2ra-1705/18 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, obligarea demolării constructiilor si încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, obligarea demolării constructiilor si încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1705/18 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, obligarea demolării constructiilor si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1705/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: I. Secrieru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
ÎNCHEIERE
07 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Valeriu
Pleșca,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Roman Vîșcu
împotriva lui Valeriu Pleșca, intervenient accesoriu Pretura sectorului Ciocana, mun.
Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, obligarea
demolării construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Valeriu Pleșca și a fost menținută hotărârea din 07 decembrie
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,
c o n s t a t ă:
La data de 24 mai 2017 reclamantul Roman Vîșcu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Valeriu Pleșca, intervenient accesoriu Pretura sectorului
Ciocana, mun. Chișinău cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de
teren, obligarea demolării construcțiilor și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, lotul de teren pentru construcții
cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,045 ha, situat în mun. Chișinău, str. Izbaș xxxxx,
îi aparține cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. xxxxx
din 10 noiembrie 2003. Iar, terenul învecinat, situat în mun. Chișinău, str. Tîrgoviște
xxxxx, aparține pîrîtului Valeriu Pleșca.
A susținut că, pârâtul a construit pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate
un gard din plasă metalică și o construcție din carcasă metalică cu suprafața de 75 m2.
A specificat că, în vederea trasării și delimitării lotului de teren cu nr. cadastral
xxxxx, la fața locului s-a deplasat un specialist, care însă a fost în imposibilitate de a
1
executa lucrarea dată, din cauza instalației pîrîtului și a refuzului acestuia de a permite
accesul.
A afirmat că, în consecință, specialistul cadastral a delimitat terenul conform
actului de predare-primire din data de 16 martie 2017, constatând astfel că porțiunea
cu perimetru conform coordonatelor 1-1a-4a-4 este ocupată de vecin.
A invocat că, este în imposibilitate de a folosi terenul ce-i aparține cu drept de
proprietate și nu are acces pe suprafața de teren îngrădită de pârât, care nu are nici un
temei legal să folosească de porțiunea de teren menționată.
A notat că, în vederea soluționării situației create, la data de 16 martie 2017 s-a
adresat Inspectoratului de Poliție Ciocana, mun. Chișinău.
A subliniat că, despre încălcarea admisă de pârât a aflat la data de 16 martie
2017, când a intenționat să comaseze două terenuri învecinate pe care le deține în
proprietate și anume, terenul cu nr. cadastral xxxxx și terenul cu nr. cadastral xxxxx și
a solicitat specialistului să traseze, și să delimiteze în natură hotarele loturilor date.
A relatat că, prin acțiunile sale, pârâtul îi creează obstacole în folosirea lotului
de teren și exercitarea dreptului de proprietate.
A solicitat obligarea pârâtului să demoleze gardul din plasă metalică, construcția
provizorie din carcasă metalică și alte construcții instalate pe suprafața de 75 m2,
ocupată din terenul cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,045 ha și să nu-i creeze
obstacole în vederea exercitării dreptului de posesie și folosință asupra suprafeței
menționate, precum și încasarea de la pârât în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a
fost admisă parțial acțiunea depusă de Roman Vîșcu, a fost obligat Valeriu Pleșca să
demoleze construcția din metal și gardul din plasă metalică de pe suprafața de 75 m2
din lotul de teren cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,045 ha, situat în mun. Chișinău,
str. Izbaș xxxxx, a fost obligat Pleșca Valeriu să nu creeze obstacole lui Roman Vîșcu
în exercitarea dreptului de proprietate asupra lotului cu nr. cadastral xxxxx, suprafața
de 0,045 ha, situat în mun. Chișinău, str. Izbaș xxxxx și a fost încasat de la Valeriu
Pleșca în beneficiul lui Roman Vîșcu cheltuielile de judecată în mărime de 2600 de lei,
compuse din taxa de stat mărime 100 de lei și cheltuieli de asistență juridică în cuantum
de 2500 de lei. În rest, acțiunea depusă de Roman Vîșcu în partea obligării demolării
și altor construcții de pe lotul de teren, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia din 11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Valeriu Pleșca și a fost menținută hotărârea din 07 decembrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.
Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, instanța de fond corect a
concluzionat că potrivit certificatului Oficiului Cadastral Teritorial din 30 noiembrie
2016, pentru lotul de teren nr. cadastral xxxxx a fost atribuită adresa - str. Izbaș xxxxx,
iar acest fapt atestă că lotul dat este unul și același, astfel că din momentul procurării
și până în prezent s-a modificat adresa acestuia pentru identificarea corespunzătoare.
De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de
Apel Chișinău a menționat că în situația în care s-a constatat cu certitudine că potrivit
contractului de vânzare-cumpărare din 10 noiembrie 2003, Roman Vîșcu este
2
proprietarul lotului de teren cu suprafața de 0,045 ha, nr. cadastral xxxxx, iar pe
suprafața de 75 m2 din lotul de teren menționat au fost instalate de pârât plasa și carcasa
din metal, fapt recunoscut de ultimul în ședința de judecată, instanța de fond întemeiat
a admis parțial acțiunea și l-a obligat pe Valeriu Pleșca să demoleze construcția din
metal și gardul din plasă metalică de pe suprafața de 75 m2 din lotul de teren cu nr.
cadastral xxxxx, suprafața de 0,045 ha, situat în mun. Chișinău, str. Izbaș xxxxx,
precum și să nu-i creeze obstacole lui Vîșcu Roman în exercitarea dreptului de
proprietate asupra lotului de teren indicat.
De altfel, instanța de apel a concluzionat că respingerea cerințelor reclamantului
Roman Vîșcu și nedemolarea construcției din metal și a gardului din plasă metalică de
pe suprafața de 75 m2 din lotul de teren cu nr. cadastral xxxxx, suprafața de 0,045 ha,
situat în mun. Chișinău, str. Izbaș xxxxx, care-i aparține cu drept de proprietate, ar
constitui o încălcare a dreptului de proprietate, protejat de normele naționale și
prevederile CEDO, cât și a dreptului la un proces echitabil, or pârâtul nu dispune de
temeiuri de drept pentru instalarea gardului enunțat.
La data de 19 iunie 2018 Valeriu Pleșca a declarat recurs împotriva deciziei din
11 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, trimițând cauza spre rejudecare
în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului recurentul a reiterat aceleași argumente care au fost
susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că nu a fost
demonstrat care sunt hotarele imobilului pe care îl deține Roman Vîșcu, iar în
consecință nu poate fi realizat înlăturarea obstacolelor.
La data de 09 august 2018 Roman Vîșcu, reprezentat de avocatul Vitalii Lazăr a
depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 11 aprilie 2018,
dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.
Astfel, recursul, declarat la data de 19 iunie 2018, este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
3
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Valeriu Pleșca nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie
să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de
Valeriu Pleșca, asemenea aspecte nu se regăsesc.
4
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul lui Valeriu Pleșca ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de Valeriu Pleșca se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Oleg Sternioală
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5