mandatului Seria MA nr. 0496265 din 27 octombrie

2014; intimatul Rîșneanu Valeriu și reprezentantul acestuia – avocatul Pascari Iulian în

baza mandatului Seria MA nr. 1051304 din 27 martie 2018.

Din motive necunoscute, nu s-a prezentat reprezentantul intervenientului

accesoriu - Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ialoveni, procedura de

citare legală a participanților la proces, fiind efectuată în modul corespunzător.

În cadrul ședinței, recurenta Rîșneanu Uliana și reprezentantul acesteia – avocatul

Andrei Axinte au susținut recursul în sensul declarat, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, cu menținerea

hotărârii Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 17 mai 2017, pe care o consideră

legală și întemeiată.

La rândul său, intimatul Rîșneanu Valeriu și reprezentantul acestuia – avocatul

Pascari Iulian au solicitat respingerea recursului declarat de către Uliana Rîșneanu, cu

5

menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, pe care o

consideră legală și întemeiată.

Audiind declarațiile părților și reprezentanților acestora prezenți la proces,

studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile

din referința depusă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată decizia

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15

decembrie 1994, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale

poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și

socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

Potrivit art. 62 alin. (1) și (3) Codul familiei, drepturile părinților nu pot fi

exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții nu pot prejudicia sănătatea fizică și

psihică a copilului. Toate problemele privind educația și instruirea copilului se

soluționează de către părinți de comun acord, ținându-se cont de interesele și de

părerea copilului.

Din dispozițiile art. 16 din Legea privind drepturile copilului, fiecare copil are

dreptul să locuiască în familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să

coabiteze cu aceștia, cu excepția cazurilor în care despărțirea de un părinte sau de

ambii părinți este necesare în interesul copilului.

Reieșind din dispozițiile art. 63 alin. (1) - (3) Codul familiei, în cazul când

părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se

determină prin acordul părinților. Dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se

stabilește de către instanța judecătorească, ținându-se cont de interesele și părerea

copilului (dacă acesta a atins vârsta de 10 ani). În acest caz, instanța judecătorească va

lua în considerare atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și

surori, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare

părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și

dezvoltare copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.). La

determinarea copilului minor, instanța judecătorească va cere și avizul autorității

tutelare în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecărei dintre părinți.

Conform art. 17 din Legea privind drepturile copilului, copilul separat de un

părinte sau de ambii părinți, care locuiește în Republica Moldova sau în oricare altă

țară, are dreptul să întrețină relații personale și contacte directe regulate cu cei doi

părinți ai săi, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.

Prin prisma art. 64 alin. (1) Codul familiei, părintele care locuiește împreună cu

copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil și celălalt părinte care

locuiește separat, cu excepția cazurilor când comportamentul acestuia din urmă este în

detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică și psihică.

Totodată, conform art. 9 alin. (1) și (3) din Convenția internațională cu privire la

drepturile copilului adoptată la New York la 20 noiembrie 1989, statele părți vor

veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva voinței lor, cu

excepția situației în care autoritățile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare

6

și în conformitate cu legile și procedurile aplicabile, că această separare este necesară

în interesul superior al copilului. Statele părți vor respecta dreptul copilului care a fost

separat de ambii părinți sau de unul dintre ei de a întreține relații personale și contacte

directe cu cei doi părinți ai săi, în mod regulat, exceptând cazul în care acest lucru

contravine interesului suprem al copilului.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Convenția sus-menționată, statele părți vor depune

eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au

responsabilități comune pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Părinții sau, după

caz, reprezentanții săi legali sunt principalii responsabili de creșterea și dezvoltarea

copilului. Aceștia trebuie să acționeze, în primul rând, în interesul suprem al copilului.

Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că la 28 august 2009,

între Rîșneanu Valeriu și Rîșneanu Uliana a fost încheiată căsătoria la Primăria com.

Răzeni, r-nul Ialoveni. Din căsătoria acestora s-au născut doi copii: XXXXX, a.n.

XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX (f.d. 10-11, 165, vol. I).

