2ra-2217/18 — restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru absenta fortată, repararea pre4judiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2217/18

prima instanță: Judecătoria Chiși03nău, sediul Buiucani (judecătorul: R. Pascari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând admisibilitatea recursului declarat de Silvia Ștefănică, reprezentată

de avocatul Tatiana Lozovscaia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Silvia Ștefănică

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la restabilirea

la lucru, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Silvia Ștefănică și admis apelul declarat de Întreprinderea

de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a fost casată hotărârea din 16 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre de respingere a cererii

de chemare în judecată,

constată:

La 27 septembrie 2017, Silvia Ștefănică a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (în continuare ÎS „Calea

Ferată din Moldova”) cu privire la restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii a indicat că, fiind angajată la lucru în funcția de însoțitor de

vagon din 1994, a încheiat contractual individual de muncă nr. C-828 cu andajatorul

ÎS „Calea Ferată din Moldova” la 04 august 2014, pe un termen nedeterminat.

A menționat că, contractul individual de muncă nu a fost modificat și toate

prevederile acestuia fiind în vigoare până la data concedierii.

A susținut că, prin ordinul nr. 546 din 13 iunie 2016 a fost însărcinată să

îndeplinească temporar din 14 iunie 2016 până la 11 iulie 2016, funcția de șef de tren

pe perioada concediului anual a deținătorului funcției date, considerând că se afla în

situația muncii prin cumul.

Reclamanta a reținut, că până la 09 iulie 2017, fără a-i fi aduse la cunoștință, au

fost emise alte 9 ordine prin care ea îndeplinea funcția salariaților temporar absenți.

Ulterior, la 21 decembrie 2017 i-a fost eliberată legitimația de serviciu, fără a

avea vreun temei, deoarece legitimația urma să fie eliberată în cazul stabilirii

1

permanente a funcției de șef de tren, nu și în cazul muncii prin cumul și mai ales după

aproximativ 5 luni de când ordinul nr.546 din 13 iunie 2016 a intrat în vigoare,

celelalte fiind dispuse, în opinia reclamantei, cu încălcarea legii. Asemenea

legitimații primeau toți angajații care susțineau testul intern pentru a avea

posibilitatea să îndeplinească funcția de șef de tren.

Mai indica reclamanta că, prin ordinul nr.65/H din 23 februarie 2017 a ÎS „Calea

Ferată din Moldova” i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară „mustrare aspră”,

justificând acesta prin faptul că, la 20 ianuarie 2017 pe teritoriul Direcției pentru

deservirea călătorilor, în urma controlului trenului de cursă lungă Chișinău-București,

au fost depistate 472 pachete de țîgări.

La 12 iulie 2017 prin ordinul nr. 145N a fost sancționată disciplinar prin

aplicarea sancțiunii cu „concedierea”, în motivarea aplicării acestei sancțiuni,

angajatorul invocând doar fapte ce țin exclusiv de exercitarea funcției de șef de tren.

Consideră reclamanta că pct. 5 din ordinul nr.65/H din 23 februarie 2017,

precum și pct.4 din ordinul nr.145 N din 12 iulie 2017 urmează a fi anulate pe motiv

că între angajator și angajat nu a fost încheiat un alt contract de muncă care să

prevadă posibilitatea muncii prin cumul, iar aplicarea sancțiunii disciplinare indicate

poate fi raportată doar la funcția de șef de tren, nu și în cazul exercitării funcției de

însoțitor vagoane pasageri, iar contractul de muncă nr.C-828/14 nu a fost modificat

sau suspendat și prevederile sale au rămas în vigoare.

Referitor la copia diplomei prezentate întreprinderii Silvia Ștefănică a menționat

că, aceasta nu a fost autentificată de ea, și că înainte de a susține examenul din

13 iunie 2016, a prezentat angajatorului diploma de licență seria AL nr.0135371 ce

confirmă că este licențiată în economie, însă angajatorul, cu rea-credință, fără a avea

intenția de a stabili cu certitudine toate circumstanțele, a invocat în ordinul din

12 iulie 2017 că, reclamanta a prezentat un act fals.

Mai invoca reclamanta că sancționarea sa prin ordinul nr. 145N din 12 iulie

2017 în legătură cu fapta din 08 iunie 2017, precum și prin ordinul 65/H din

23 februarie 2017 în legătură cu fapta din 20 ianuarie 2017 este făcută cu încălcarea

termenului legal de o lună privind aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzut de

art.209 alin.(1) Codul muncii.

A susținut că de către întreprindere nu a fost solicitată opinia consultativă a

organului sindical, care doar a fost notificat despre rezultatul anchetei de serviciu la

11 iulie 2017 astfel, încălcând dispozițiile Codului muncii.

