2ra-1702/18 — Cu privire la repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-1702/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: S. Daguța) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc) ÎNCHEIERE 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Nestor împotriva lui Igor Curniuc cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter și a fost menținută hotărârea din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, corectată prin încheierea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, c o n s t a t ă: La data de 03 iunie 2016 reclamanta Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter a depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Curniuc și Igor Curniuc cu privire la încasarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, apartamentul nr. xxxxx din str. Nicolae Milescu Spătaru xxxxx, mun. Chișinău îi aparține cu drept de proprietate. A susținut că, la data de 30 martie 2016, întorcându-se de la serviciu a constatat că apartamentul său a fost inundat în bucătărie (tavanul și pereții) și baie (tavanul), cu apă din apartamentul nr. xxxxx din str. Nicolae Milescu Spătaru xxxxx, mun. Chișinău, care este amplasat cu un etaj mai sus. A specificat că, în aceeași zi de către gestionarul blocului locativ - APLP 54/183 a fost întocmit actul de constatare, potrivit căruia a fost constatat că apartamentul nr. xxxxx a fost inundat din apartamentul nr. xxxxx și necesar de făcut reparație în bucătărie (tavanul și pereții) și baie (tavanul), iar cauza inundării fiind defectarea robinetului de apă din bucătărie.

1 A afirmat că, la data de 20 aprilie 2016, a fost întocmit raportul de constatare tehnico-științifică de către Centrul Expertize Independente „Cexin”, potrivit căruia a fost stabilit că paguba materială cauzată proprietarului apartamentului nr. xxxxx din str. Nicolae Milescu Spătaru xxxxx, mun. Chișinău, conform cercetării la fața locului și datelor solicitantului, din cauza inundației din apartamentul nr. xxxxx amplasat mai sus, constituie 6003 de lei 09 bani. De altfel, pentru efectuarea expertizei și întocmirea raportului de constatare tehnico-științifică a achitat suma de 1200 de lei. A relatat că, pârâții au refuzat să participe la cercetarea la față locului a apartamentului inundat și determinarea cauzelor provocării inundației.

A notat că, în rezultatul inundării apartamentului, a fost nevoită să apeleze de nenumărate ori la diferite firme de prestare a serviciilor de curățenie pentru curățarea chimică a covoarelor, canapelei, scaunelor, etc. A subliniat că, până în prezent suportă mizeria, igrasia și mirosul neplăcut din apartament, deoarece nu are suficiente mijloace bănești pentru executarea lucrărilor de reparație, fapt care îi creează un disconfort zilnic și incomodități să beneficieze de utilitățile necesare corespunzător. De asemenea, îi este rușine să invite rudele în apartament din cauza situației menționate. A relevat că, în afară de acesta suportă consecințele nocive care i-a afectat bunăstarea sanitară-epidemiologică, vătămându-i grav sănătatea sa și a membrilor familiei, fapt care atestă cauzarea unui prejudiciu moral în mărime de 10000 de lei.

A precizat că, întru soluționarea litigiul pe cale amiabilă s-a adresat pîrîților cu cerere de recuperare a prejudiciului cauzat, însă ultimii au neglijat cerințele sale. A solicitat încasarea de la Vera Curniuc și Igor Curniuc în beneficiul său a sumei în mărime de 6003 de lei 09 bani, cu titlu de prejudiciul material cauzat prin scurgerea apei din apartamentul nr. xxxxx din str. Nicolae Milescu Spătaru xxxxx, mun. Chișinău, a sumei în mărime de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată compuse din sumă de 1200 lei, cu titlul de cheltuieli pentru întocmirea raportului de constatarea tehnico-științifică și suma de 150 de lei, cu titlul de taxă de stat.

Prin încheierea din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admis renunțul Elenei Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Nestor împotriva Verei Curniuc cu privire la încasarea sumei de 6003 de lei 09 bani, cu titlu de prejudiciul material, sumei în mărime de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielilor de judecată compuse din sumă de 1200 lei, cu titlul de cheltuieli pentru întocmirea raportului de constatarea tehnico-științifică și suma de 150 de lei, cu titlul de taxă de stat și a fost încetat procesul civil în partea menționată (f.d. 59-60).

Prin hotărârea din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Elena Nestor și a fost încasat de la Igor Curniuc în beneficiul Elenei Nestor suma de 6003 de lei 09 bani, cu titlu de prejudiciul material cauzat prin scurgerea apei din apartamentul nr. xxxxx din str. Nicolae Milescu Spătaru xxxxx, mun. Chișinău și cheltuielile de judecată compuse din sumă de 1200 lei, cu titlul de cheltuieli pentru întocmirea raportului de constatarea tehnico-științifică și 2 suma de 150 de lei, cu titlul de taxă de stat, în total suma de 7353 de lei 09 bani. În rest, acțiunea în partea încasării sumei în mărime de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Totodată, a fost încasat de la Igor Curniuc în beneficiul statului suma de 58 de lei 20 bani cu titlu de cheltuieli poștale suportate de instanța de judecată în prezenta cauză civilă și a fost autorizat pătrunderea forțată a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, la executarea prezentei hotărâri. Prin încheierea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost corectată greșeala admisă la redactarea încheierii din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și hotărârii din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și a fost substituit în textul încheierii din 03 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și hotărârii din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana sintagma „Igor Curnic” cu „Igor Curniuc”.

Prin decizia din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter și a fost menținută hotărârea din 24 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, corectată prin încheierea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, persoanele interesate pot solicita repararea prejudiciului moral doar în cazurile prevăzute de legislație, însă prezenta acțiune nu se încadrează în categoria litigiilor cu privire la repararea prejudiciului moral, prin urmare cerința reclamantei cu privire la repararea prejudiciului moral este lipsită de suport legal, iar instanța de fond corect a respins-o pe aceste motive.

La data de 05 iulie 2017 Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter a declarat recurs împotriva deciziei din 21 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond în partea respingerii acțiunii, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și au interpretat în mod eronat legea.

A afirmat că, este eronată concluzia instanței de fond precum că acțiunea reclamantei nu se încadrează în categoria litigiilor cu privire la repararea prejudiciului moral, prin urmare cerința cu privire la repararea prejudiciului moral este lipsită de suport legal și urmează a fi respinsă pe aceste motive, or conform art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune, iar potrivit art. 1413 al aceluiași Cod, dacă prejudiciul s-a produs prin faptul că din construcție a căzut ori a curs ceva, răspunde persoana care are construcția în posesiune.

Această regulă nu se aplică în cazul în care prejudiciul s- a produs prin forță majoră ori din vina celui prejudiciat. A subliniat că, instanța de apel a ignorat probele prezentate de recurentă/reclamantă în susținerea cerinței cu privire la repararea prejudiciului moral, 3 iar în consecință a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 CEDO. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 martie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 05 iulie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). 4 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Elenei Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Elena Nestor, reprezentată de avocatul Aurel Lefter se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5