Se reține că, Rîșneanu Valeriu și Rîșneanu Uliana nu locuiesc împreună și nu duc

o gospodărie comună, relațiile dintre ei fiind întrerupte din luna iunie 2014, fapt

recunoscut de ambele părți în litigiu atît în acțiunile sale, cât și explicațiile date în

cadrul ședințelor de judecată anterioare.

Astfel, din iunie 2014 – până în prezent, din cauza conflictelor dintre părinți,

copiii minori XXXXX și XXXXX au locuit o anumită perioadă de timp fie cu mama

Rîșneanu Uliana în XXXXX, fie cu tatăl Rîșneanu Valeriu în XXXXX.

Din declarațiile părților în litigiu, date în cadrul ședințelor instanțelor de judecată

ierarhic inferioare, precum și în cadrul instanței de recurs, rezultă că la moment fiul

mai mare XXXXX, a.n. XXXXX, locuiește împreună cu tatăl Rîșneanu Valeriu în

XXXXX, fapt ce se confirmă și prin certificatul nr. 2230 din 26 septembrie 2017

eliberat de către Direcția Asistență Socială com. Răzeni, r-nul Ialoveni și certificatul

nr. 2229 din 26 septembrie 2017 eliberat de către Primăria com. Răzeni, r-nul Ialoveni

(f.d. 222-223, vol. I), iar fiul mai mic XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu mama

Rîșneanu Uliana în XXXXX.

Totodată, se reține că prin Avizul-concluzie nr. 1183 din 30 decembrie 2014

întocmit de către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni a fost

propus programul de întrevedere a copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama

Rîșneanu Uliana în zilele de luni-vineri pentru a frecventa grădinița din XXXXX, iar

în zilele de sâmbătă-duminică copiii se vor afla cu tatăl Rîșneanu Valeriu în XXXXX

(f.d. 40, vol. I).

Afară de aceasta, prin Avizul nr. 28 din 17 ianuarie 2015, Direcția Asistență

Socială și Protecție a Familiei Ialoveni a considerat că cel mai oportun domiciliul

copiilor minori XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, să fie stabilit

anume cu mama Rîșneanu Uliana, tatăl Rîșneanu Valeriu având drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă va locui împreună ori separat de ei (f.d.

30-31, vol. I).

A considerat autoritatea tutelară că, reieșind din vârsta fragedă a copiilor minori

XXXXX și XXXXX, în interesele supreme ale acestora, nu sunt motive ca ei să fie

separați de mama lor Rîșneanu Uliana.

Concomitent, prin Avizul nr. 841 din 14 iulie 2016, Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ialoveni, repetat a ajuns la concluzia că, în interesul major al

7

copiilor cel mai oportun domiciliul acestora să fi stabilit cu mama Rîșneanu Uliana,

tatăl Rîșneanu Valeriu având drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de

faptul dacă va locui împreună ori separat de ei (f.d. 115-116, vol. I). Suplimentar

autoritatea tutelară evidențiind, că separarea fraților este inadmisibilă și trebuie să

constituie o măsură extremă cu caracter excepțional, care ar putea fi justificată doar

prin lipsa posibilităților unui părinte de a-i crește și educa împreună, și întru evitarea

traumatismului psihic, ce poate fi cauzat prin stabilirea unor domicilii diferite.

Din înscrisurile prezente la actele cauzei, ambii părinți ai copiilor minori

XXXXX și XXXXX - Rîșneanu Valeriu și Rîșneanu Uliana se caracterizează pozitiv,

nefiind depistate careva abateri în comportamentul acestora, adică plângeri din partea

populației din localitățile în care aceștia domiciliază, precum și avertizări din partea

autorităților locale, nu au parvenit (f.d. 13, 15-16, 57, vol. I).

Pe lângă acestea, atît Rîșneanu Uliana, cât și Rîșneanu Valeriu dispun de condiții

favorabile de trai pentru creșterea, dezvoltarea și educarea normală a copiilor săi

minori, fapt ce rezultă din Actele de investigare a condițiilor de trai ale familiei Ulianei

Rîșneanu nr. 22 din 09 decembrie 2014 întocmit de către Primăria s. Cigârleni, r-nul

Ialoveni și nr. 842 din 14 iulie 2016 întocmit de către Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Ialoveni (f.d. 32-33, 119, vol. I), precum și Actele de investigare a

condițiilor de trai ale familiei lui Rîșneanu Valeriu nr. 38 din 20 ianuarie 2015 și 789

din 04 iulie 2016 întocmite de către Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Ialoveni (f.d. 34-35, 117-118, vol. I).

