3ra-1353/18 — recalcularea pensiei

3ra-1353/18 — recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosar nr. 3ra-1353/2018

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud: V. Guțan

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți, jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării

pensiei,

împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, și s-a menținut

hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 19 octombrie 2017, Nicolae Clima, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării

pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Nicolae Clima a menționat că, până la

13 mai 2015 a activat în calitate de judecător, ultimul loc de muncă - judecător la

Curtea Supremă de Justiție.

Reclamantul Nicolae Clima, a indicat că, conform hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii din 28 aprilie 2015 nr. 328/14, s-a propus Parlamentului

Republicii Moldova eliberarea din funcție a judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Nicolae Clima, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) (atingerea plafonului de

vârstă) din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând cu data de

13 mai 2015.

Reclamantul Nicolae Clima, a mai indicat că, prin hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 97 din 14 mai 2015 (MO nr. 124-130/239 din 22 mai

2015), în temeiul art. 25 alin. (l) lit. k) și art. 26 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie

1995 cu privire la statutul judecătorului, a fost eliberat din funcția de judecător al

Curții Supreme de Justiție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

Reclamantul Nicolae Clima, a invocat că, în temeiul hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 485/19 din 23 iunie 2015, Nicolae Clima, judecător în

1

demisie, a fost ales în funcția de inspector-judecător al Inspecției judiciare de pe

lângă Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani, începând cu data

de 13 iulie 2015.

Reclamantul Nicolae Clima, a invocat că, conform hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii din 11 august 2015 nr. 598/24, a fost desemnat în calitate

de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din subordinea Consiliului

Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, începând cu 17 august 2015.

Reclamantul Nicolae Clima, a relatat că, potrivit art. 32 alin. (1) și (3) din

Legea cu privire la statutul judecătorului, pensia judecătorului (stabilită în modul

prevăzut) se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu, iar pensia pentru vechime în muncă stabilită în condițiile

alin. (l) se calculează și se plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor

eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

În conformitate cu art. 101 din Legea privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor, salariile de funcție ale judecătorilor și procurorilor stabilite în

condițiile art. 1 se reexaminează anual de la data de 1 aprilie, reieșind din

cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent.

Sintagma „în limita alocațiilor prevăzute în acest scop în bugetul public

național” a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr.

15 din 02 mai 2017.

Reclamantul Nicolae Clima, a menționat că, anterior, pentru anii 2015 și

2016 pensia i-a fost recalculată conform legii. Iar pentru anul 2017, începând cu

data de 01 aprilie 2017, pensia sa de judecător, nu i-a fost recalculată.

Reclamantul Nicolae Clima, a invocat că, pe 21 august 2017, în timpul

audienței la Casa Teritorială de Asistență Socială, i s-a comunicat, că pensia sa nu

va fi recalculată din motiv că este în activitate și primește salariu.

Reclamantul Nicolae Clima, a relatat că, la 24 august 2017 a adresat Casei

Naționale de Asigurări Sociale o cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea

pensiei, motivul principal al cererii prealabile fiind faptul că nu activează în

calitate de judecător, că a fost demisionat din această funcție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă, iar faptul că activează în calitate de inspector

judecător din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu cade sub incidența

prevederilor legale de refuz în recalcularea pensiei.

Reclamantul Nicolae Clima, a indicat că, la începutul lunii octombrie 2017 a

recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, potrivit cărui i s-a

refuzat în recalcularea pensiei. Motivarea respingerii recalculării pensiei este

făcută pe prevederile art. III din Legea nr. 60 din 04.04.2014 și careva explicații

ale Ministerului Justiției cu privire la recalcularea pensiei judecătorilor, în final

reiterându-se că dânsul activează în calitate de inspector-judecător principal al

Inspecției judiciare, funcție care acordă dreptul la pensie pentru vechime în muncă

ca judecător, de aceea nu există temei de recalculare a pensiei.

Reclamantul Nicolae Clima, consideră că, argumentele din răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nu se referă la situația sa, ca inspector judecător al

Inspecției judiciare, de aceea refuzul de recalculare a pensiei este evident

neîntemeiat.

În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04.04.2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la data de 16 mai

2014, judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în

2

funcția de judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

Reclamantul Nicolae Clima, a relatat că, funcția de inspector judecător a

ocupat-o după demisia sa din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în

legătură cu atingerea plafonului de vârstă, conform hotărârii Parlamentului

Republicii Moldova.

Reclamantul Nicolae Clima, a indicat că, competențele inspectorului

judecător al Inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

sunt reglementate de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și

Regulamentul adoptat de Consiliu și nu au nici o tangență cu atribuțiile de funcție

ale judecătorului în activitatea de înfăptuire a justiției. Aceste două funcții nu sunt

similare și nu pot fi asimilate, în special, funcția de inspector-judecător, funcției de

judecător. Judecătorul în funcție poate fi desemnat prin detașare în calitate de

inspector judecător și atunci acesta are calitatea în continuare de judecător detașat,

cu consecințele de nerecalculare a pensiei în temeiul art. III din Legea nr. 60 din 04

aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

Reclamantul Nicolae Clima, consideră că, funcția de inspector-judecător nu

este echivalentă funcției de judecător și judecătorului demisionat din funcția de

judecător, nu i se menține statutul de judecător, iar perioada de activitate în funcția

de inspector-judecător nu se include în vechimea în muncă în funcția de judecător.

