2ra-2057/18 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala și incasarea cheltuielilor de judecată

2ra-2057/18 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmarire penala și incasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 2ra-2057/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, jud: O. Parfeni

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău jud: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

Î N C H E I E R E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Gheorghe

Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Botnaru împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și ale instanțelor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

au respins apelurile declarate de Gheorghe Botnaru, reprezentat de avocatul

Dumitru Bejenar, de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura

Generală a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 16 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 28 noiembrie 2017, Gheorghe Botnaru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, procuraturii și ale instanțelor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Gheorghe Botnaru, a indicat că, la

19 septembrie 2014, în biroul său din cadrul Consiliului raional Rezina s-a

prezentat Alexandru Vișnevschi care, sub un fals pretext, l-a ademenit la domiciliul

său, amplasat în or. Rezina, unde a fost amenințat cu moartea și agresat fizic,

fiindu-i cauzate conform rapoartelor de expertiză medico-legale, vătămări

corporale medii și ușoare.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, Alexandru Vișnevschi, a

profitat de faptul că în urma loviturilor primite reclamantul Gheorghe Botnaru se

afla în stare de inconștiență în antreul casei, și a sustras din gentuța reclamantului

arma de foc de model „Baikal-442”, pe care o deținea legal începând cu 04 iulie

1

2013 și pentru purtarea căreia avea drept de port-armă, și având intenția creării

probelor false pentru a fi credibilă versiunea atacului cu arma asupra sa, a efectuat

o împușcătură din arma de foc în curtea casei sale și la scurt timp a apelat numărul

902 și a comunicat poliției despre faptul că a fost amenințat cu moartea cu arma în

curtea casei sale de către reclamantul Gheorghe Botnaru.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a indicat că, Alexandru Vișnevschi, a

profitat de faptul că, starea sănătății sale era rea și imposibilitatea de a se apăra și a

explica adevăratele circumstanțe ale cauzei și a depus primul plângerea penală,

urmărirea penală fiind pornită în privința sa, conform componențelor de infracțiuni

prevăzute de art. 155 și art. 287 alin. (3) Cod penal.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, fiind internat în spitalul

raional Rezina, cu multiple leziuni corporale (fractură XXXXXXXX), două canale

de televiziune ProTV Chișinău și Jurnal TV, au efectuat reportaje despre incidentul

din 19 septembrie 2014,redînd în mod tendențios cele întîmplate, bazate în mare

parte pe versiunea persoanei terțe și la finalul reportajului retransmis de ProTV,

postat pe site-ul protv.md la 20 septembrie 2014 și difuzat în eter direct, în cadrul

știrilor de la ora 20.00 din 20 septembrie 2014 a aceluiași canal TV, Iurie Leșanu

șeful secției Urmărire penală a Inspectoratului de poliție Rezina, a comunicat

faptul că a fost intentată o cauză penală pe baza componențelor infracțiunilor de

amenințare cu omor și huliganism agravat, iar reclamantul Gheorghe Botnaru, a

fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală, fără a se comunica cel puțin

despre existența prezumției nevinovăției.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a indicat că, în cadrul intervenției în

reportajului intitulat „Bătaie între funcționari publici” efectuat și transmis în eter

direct la 20 septembrie 2014 de postul Jurnal TV, Iurie Leșanu șef al secției

Urmărire penală a Inspectoratului de poliție Rezina, a declarat că „Vicepreședintele

a scos arma din dotare pe care o deținea legal și a tras un foc de armă în jos, în sol.