Solicita Silvia Ștefănică, anularea pct.5 din ordinul nr.65/H din 23 februarie

2017, anularea pct.4 din ordinul nr.145N din 12 iulie 2017, restabilirea sa în funcția

deținută anterior, încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea

prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 14 decembrie 2017, Silvia Ștefănică a depus cererea de concretizare a cererii

de chemare în judecată prin care a solicitat, anularea pct.5 din ordinul nr.65/H din

23 februarie 2017, anularea pct.4 din ordinul nr.145N din 12 iulie 2017, restabilirea

sa în funcția deținută anterior-însoțitor vagoane pasageri, încasarea salariului pentru

absența forțată de la muncă pentru perioda 13 iulie 2017-14 decembrie 2017 în

mărime de 21 651, 33 de lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Silvia Ștefănică a fost admisă parțial,

2

fiind dispusă anularea pct.4 din ordinul nr.145N din 12 iulie 2017 cu privire la

aplicarea sancțiunilor disciplinare angajaților ÎS „Calea Ferată din Moldova”,

restabilirea Silviei Ștefănică în funcția deținută anterior, încasarea din contul

întreprinderii în beneficiul reclamantei a salariului mediu pentru absența forțată de la

muncă în mărime de 5 233,97 lei lunar, începând cu data concedierii de 12 iulie 2017

și până la 16 februarie 2018, încasarea în beneficiul Silviei Ștefănică din contul

ÎS „Calea Ferată din Moldova” a sumei de 15 000,00 lei cu titlu de compensație a

prejudiciului moral. Au fost respinse pretențiile reclamantei privind anularea pct.5

din ordinul nr.65/H din 23 februarie 2017, ca fiind depusă tardiv, în partea ce exced

suma de 15000 lei încasată cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind neîntemeiată. A fost

admisă în parte cererea privind compensarea cheltuielilor de judecată, proporțional

pretențiilor admise și s-a încasat din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în

beneficiul Silviei Ștefănică suma de 7 500,00 cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistență juridică, proporțional pretențiilor admise.

Prin încheierea din 13 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

fost explicat dispozitivul hotărârii pronunțate cu explicarea că funcția în care urmează

a fi restabilită Silvia Ștefănică, este de însoțitor de vagoane pasageri.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 februarie 2018, ÎS „Calea

Ferată din Moldova” a contestat-o cu apel prin care a solicitat, casarea hotărârii

instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă

integral.

La 05 martie 2018, Silvia Ștefănică a depus cerere de apel prin care a solicitat,

casarea parțială a hotărârii din 16 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel declarată de Silvia Ștefănică. A fost admisă cererea de apel declarată de

ÎS „Calea Ferată din Moldova”, a fost casată hotărârea din 16 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care

cererea de chemare în judecată înaintată de Silvia Ștefănică împotriva ÎS „Calea

Ferată din Moldova” cu privire la restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea

salariului pentru absență forțată de la muncă și încasarea prejudiciului moral a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, funcția de șef de tren

exercitată de reclamantă, era una cu funcții de răspundere, încălcările admise de

reclamantă a disciplinei muncii justifica intereprinderea să aplice față de Silvia

Ștefănică sancțiunea disciplinară, atât în formă de mustrare aspră, la prima abatere

disciplinară, cât și de concediere la abaterea disciplinară secundă.

La 03 septembrie 2018, Silvia Ștefănică, reprezentată de avocatul Tatiana

Lozovscaia, a contestat cu recurs decizia insatnței de apel din 13 iunie 2018, prin care

a solicitat casarea deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta a reiterat

argumentele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată și cererea

de apel.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

3

Materialele cauzei atestă că, decizia instanței de apel a fost pronunțată la

13 iunie 2018 (f.d. 141-156 vol.II), fiind expediată în adresa părților prin scrisoare de

însoțire a Curții de Apel Chișinău cu nr. 7777 la 13 iulie 2018 (f.d. 157 vol.II), însă

confirmarea privind recepționarea acesteia de către recurenta la materialele dosarului

lipsește.

Astfel, instanța de recurs consideră că Silvia Ștefănică s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul la 03 septembrie 2018, în termen. (f.d. 159-

170 vol.II)

Examinând temeiurile recursului declarat de către Silvia Ștefănică, reprezentată

de avocatul Tatiana Lozovscaia în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege

care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât

cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este

de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

4

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie

să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din

CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul

subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra

Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la

justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a

admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei

cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile

stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și

îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță

cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în

funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din

02 octombrie 2014), iar în concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,

respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra

Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Silvia Ștefănică, reprezentată de

avocatul Tatiana Lozovscaia este declarativ și nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) Cod de procedură civilă, care să justifice

afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, iar alegațiile invocate în recurs

nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei

pentru declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de Silvia Ștefănică, reprezentată de

avocatul Tatiana Lozovscaia, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către Silvia Ștefănică, reprezentată de avocatul Tatiana

Lozovscaia, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

5