Reclamantul Nicolae Clima, a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale de ai recalcula pensia, începând cu 01 aprilie 2017,

din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat, încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei, s-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Nicolae Clima

pensia începând cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului din care s-a calculat

pensia, indexat.

Prin încheierea din 07 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost

strămutată de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți, cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei, pentru examinarea

în ordine de apel.

Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, conform

hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii din 28 aprilie 2015 nr. 328/14 s-a

propus Parlamentului RM eliberarea din funcție a judecătorului Curții Supreme de

Justiție, Clima Nicolae, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) (atingerea plafonului de

vîrstă) din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând cu data de

13 mai 2015. Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 97 din 14 mai

2015 (MO nr. 124-130/239 din 22.05.2015), în temeiul art. 25 alin. 0) lit. k) și al

art. 26 din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului,

3

a fost eliberat din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă. În temeiul hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 485/19 din 23 iunie 2015, Nicolae Clima, judecător în demisie, a

fost ales în fjncția de inspector- judecător al Inspecției judiciare de pe lângă

Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani, începând cu data de

13 iulie 2015. Conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din data de

11 august 2015 nr. 598/24, a fost desemnat în calitate de inspector-judecător

principal al Inspecției judiciare din subordinea Consiliului Superior al

Magistraturii, pe durata mandatului, începând cu 17 august 2015.

În conformitate cu art. 10/1 din Legea privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, salariile de funcție ale judecătorilor și

procurorilor stabilite în condițiile art. l se reexaminează anual de la data de

1 aprilie 2017.

Instanța de apel a stabilit că, la 24 august 2017, reclamantul a adresat Casei

Naționale de Asigurări Sociale o cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea

pensiei, motivul principal al cererii prealabile fiind faptul că nu activează în

calitate de judecător, că a fost demisionat din această funcție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă, iar faptul că activează în calitate de inspector

judecător din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu cade sub incidența

prevederilor legale de refuz în recalcularea pensiei.

Instanța de apel a reținut că, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. C-1638/17 din 29 septembrie 2017, i s-a refuzat în recalcularea pensiei,

motivând respingerea recalculării pensiei pe prevederile art. III din Legea nr. 60

din 04 aprilie 2014 și careva explicații ale Ministerului Justiției cu privire la

recalcularea pensiei judecătorilor, în final reiterându-se că dânsul activează în

calitate de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare, funcție care acordă

dreptul la pensie pentru vechime în muncă ca judecător, de aceea nu există temei

de recalculare a pensiei.

Instanța de apel consideră întemeiată concluzia primei instanțe precum că

competențele inspectorului-judecător al inspecției judiciare din cadrul Consiliului

Superior al Magistraturii sunt reglementate de Legea cu privire la Consiliul

Superior al Magistraturii și Regulamentul adoptat de Consiliu și nu are nici o

tangență cu atribuțiile de funcție ale judecătorului în activitatea de înfăptuire a

justiției.

În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la data de

16 mai 2014, judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze

în funcția de judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

Instanța de apel a constatat că, reclamantul Nicolae Clima a ocupat funcția

de inspector-judecător după demisia sa din funcția de judecător al Curții Supreme

de Justiție, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, conform hotărârii

Parlamentului Republicii Moldova. Prin urmare, aceste două funcții nu sunt

similare și nu pot fi asimilate, în special, funcția de inspector-judecător funcției de

judecător. Or, judecătorul în funcție poate fi desemnat prin detașare în calitate de

inspector- judecător și atunci acesta are calitatea în continuare de judecător detașat,

cu consecințele de nerecalculare a pensiei în temeiul art. III din Legea nr. 60 din

04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

4

Instanța de apel a constatat că, prin decizia din data de 27 iunie 2017 a Curții

Constituționale de inadmisibilitate a sesizării nr. 63g/2017 privind excepția de

neconstituționalitate a art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative și a art. 32 alin. (3) din Legea nr.

544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în p. 27 al deciziei a

menționat că, având în vedere prevederile art. 32 din Legea cu privire la statutul

judecătorului, judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în

legătură cu atingerea plafonului de vârstă, pensia se va recalcula ținându-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei Casei Naționale de

Asigurări Sociale referitor la faptul că, prin răspunsul Ministerului Jusitiției s-a

confirmat că pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă ca judecător

confrom art. 32 al Legii nr. 544 din 20.07,1995, reclamantul urmează să

demisioneze din funcția de inspector-judecător sau își va realiza acest drept odată

cu expirarea mandatului în funcția respectivă. Or, la moment nu există nici o

normă legală care ar coraporta demisia reclamantului din funcția deținută de

inspector-judecător, pentru realizarea dreptului la pensia pentru vechimea în muncă

în funcția de judecator. Mai mult ca atît, legea nu interzice judecătorului

demisonat, să dețină o altă funcție, decît cea de judecător. În acest caz, norma

legală prevăzută de alin. 4) art. 32 al Legii privind statutul judecătorului, stipulează

că, în cazul în care judecătorii demisionați sînt numiți iarăși în funcția de judecător,

plata pensiei se suspendă.