Pe cazul dat urmărirea penală a fost pornită pe amenințare cu omor și huliganism

cu aplicarea armei. Persoana a fost recunoscută în calitate de bănuit și se află la

libertate. Acum necesită un tratament medical, atît primul cît și al doilea. Dacă va

fi stabilită vinovăția acestuia riscă închisoare pînă la 7 ani de zile”.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a relatat că, că la tentativa sa de a depune

plîngere pentru amenințarea cu moartea și cauzarea leziunilor corporale de către

terța persoană, a fost informat că acțiunile respective vor fi investigate după

finalizarea dosarului penal în privința sa.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a indicat că, prin ordonanța din

17 decembrie 2014, emisă de către procurorul în Procuratura raionului Orhei, Igor

Cerchez, în cadrul cauzei penale nr.2014280448, s-a dispus scoaterea sa de sub

urmărire penală pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, prin raportul privind

consemnarea rezultatelor de urmărire penală, întocmit de locotenentul major de

poliție Igor Pojar la 27 februarie 2015, în cadrul cauzei penale nr. 2014280448, s-a

propus clasarea cauzei penale, avînd la bază ordonanța din 17 decembrie 2014 și

raportul ofițerului de urmărire penală, la 27 decembrie 2015, procurorul Igor

Cerchez, a emis ordonanța de clasare a cauzei penale nr. 2014280448.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a relatat că, prin scrisoarea nr.1786 din

30 martie 2015, a fost informat despre clasarea cauzei penale și despre posibilitatea

înaintării plângerii prealabile în ordinea art. 276 Cod de procedură penală pentru

2

intentarea urmăririi penale și investigarea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1)

Cod penal, comise de Alexandru Vișnevschi.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, incidentul din

19 septembrie 2014 a produs un interes sporit din partea presei locale, regionale și

republicane, reclamantul și familia sa fiind permanent în vizorul presei după acest

incident, nu a rămas fără atenția de rigoare nici scoaterea sa de sub urmărire

penală.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a invocat că, în ediția nr. 13 a ziarului

regional „Cuvîntul” din 03 aprilie 2015 a fost publicat articolul intitulat „Procurorii

au decis: vicepreședintele Gheorghe Botnaru este nevinovat”, în care sa relatat

despre ordonanța din 17 decembrie 2014 și cea din 27 februarie 2015, prin care s-a

constatat nevinovăția sa.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a indicat că, la 14 aprilie 2015, procurorul

raionului Orhei, Sergiu Bodorin, examinând din oficiu, cu titlu de control ierarhic,

ordonanța de clasare a cauzei penale nr. XXXXXXXXX, în condiții suspecte și

absolut neîntemeiat, a dispus anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire

penală din 17 decembrie 2014 și ordonanța de clasare a cauzei penale din

27 februarie 2015, reieșind exclusiv din declarațiile părții vătămate, acordându-le

valoare probantă, net superioară celor declarate de reclamant, concluzionând

printre altele că a fost efectuată o investigație „incompletă și insuficientă”, iar

„procurorul conducător al urmăririi penale prematur a ajuns la hotărârea că

acțiunile reclamantului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.155 și

art. 287 Cod penal, statuând asupra reluării investigării cazului. Conform aceleiași

ordonanțe, s-a încredințat în continuare efectuarea urmăririi penale procurorului

Vadim Machidon.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, fiind împuternicit cu

efectuarea urmăririi penale, procurorul Vadim Machidon, fiind conștient de faptul

că materialele dosarului nu conțin probe referitoare la comiterea faptelor

incriminate lui și cu atît mai mult referitor la existența componenței de infrațiune

de huliganism, fără a mai întreprinde careva acțiuni de urmărire penală, în mod

intenționat a emis ordonanța de punere sub învinuire din 24 aprilie 2015 și la

28 aprilie 2015 i-a înaintat lui învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 155 și art. 287 alin. (3) Cod penal.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a relatat că, procurorul Vadim Machidon a

prezentat ordonanța din 14 aprilie 2015, emisă procurorul raionului Orhei, Sergiu

Bodorin, cu privire la reluarea urmăririi penale la 28 aprilie 2015, odată cu

ordonanța de punere sub învinuire, iar deja la data de 30 aprilie 2015, a întocmit

rechizitoriul la cauza penală și a transmis cauza în instanța de judecată, fără a-i

acorda posibilitatea de a contesta ordonanța din 14 aprilie 2015, în modul prevăzut

de Codul de procedură penală, iar în rezultat plângerea depusă de el la 05 mai

2015, în ordinea art. 299/1 Cod de procedură penală, a fost expediată în instanța de

fond pentru a fi examinată odată cu cauza penală.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, în cadrul examinării cauzei

penale în primă instanță, acuzatorul de stat a solicitat stabilirea pentru reclamantul

