3ra-1224/18 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1224/18

prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Glodeni (C.Rîmari)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (Iu.Grosu, A.Garbuz, A.Ciobanu)

Î N C H E I E R E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Palii Nicolai

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova privind

anularea actului administrativ și obligarea calculării și achitării pensiei pentru

vechime în muncă,

împotriva deciziei din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

și a fost menținută hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Glodeni,

c o n s t a t ă:

La data de 08 decembrie 2017, Palii Nicolae, reprezentat de avocatul Iosif

Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea calculării și

achitării pensiei pentru vechime în muncă.

În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în organele procuraturii din luna

decembrie 1971, pînă în ianuarie 2002, avînd o vechime în muncă de procuror de

peste 31 de ani.

A susținut că începând cu 14 noiembrie 1998, când deținea funcția de procuror al

raionului Glodeni, i-а fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, în mărime de

80% din venitul mediului lunar, situație care a durat pînă la sfîrșitul anului 2011.

A invocat că odată cu majorarea salariului procurorului în baza Legii nr.355-XVI

din 23.12.2003 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar de la 01.01.2018

cuantumul pensiei i-a fost recalculat conform dreptului dobîndit.

1

A menționat că CNAS din motive neîntemeiate, nu a efectuat recalcularea

pensiei, astfel, lipsindu-l de dreptul dobîndit licit în anul 1998 privind recalcularea

pensiei.

A relatat că contrar prevederilor legale citate supra i-au stabilit mărimea pensiei

cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la 1 aprilie al fiecărui an.

A conchis că la data de 06 noiembrie 2017, s-a adresat cu o cerere prealabilă la

Casa Națională de Asigurări Sociale, întru restabilirea în dreptul de a beneficia de

principiul recalculării pensiei în legătură cu majorarea salariului procurorului în

funcție, conform prevederilor Legii nr.355 din 23.12.2003 cu privire la sistemul de

salarizare în sistemul bugetar, Legii nr.3 din 25 februarie 2016 cu privire la

procuratură și articolului XXIX din Legea nr.152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea

și completarea unor acte legislative.

A specificat că conform răspunsului primit la cererea prealabilă, CNAS a respins

solicitarea de a recalcula pensia.

A solicitat Palii Nicolai declararea ca fiind nulă decizia de refuz în recalcularea

pensiei de procuror cu repunerea în dreptul lezat; de a obliga Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru vechime în muncă,

reieșind din salariul mediu lunar achitat funcției de nivelul procurorului-șef al

raionului, cu recalcularea acesteia, în raport cu majorarea generală a salariului

procurorului în exercițiu în anii 2013 și 2016, ținîndu-se cont de funcția deținută la

data ieșirii la pensie.

Prin hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni,

acțiunea a fost admisă. S-a considerat ca neîntemeiat răspunsul nr.P-2064/17 din

13.11.2017 emis de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să-i achite lui Palii Nicolai pensie pentru vechime în muncă

reieșind din salariul mediu lunar achitat de nivelul procurorului șef al raionului. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze lui Palii Nicolai pensia

pentru vechimea în muncă, ținînd cont de majorarea salariului procurorului, începînd

cu 05.04.2013.

Prin decizia din 14 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul declarat

de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și a fost menținută

hotărârea din 27 februarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că Curtea Constituțională, prin

Hotărîrea nr.27 din 20.12.2011 „Privind controlul constituționalității unor legi de

modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele

categorii de salariați”, a declarat neconstituționale art. II și pct. 7, 9 ale art. III din

Legea nr. 56 din 09.06.2011 „Pentru modificarea și complectarea unor acte legislative

în partea referitoare la art. 46/1 al Legii nr. 156 din 14.10.1998, privind pensiile de

asigurări sociale de stat”. Art. II din Legea 156 din 09.06.2011 face referire la

modificarea art. 26, 31,32, 32/1, 32/2, 32/3, 33 ale Legii nr. 544 din 20.07.1995 „Cu

privire la statutul judecătorului”. Modificările la normele enumerate indică că, au fost

2

declarate neconstituționale integral, în condițiile precitate, aceste legi nu se mai aplică

nici pentru procurorii pensionați pînă la 09.06.2011 (reclamantul fiind pensionat în

anul 1998).

Prin urmare, instanța de apel a conchis că dreptul lui Palii Nicolae la pensie cu

aplicarea principiului recalculării ei la creșterea ordinară a salariului procurorului în

exercițiu este menținut de instanță de jurisdicție constituțională.

De asemenea, Curtea Constituțională prin Hotărîrea nr.9 din 30.03.2004 a

menționat că „Dreptul subiectiv, constituit în baza unei legi anterioare nu poate fi

atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare”. Legea nouă nu este susceptibilă

aplicării unor fapte din trecut, cazurile contrare intrînd în contradicție cu art. 22 din

Constituția RM. Conform regulii generale, legea nouă nu poate modifica regimul

juridic al dreptului anterior, îl poate suprima sau înlocui cu un alt drept, însă legea

nouă nu poate desființa modalitatea prin care legea anterioară a instituit dreptul

respectiv și efectele lui.

Instanța de apel a menționat că corect instanța de fond a considerat neîntemeiat

răspunsul Casei Națioanale de Asigurări Sociale RM nr.R-2064/17 din 13.11.2017,

care lezează un drept prevăzut de lege al reclamantului.

La 24 iulie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

S-a invocat în recurs că prin Legea cu privire la Procuratură nr.H8-XV din

14.03.2003 a fost abrogată legea cu privire la Procuratură nr.902 din 29.01.1992.

A menționat că, odată cu abrogarea Legii nr.902 din 29.11.1992, reglementările

legale ce ține de asigurarea cu pensie a procurorilor au fost transferate în noua lege cu

privire la procuratură nr.H8-XV din 14.03.2003.

Art.462 din Legea nr.156 din 14.10.1998, nu prevede faptul că pensiile

procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a

salariului procurorilor. Astfel, începând cu 01.07.2011 pensia procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art.13 din Legea nr.156 din

14.10.1998.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a

3

Republicii Moldova este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

4

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5