La fel, se mai reține că Rîșneanu Uliana dispune de un loc de muncă permanent,

având o sursă lunară de venit stabilă, activând inițial la ÎI „Garant-Iovu” în calitate de

vânzător-casier, fapt ce rezultă din certificatul nr. 12/11 din 03 noiembrie 2014, iar

începând cu 01 septembrie 2015 până în prezent, în calitate de cofetar la SRL „Cecati”,

ce se confirmă prin adeverința nr. 3 din 18 noiembrie 2015 (f.d. 17, 162, vol. I).

În ce privește, Rîșneanu Valeriu acesta nu este angajat oficial în câmpul muncii,

fiind lucrător pe cont propriu, fapt recunoscut personal de către intimat, precum și

confirmat prin certificatul nr. 512 din 17 noiembrie 2014 eliberat de către primarul

com. Răzeni, r-nul Ialoveni (f.d. 57, vol. I), alte date, ce ar dovedi contrariul, la actele

cauzei nu se atestă.

Ține de menționat faptul, că în perioada aflării copiilor minori XXXXX și

XXXXX cu traiul împreună cu mama lor Rîșneanu Uliana, aceștia au frecventat

grădinița nr. 1 din XXXXX, fapt ce rezultă din adeverința din 26 noiembrie 2014

eliberată de către directoarea grădiniței respective – Pânzaru Vera, care a confirmat că

recurenta permanent s-a interesat de situația copiilor, manifestând un comportament

grijuliu față de fii săi (f.d. 36, 44, vol. I).

Se reține că în perioada aflării copiilor minori XXXXX și XXXXX în custodia

tatălui Rîșneanu Valeriu, aceștia nu au frecventat vreo anumită instituție preșcolară de

învățământ, aflându-se sub supravegherea bunicii, fapt ce rezultă din avizele autorității

tutelare și actele de investigare a condițiilor de trai ale ambilor părinți.

Totodată, din procesul-verbal nr. 2 din 25 aprilie 2017, rezultă că Consiliul pentru

Protecția Drepturilor Copilului a propus organelor competente să ia măsurile cuvenite

în privința școlarizării copilului XXXXX și de a efectua investigațiile medicale

repetate a minorului XXXXX (f.d. 156-158, vol. I).

8

Afară de aceasta, din procesul-verbal enunțat mai rezultă că tatăl Rîșneanu

Valeriu nu dorește să conlucreze cu organele competente întru soluționarea pozitivă a

conflictului apărut între el și Rîșneanu Uliana în privința educării copiilor comuni.

Mai mult ca atît, după cum s-a stabilit Rîșneanu Valeriu nu respectă programul de

întrevedere a mamei Rîșneanu Uliana cu copiii, stabilit de către autoritatea tutelară

prin Avizul nr. 1183 din 30 decembrie 2014, care este în vigoare, creând în acest sens

impedimente recurentei de a comunica și de a-și vedea fiii (f.d. 157, vol. I).

Distinct de aceasta, instanța de recurs notează că potrivit certificatului nr. 29 din

26 februarie 2018 eliberat de către directorul Gimnaziului XXXXX, rezultă că

începînd cu 01 septembrie 2016 – până la 02 octombrie 2017, copilul XXXXX, a.n.

XXXXX, în baza cererii mamei Rîșneanu Uliana, a fost înmatriculat în clasa I-i în

instituția dată de învățământ, iar începând cu 01 septembrie 2017, în baza cererii

tatălui Rîșneanu Valeriu, a fost înmatriculat din nou în clasa I-i la Liceul teoretic „Ion

Pelivan” din XXXXX. Copilul respectiv în consecință, în comparație cu semenii săi,

care au fost înmatriculați în clasa a II-a, a fost nevoit să mai repete aceiași clasă.