Gheorghe Botnaru o pedeapsă definitivă de 6 ani închisoare cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Prin sentința Judecătoriei Rezina nr. 1-212/15 din 08 iunie 2016, menținută

prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017 și decizia Curții

3

Supreme de Justiție din 19 iulie 2017, reclamatul Gheorghe Botnaru a fost achitat

de învinuirea în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.155 și art. 287 alin.(3)

Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a susținut că, pe parcursul desfășurării

urmăririi penale, cât și a judecării cauzei în instanță a suportat mai multe cheltuieli,

care urmează a fi compensate din contul bugetului de stat. La moment deține

confirmări pentru cheltuieli în mărime de 23 000 lei.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a indicat că, și-a început activitatea

profesională în administrația publică locală în anul 1987 în calitate de Președinte al

Sovietului sătesc Echimăuți, raionul Rezina activând în această funcție până în

1992.

Reclamantul Gheorghe Botnaru a relatat că, în perioada 1992-1999, a activat

în calitate de profesor în școala medie Echimăuți, educând mai multe promoții de

elevi, care astăzi activează în cele mai diverse funcții în toate sferele social-

economice ale țării, care însă îi poartă un profund respect reclamantului pentru

exigența, corectitudinea și profesionalismul de care a dat dovadă în timpul

instruirii. În anul 1999, reclamantul a fost ales în funcția de primar al satului

Echimăuți, raionul Rezina, exercitându-și mandatul până în anul 2003, iar din anul

2003 până în 2012 acesta a activat în calitate de director al SRL „Mobagro”,

obținând rezultate economice remarcabile.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, în anul 2011, a participat la

alegerile locale generale fiind candidat pentru obținerea mandatului de consilier în

cadrul Consiliului Raional Rezina. În rezultatul alegerilor, formațiunea politică din

care făcea parte a obținut mai multe mandate de consilieri în cadrul Consiliului

raional Rezina, unul dintre care a revenit și reclamantului. În acest context, a avut

un aport substanțial la rezultatele formațiunii de la alegerile locale, implicându-se

activ în campania electorală, avînd o reputație ireproșabilă și bucurându-se de

încrederea concetățenilor atât la nivelul a satului Echimăuți, cât și la nivelul

întregului raion. Anume profesionalismul, reputația ireproșabilă și încrederea

concetățenilor a determinat în mare parte alegerea reclamantului în funcția de

vicepreședinte al raionului Rezina, mandat pe care l-a exercitat pînă în luna iulie

2015.

Reclamantul Gheorghe Botnaru a invocat că, în vara-toamna anului 2014,

era membru al Organizației teritoriale Rezina a Partidului Liberal Reformator,

urmând ca la 20 septembrie 2014, la conferința organizației teritoriale a acestei

formațiuni politice să fie ales în calitate de președinte al Organizației teritoriale

Rezina.

Reclamantul Gheorghe Botnaru a menționat că, în ajunul conferinței, la data

de 19 septembrie 2014, au avut loc evenimentele descrise mai sus, care în cumul

cu abordarea tendențioasă de care au dat dovadă organele de drept, tratamentele

umilitoare la care a fost supus reclamantul, și incapacitatea evidentă a acestora de a

comunica cu instituțiile mass-media, au spulberat orice perspectivă politică a

reclamantului la acel moment.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a invocat că, acțiunile ilegale ale

procurorului Vadim Machidon, anume în ajunul alegerilor locale generale din anul

2015, l-au privat de posibilitatea de a participa efectiv în campania electorală, cu

un dosar penal de rezonanță ce aplana deasupra oricăror prezumții de nevinovăție.