Instanța de apel a reținut că pe parcursul examinării cauzei Casa Națională

de Asigurări Sociale nu a prezentat careva probe care ar confirma legalitatea

deciziei sale și acțiunilor întreprinse în ceea ce privește calcularea pensiei de

judecător reclamantului Nicolae Clima.

Instanța de apel a constat că, prima instanță corect a concluzionat că,

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1638/17 din 29 septembrie

2017, este ilegal și lezează un drept al reclamantului prevăzut de lege.

Instanța de apel a stabilit că, pensiile pentru vechime în muncă ale

judecătorilor, procurorilor au fost obținute prin munca prestată de aceștia. Prin

exercitarea unor funcții speciale, de importanță majoră pentru societate. În acest

context instanța de apel a reținut că, statutul juridic al unor categorii de persoane

este determinat de nivelul juridico-organizatoric al organelor în care acestea

activează, de caracterul și complexitatea activității prestate, de responsabilitățile și

exigențele de calificare pe care această activitate le implică. Garanțiile sociale și

retribuția acestor funcționari determină faptul, ca statutul lor juridic să se distingă

de statutul altor categorii de funcționari. De aici și necesitatea instituirii unui nivel

sporit de asigurare materială și socială. Instituirea pensiei speciale (de funcție)

pentru procurori, la fel ca si pentru judecători, nu reprezintă un privilegiu, aceasta

fiind justificată în mod obiectiv ca o compensație parțială a inconvenientelor ce

rezultă din rigorile statutului special, căruia trebuie să se supună procurorii, statut

sever și restrictiv, stabilit prin lege de către Parlament.

Instanța de apel a constatat că, hotărârea primei instanțe este legală și

fondată, iar argumentele invocate de către apelantă sînt neîntemeiate,

concluzionând de a respinge apelul și de a menține hotărîrea primei instanțe ca

întemeiată și legală.

5

La 23 iulie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat recurs

împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Clima să fie respinsă ca nefondată.

În motivarea cererii de recurs, recurenta, Casa Națională de Asigurări

Sociale, a indicat că, consideră decizia instanței de apel, ca fiind neîntemeiată

deoarece instanța de apel, a interpretat în mod eronat legea, stabilite la art. 432

alin. (2) lit. c) Codul de procedură civilă.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că, instanțele

judecătorești au emis o hotărâre pripită cu încălcarea și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural și instanța de apel, a

interpretat în mod eronat legea.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, a indicat că, potrivit

prevederilor art. 241 alin. (2) și (5) al Legii privind statutul judecătorului, nr. 544

din 20 iulie 1995, judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțămîntul său,

prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei

funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al

Institutului Național al Justiției, pe un termen de până la 18 luni, care poate fi

prelungit cu cel mult 18 luni. Pentru asigurarea activității Consiliului Superior al

Magistraturii, judecătorii aleși în calitate de membri ai consiliului și în funcția de

inspector-judecător în inspecția judiciară se detașează din funcție pentru toată

perioada mandatului. Judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar

perioada de activitate în instituțiile specificate la alin.(2) se include în vechimea în

muncă în funcția de judecător. În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04

aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorii

care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător,

vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei

legi.

La fel, recurenta, a menționat că, prin explicațiile Ministerului Justiției cu nr.

03/3250 din 03 aprilie 2015 s-au recalculat pensiile stabilite până la data de 16 mai

2014 judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă. Pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii

nr. 60 din 04 aprilie 2014, beneficiarii cărora activează în continuare în funcție de

judecător, nu se recalculează în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544-XIII din

20 iulie 1995.

De asemnea recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, a invocat că,

conform documentelor din dosarul de pensionare, intimatul Nicolae Clima,

începând cu 15 mai 2000, este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă ca

judecător, cuantumul căreia constituie în prezent 22 132 lei lunar. Dat fiind faptul

că intimatul Nicolae Clima activează în funcție de inspector-judecător principal al

Inspecției judiciare, funcție ce acordă dreptul la pensie pentru vechime în muncă ca

judecător conform art. 32 alin. (1) al Legii privind statutul judecătorului, nr. 544

din 20 iulie 1995, temei de a-i recalcula cuantumul pensiei, în legătură cu

majorarea salariului judecătorului din data de 01 aprilie 2017, nu este.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

6

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 15 mai

2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de

03 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 16450 (f.d. 101), fiind recepționată

de către recurentă Casa Națională de Asigurări Sociale la 06 iulie 2018,

corespunzător trimiterii poștale DS3118075106AS.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale, la 23 iulie 2018, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 08 septembrie 2018, în adresa intimatului Nicolae Clima a fost expediată

copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Intimatul, Nicolae Clima, la 26 septembrie 2018 a depus referință prin care a

solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod

de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către

instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

7

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

8