Toate circumstanțele expuse denotă faptul că din cauza relațiilor ostile dintre

părinți referitor la stabilirea domiciliului copiilor minori comuni XXXXX și XXXXX

au de suferit în cele din urmă doar aceștia, or, interesul major al copiilor au o

importanță primordială în raport cu drepturile și interesele părinților.

În contextul expus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția primei instanțe, emisă în

coroborare cu prevederile art. 63 Codul familiei și avizele pozitive al autorității

tutelare din teritoriu expuse pe marginea litigiului dat, privind stabilirea domiciliului

copiilor minori XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu mama

Rîșneanu Uliana, deoarece reieșind din vârsta fragedă a copiilor, precum și întru

crearea condițiilor necesare pentru creșterea și dezvoltarea completă și armonioasă a

personalității, aceștia au nevoie de afecțiunea, înțelegerea, sprijinul și siguranță morală

permanentă, pe care poate să ofere în special doar mama.

Mai mult ca atît, separarea fraților este inadmisibilă și trebuie să constituie o

măsură extremă cu caracter excepțional, care ar putea fi justificată doar prin lipsa

posibilităților unui dintre părinte de a-i crește și educa împreună, și întru evitarea

traumatismului psihic, ce poate fi cauzat prin stabilirea unor domicilii diferite.

Instanța de recurs reține că în cadrul ședințelor primei instanțe, reprezentantul

Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni – Curtiș Ana a susținut

poziția autorității tutelare privind stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și

XXXXX împreună cu mama Rîșneanu Uliana (f.d. 93, 181 verso-182, vol. I).

Cu atît mai mult, că la actele cauzei nu se atestă probe care ar duce în mod

inevitabil la separarea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX de cel al

mamei Rîșneanu Uliana.

La caz, instanța de recurs invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului din 23 iunie 1993, speța Hoffmann contra Austriei nr. 12875/87, unde Curtea a

reiterat că interesele copilului fiind decisive în vederea acordării priorității unuia dintre

soți.

Nu poate fi reținută concluzia instanței de apel, ce a dus în consecință la

schimbarea domiciliului copiilor minori de la mama la tatăl, precum că Rîșneanu

Uliana nu dispune de o locuință proprie, locuind în casa părintească alături de alte

9

persoane, și anume: părinții, fratele și sora ei, mai mult ca atît, tatăl ultimei este

diagnosticat cu XXXXX, ce pune în pericol sănătatea copiilor minori XXXXX și

XXXXX, or, aceasta contravine materialelor cauzei, în situația în care Rîșneanu Uliana

are viză de domiciliu în casa părintească, fapt ce rezultă și din certificatul nr. 686 din

29 octombrie 2014 eliberat de către Primăria s. Cigîrleni, r-nul Ialoveni (f.d. 12, vol. I).

Mai mult ca atît, după cum rezultă din actele de investigare a condițiilor de trai

ale familiei Ulianei Rîșneanu, suprafața totală a spațiului locativ în care locuiește

ultima este de 131 m.p., dintre care 88 m.p. constituie suprafața locativă, plus

dependința cu suprafața totală de 43 m.p., pe când suprafața totală a spațiului locativ a

lui Rîșneanu Valeriu este de 90,1 m.p. și dependință de 12 m.p.

În ce privește argumentul instanței de apel privind faptul că tatăl recurentei –

Paraschiv Ilie este diagnosticat cu XXXXX, ce pune în pericol sănătatea copiilor

minori XXXXX și XXXXX, acesta este unul contradictoriu, or, după cum rezultă din

informația eliberată de Instituția Medico-Sanitară Publică „Spitalul raional Ialoveni”

nr. 571 din 22 decembrie 2014 adresată Direcției Asistență Socială și Protecție

Ialoveni (f.d. 37, vol. I), Paraschiv Ilie într-adevăr se află la evidența medicului

ftiziopneumolog din 06 mai 2011, când i-a fost stabilit diagnosticul „XXXXX”, dar în

rezultatul tratamentului specific XXXXX primit timp de 6 luni și 22 de zile, la 28

noiembrie 2011, dânsul a fost calificat ca „vindecat”. Ultima dată a fost examinat la

medicul ftiziopneumolog la 15 martie 2013, unde în rezultatul examinării s-a stabilit

diagnosticul „XXXXX” (semne vechi post XXXXX), adică este practic sănătos.