4

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a relatat că, în opinia sa, urmează a fi

efectuată o diferență clară între prezumția de nevinovăție statuat de legislația

procesual-penală în cadrul unui dosar penal și șansele reale a unei persoane de a

obține un rezultat favorabil în alegeri locale cu un dosar penal la activ. Însă,

prejudiciile aduse statutului și planurilor electorale, nici nu pot fi comparate cu

suferințele psihice pe care le-a îndurat atît el,cît și întreaga sa familie pe parcursul a

3 ani de zile.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a susținut că, de-a lungul vieții, el și soția sa

și-au educat copiii și discipolii cu exigență, în spiritul dreptății, echității,

activismului social și integrității. Reclamantul, întotdeauna a depus eforturi

consistente și susținute să fie un exemplu demn de urmat atât familiei cât și

subalternilor la serviciu, elevilor, consătenilor. Pe tot parcursul activității în calitate

de primar a avut cerințe stricte referitor la legalitatea activității, promptitudinea

îndeplinirii obligațiilor de serviciu, profesionalism, moralitate și ordine.

Reclamantul Gheorghe Botnaru consideră că, după evenimentele din data de

19 septembrie 2014, organele de drept nu doar că nu au atras la răspundere penală

pe Alexandru Vișnevschi care l-a agresat (care din informațiile deținute este

condamnat anterior pentru acțiuni de violență), ci din contra, l-au învinuit de

comiterea unui concurs de infracțiuni, una dintre care se califică ca fiind gravă,

prevăzând o pedeapsă maximă de 7 ani de închisoare.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a menționat că, începînd cu 19 septembrie

2014 și chiar pînă în prezent, el și membrii familiei sale au fost și sunt ținta mai

multor atacuri răutăcioase, bârfe, zvonuri etc., efectul cărora este foarte dificil de

combătut indiferent de eforturile întreprinse. Nici măcar după rămânerea definitivă

și irevocabilă a sentinței de achitare nu au fost înlăturate consecințele atragerii

nejustificate a reclamantului la răspundere penală, ori în memoria colectivă a unei

bune părți din concetățeni a rămas asociația personalității reclamantului cu un

infractor, iar în consecință acesta este în permanentă constrâns să se justifice și să

combată bârfele și insinuările ce i se aduc.

Reclamantul Gheorghe Botnaru, a solicitat încasarea în beneficiul său de la

bugetul de stat a prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii în sumă de 7 000 lei, a prejudiciului moral cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii în sumă de

500 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 16 martie 2018 în cadrul ședinței de judecată reprezentantul

reclamantului, avocatul Dumitru Bejenar, a depus cerere de concretizare a acțiunii,

prin care a solicitat suplimentar încasarea în beneficiul lui Gheorghe Botnaru de la

bugetul de stat a prejudiciului material cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii în sumă de 23 000 lei, a prejudiciului moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii în

sumă de 500 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Botnaru

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, și a

procuraturii, încasarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat de la bugetul de stat

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui

5

Botnaru Gheorghe suma de 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 23000

lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, în rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Gheorghe Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar,

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Procuratura Generală a

Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 16 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Botnaru Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova

privind repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală și procuraturii și încasarea cheltuielilor de judecată.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prin

ordonanța procurorului în Procuratura raionului Orhei, Sergiu Bodorin din

14 aprilie 2015 privind anularea actelor ilegale emise de procurorii ierarhic

inferior, s-a anulat ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a reclamantului

Gheorghe Botnaru, emisă de procurorul în Procuratura raionului Orhei, Igor

Cerchez la 17 decembrie 2014, în cauza penală nr. XXXXXXXXX și ordonanța de

clasarea a procesului penal și a cauzei penale nr. 14280448, emisă la 27 februarie

2015 de procurorul în Procuratura raionului Orhei, Jgor Cerchez. S-a încredințat

efectuarea în continuare a urmăririi penale, procurorului în Procuratura raionului

Orhei, Vadim Machidon cu stabilirea termenului de urmărire penală până la

15 mai 2015.

Instanța de apel a reținut că, prin ordonanța procurorului în Procuratura

raionului Orhei din 24 aprilie 2015, Gheorghe Botnaru a fost pus sub învinuire în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155 și art. 287 alin.(3) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Rezina din 08 iunie 2016, reclamantul a fost

achitat de învinuirea în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art.155 și art.287

alin.(3) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, s-a respins apelul

procurorului în Procuratura r-lui Rezina, Bernaz Ion și apelul părții vătămate

Vișnevschi Alexandru, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Rezina din

08 iunie 2016, ca nefondate, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 iulie 2017 s-a decis

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 16 februarie 2017, în cauza penală în privința lui

Gheorghe Botnaru, deoarece recursul declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor a fost vădit neîntemeiat, iar recursul

declarat de avocatul Belinschi Maxim în numele părții vătămate Vișnevschi

Alexandru nu corespundea cerințelor de formă și de conținut, prevăzute de art. 429

și 430 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a respins argumentele pîrîtului Ministerul Justiției al RM și

a intervenientului accesoriu Procuratura Generală a RM referitor la neîncadrarea

situației din speță în cerințele art. 3 al Legii privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești, argumentele respective fiind contrare

inclusiv și jurisprudenței naționale, ce urmează a fi reținută cu titlu de

recomandare, prin prisma principiului securității raporturilor juridice și a puterii

6

lucrului judecat al hotărîrilor judecătorești respective, principii instituite în

jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Beian c.

Moldovei).

La fel, instanța de apel a respins argumentele formulate împotriva hotărârii

primei instanțe referitoare la lipsa vreunor hotărâri judecătorești prin care s-ar fi

constatat ilegalitatea vreunor proceduri realizate de organul de urmărire penală sau

de procuratură, deoarece însăși pronunțarea unei sentințe de achitare a

reclamantului pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracționale, denotă

netemeinicia argumentului nominalizat.

Cu referire la despăgubirile pretinse de apelantul Gheorghe Botnaru instanța

de apel a indicat că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut o serie de

aprecieri notabile în ceea ce privește proba prejudiciului moral, constatând în

repetate rânduri că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și

raportul de cauzalitate să fie prezumate. Astfel, instanțele urmează să deducă

producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să

producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția

fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa

directă fiind practic imposibilă (cauza A. c. Norvegiei, nr. 28070/06, 9 aprilie

2009).

Instanța de apel a concluzionat că, cuantumul compensației pentru

prejudiciul moral cauzat trebuie să fie echitabilă în scopul atingerii scopului legal

al acesteia de compensare reclamantului Gheorghe Botnaru a suferințelor psihice

și/sau fizice suportate.

Instanța de apel a mai concluzionat că, deși în speță intentarea și

instrumentarea dosarului penal în privința reclamantului și mediatizarea acestuia a

avut un impact considerabil asupra reclamantului, care era o persoană publică în

virtutea funcției exercitate, puteau cauza reclamantului sentimente de anxietate,

stres, neliniște, perturbare a vieții și neputință, disconfort și retrăire, incapacitate de

a se bucura în modul cuvenit de garanțiile prescrise de lege, etc., atribuite și de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului la categoria componentelor prejudiciului

moral, respectiv, a suferințelor psihice (cauzele Sommerfeld c. Germaniei,

McFarlane c. Irlandei).

Totodată, pentru determinarea cuantumului compensației prejudiciului

moral, instanța de apel a reținut că, în cadrul dosarului penal nominalizat în

privința reclamantului nu au fost aplicate măsuri preventive, astfel încât realizarea

drepturilor acestuia nu au fost limitate, acesta fiind achitat irevocabil prin hotărîri

judecătorești. Acest fapt este relevant în contextul în care actul de înfăptuire a

justiție urmează a fi apreciat potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului (cauza Amihalachioaie c. Moldovei), ca fiind un instrument de satisfacere

a prejudiciului moral.