Referitor la argumentul intimatului Rîșneanu Valeriu, expus de către acesta pe

toată perioada examinării cauzei, cât și invocat în referința sa, precum că Rîșneanu

Uliana și-a maltratat copii, prin aplicarea loviturilor față de aceștia, este doar

declarativ, or, la actele cauzei nu se atestă probe ce ar confirma faptul dat.

În acest sens, Colegiul reține că reieșind din încheierea Judecătoriei Ialoveni din

26 aprilie 2016, pe faptul examinării în procedură specială a cererii lui Rîșneanu

Valeriu cu privire la aplicarea măsurilor de protecție față de copiii minori XXXXX și

XXXXX împotriva acțiunilor Ulianei Rîșneanu, fiind audiați copiii, în prezența

reprezentantului Direcției Asistență Socială și Protecție Ialoveni – Ion Golban, a

pedagogului Luca Natalia, părților și a avocaților lor, aceștia au declarat că mama

Rîșneanu Uliana se comportă frumos cu ei, nu a aplicat vreo dată lovituri față de ei și

nici nu au frică de ea, pe când însă au frică față de tatăl lor din motiv că îi ia de la

mama lor (f.d. 121-123, vol. I). În ce privește echimozele depistate pe corpul copilului

XXXXX acesta personal a explicat că împreună cu sora mamei – XXXXX, au mers la

săniuș, a căzut și s-a lovit.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a admite acțiunea inițială și de a respinge acțiunea reconvențională în ce

privește stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX.

Conform art. 74 alin. (1) și (3) Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Dacă

lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de

întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a

tutorelui copilului sau a autorității tutelate teritoriale.

10

Potrivit art. 76 alin. (1) și (2) Codul familiei, în cazurile când părintele care

datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau

fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are

un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri când, din anumite motive,

încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este

imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța

judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă

bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma

unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75. Cuantumul sumei bănești fixe

încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se

cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și

păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Totodată, Colegiul consideră justă opinia primei instanțe de a încasa din contul

lui Rîșneanu Valeriu în beneficiul Ulianei Rîșneanu pensia de întreținere pentru copii

minori XXXXX, a.n. XXXXX, și XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă bănească fixă în

mărime totală de 1.800 de lei, ceea ce constituie a câte 900 de lei lunar pentru fiecare

copil, începînd cu data adresării în instanța de judecată – 07 noiembrie 2014, până la

atingerea majoratului copiilor, deoarece deși din actele cauzei cert rezultă că intimatul

Rîșneanu Valeriu nu este angajat în câmpul muncii, efectuând doar lucrări ocazionale

în construcții, totuși acesta nu este scutit prin legea de la plata pensiei de întreținere

pentru copiii săi minori, fiind obligat de rând cu mama Rîșneanu Uliana, în mod egal,

să asigure fiilor săi un trai decent pentru creșterea, dezvoltarea și educarea lor normală,

precum și niciun părinte nu are dreptul moral de a se eschiva de la responsabilitățile

sale în acest sens, invocând insuficiența resurselor financiare.

Instanța de recurs consideră că prima instanță corect a stabilit mărimea pensiei de

întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă în total 1.800 de lei, adică a câte

900 de lei lunar pentru fiecare copil, or, aceasta a fost apreciată reieșind din salariul

mediu pe țară și nivelul minim de existență.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel fiind fundamentată pe o

interpretare eronată a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Rîșneanu Uliana, de a casa integral decizia Curții de

Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 și de a menține hotărârea Judecătoriei Hîncești,

sediul Ialoveni din 17 mai 2017.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Rîșneanu Uliana.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 și se

menține hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 17 mai 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Ulianei Rîșneanu împotriva lui Rîșneanu

Valeriu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ialoveni

cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea

11

pensiei pentru întreținerea copiilor minori, la cererea reconvențională a lui Rîșneanu

Valeriu împotriva Ulianei Rîșneanu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială

și Protecția Familiei Ialoveni cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

12