Instanța de apel a constatat că, achitarea prin sentință a reclamantului

Gheorghe Botnaru este insuficientă pentru a acoperi integral suferințele suportate

de reclamant, astfel încât în speță se impune necesitatea compensării pecuniare a

apelantului pentru prejudiciul moral cauzat în situația expusă supra, instanța de

apel apreciind că suma de 30000 lei este echitabilă, suficientă și conformă

exigențelor legale. Din aceste motive argumentele reclamantului Gheorghe

Botnaru referitor la necesitatea adjudecării unei sume mai mari a compensației

prejudiciului moral, precum și argumentele pîrîtului Ministerului Justiției al RM și

7

ale intervenientului accesoriu Procuratura Generală a RM privind necesitatea

respingerii pretenției nominalizate a reclamantului, sunt nefondate și combătute

integral.

Instanța de apel a constatat că, reclamantul Gheorghe Botnaru era îndreptățit

de a pretinde și repararea cheltuielilor de asistență juridică care erau suportate în

cadrul instrumentării cauzei penale. Potrivit înscrisurilor anexate la dosar,

reclamantul a suportat în cauza penală cheltuieli de asistență juridică, oferită de

avocatul Gandrabur Igor, în sumă de 9000 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată

eliberate de avocat seria EZ nr. 537180 din 28 mai 2015 și seria EZ nr. 574552 din

01 iunie 2017 și oferită de avocatul Bejenar Dumitru privind examinarea cauzei

penale în instanța de apel, în beneficiul căruia reclamantul a achitat suma de 14000

lei, fapt confirmat prin bonurile de plată seria PL nr. 006352 din 10 august 2018 și

seria PL din 006401 din 16 februarie 2017.

Cu referire la cerințele reclamantului Gheorghe Botnaru privind

compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu examinarea

prezentei cauze, instanța de apel a indicat că prin prisma art. 96 alin. (1) Cod de

procedură civilă, deși reclamantul a dovedit necesitatea și caracterul real al

cheltuielilor respective suportate în cuantumul solicitat spre compensare, acesta nu

a dovedi caracterul rezonabil al sumei solicitate. Or, reieșind din materialele

prezentei cauze, obiectul acestuia nu reprezintă o novație, complexitatea acestuia

nu este excesivă în contextul în care nu implică necesitatea efectuării expertizelor,

audierii martorilor, etc., astfel încît prima instanță just a dispus compensarea

cheltuielilor respective doar în proporție de 5000 lei.

Instanța de apel a constatat că, suma dată este proporțională, echitabilă și

rezonabilă în raport cu criteriile aplicabile prezentei spețe, inclusiv cu volumul de

lucru prestat de avocat în prezenta cauză, ce poate fi dedus din materialele cauzei și

considerentul că pretențiile înaintate de reclamant sunt fondate doar în parte.

Instanța de apel consideră necesar de a respinge apelurilor declarate de

avocatul Dumitru Bejenar în interesele lui Botnaru Gheorghe, de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova și Procuratura Generală a Republicii Moldova și de

a menține hotărârea primei instanțe.

La data de 03 august 2018, Procuratura Generală a Republicii Moldova, a

declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral cu stabilirea mărimii

prejudiciului moral în limitele rezonabile.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, Procuratura Generală a Republicii

Moldova, a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, consideră că au

fost aplicate eronat normele de drept material.

Recurenta Procuratura Generală a Republicii Moldova, consideră că,

prejudiciul moral încasat în beneficiul reclamantului Gheorghe Botnaru nu este

rezonabil, este exagerat și cuantumul încasării despăgubirilor urmează a fi

diminuat.

La fel, recurenta Procuratura Generală a Republicii Moldova, a indicat că,

instanța de apel nejustificat a admis pretențiile reclamantului Gheorghe Botnaru, în

condițiile în care cauza civilă nu a fost examinată sub toate aspectele și a fost dată

o apreciere incorectă probelor prezentate.

8

Recurenta Procuratura Generală a Republicii Moldova, a menționat că, în

cadrul examinării cauzei civile de către instanță nu a fost efectuată o analiză

minuțioasă a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept, astfel instanța la stabilirea

mărimii despăgubirii a omis principiile compensării rezonabile și echitabile a

prejudiciului moral.

La 21 august 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărârii de respingere integrală a acțiunii depuse de Gheorghe Botnaru.

În motivarea cererii de recurs, recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel consideră că au

fost aplicate eronat normele de drept material, instanța a interpretat în mod eronat

legea, aprecierea probelor de către instanță a fost arbitrară.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că, instanța

de apel eronat a menținut fără modificări hotărârea primei instanțe, în condițiile în

care prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii, și ale instanțelor judecătorești, reuzltă expres că pentru angajarea

răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și urmărire penală

sunt necesare unele condiții speciale și anume existența faptei ilicite, or, nu orice

acțiune a organelor de drept și ale instanțelor judecătorești atrage răspunderea

statului.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova consideră că, instanța

de apel a analizat în mod arbitrar poziția participanților la proces și a evitat să se

expună asupra argumentului Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire

la faptul că prevederile art. 6 și art. 3 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii, și ale instanțelor judecătorești sunt

indisolubile și nu pot fi aplicate separat.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova consideră

neîntemeiată decizia instanței de apel cu privire la menținerea hotărârii primei

instanțe în condițiile în care prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile de

aplicabilitate a Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii, și ale instanțelor judecătorești.

La 19 septembrie 2018 Gheorghe Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru

Bejenar, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2018 a Curții de Apel

Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

instanței de apel în partea în care a fost respinsă parțial acțiunea cu emiterea în

această parte a unei noi hotărârii prin care să fie admisă integral acțiunea înaintată

de Gheorghe Botnaru, încasarea în beneficiul lui Gheorghe Botnaru de la bugetul

de stat a prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii în sumă de 500 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată

în beneficiul lui Gheorghe Botnaru de la bugetul de stat în volum deplin în mărime

de 10 000 lei.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Gheorghe Botnaru, suplimentar la

cele indicate în acțiune a indicat că, consideră decizia instanței de apel nefondată și

neîntemeiată, fiind pasibilă de a fi casată parțial în partea respingerii pretențiilor

reclamantului. Instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

9

importante pentru soluționarea pricinii, iar normele de drept material au fost

încălcate și aplicate în mod eronat. Recurentul își întemeiază recursul în baza

prevederilor art. 432 alin. (2) lit. a), b), c) Cod de procedură civilă.

Recurentul, Gheorghe Botnaru, a menționat că, prejudiciul moral se repară

în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite, în cazul în care prejudiciul este cauzat

prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicarea ilegală a

arestului preventiv, sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea

ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului muncii neremunerate în

folosul comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

13 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 12 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 7788 (f. d. 227, vol. I),

însă la materialele cauzei lipsesc date despre recepționarea acesteia.

Prin urmare, la caz se constată că recurenții Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Gheorghe Botnaru s-au

conformat prevederilor legale și au declarat recursurile în termen.

La 07 septembrie 2018, în adresa intimaților Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova, Gheorghe

Botnaru, au fost expediate copiile recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

La 20 septembrie 2018, în adresa intimaților Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii Moldova a fost expediat

copia recursului declarat de Gheorghe Botnaru, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței.

La 19 septembrie 2012 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus

referință la cererea de recurs declarată de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova prin care a solicitat admiterea cererii de recurs.

La 03 octombrie 2018 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus

referință la cererea de recurs declarat de Gheorghe Botnaru prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Intimatul Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu și-a valorificat

dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Intimatul Gheorghe Botnaru, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv

și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Gheorghe

Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar, în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

10

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Procuratura

Generală a Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Gheorghe Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Procuratura

Generală a Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

Gheorghe Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar, se referă la

dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu

relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

11

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii

Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Gheorghe Botnaru,

reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a

Republicii Moldova, Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Gheorghe

Botnaru, reprezentat de avocatul Dumitru Bejenar, împotriva deciziei din 13 iunie

2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

depusă de Gheorghe Botnaru împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova cu

privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

12