3ra-1353/18 — recalcularea pensiei

dosar nr. 3ra-1353/2018 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud: V. Guțan instanța de apel, Curtea de Apel Bălți, jud: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza Î N C H E I E R E 07 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, și s-a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 19 octombrie 2017, Nicolae Clima, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Nicolae Clima a menționat că, până la 13 mai 2015 a activat în calitate de judecător, ultimul loc de muncă - judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Reclamantul Nicolae Clima, a indicat că, conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 28 aprilie 2015 nr. 328/14, s-a propus Parlamentului Republicii Moldova eliberarea din funcție a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Clima, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) (atingerea plafonului de vârstă) din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând cu data de 13 mai 2015. Reclamantul Nicolae Clima, a mai indicat că, prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 97 din 14 mai 2015 (MO nr. 124-130/239 din 22 mai 2015), în temeiul art. 25 alin. (l) lit. k) și art. 26 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, a fost eliberat din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

Reclamantul Nicolae Clima, a invocat că, în temeiul hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 485/19 din 23 iunie 2015, Nicolae Clima, judecător în 1 demisie, a fost ales în funcția de inspector-judecător al Inspecției judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani, începând cu data de 13 iulie 2015. Reclamantul Nicolae Clima, a invocat că, conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 11 august 2015 nr. 598/24, a fost desemnat în calitate de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, începând cu 17 august 2015. Reclamantul Nicolae Clima, a relatat că, potrivit art. 32 alin. (1) și (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, pensia judecătorului (stabilită în modul prevăzut) se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu, iar pensia pentru vechime în muncă stabilită în condițiile alin. (l) se calculează și se plătește doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

În conformitate cu art. 101 din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, salariile de funcție ale judecătorilor și procurorilor stabilite în condițiile art. 1 se reexaminează anual de la data de 1 aprilie, reieșind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie realizat în anul precedent. Sintagma „în limita alocațiilor prevăzute în acest scop în bugetul public național” a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 15 din 02 mai 2017. Reclamantul Nicolae Clima, a menționat că, anterior, pentru anii 2015 și 2016 pensia i-a fost recalculată conform legii. Iar pentru anul 2017, începând cu data de 01 aprilie 2017, pensia sa de judecător, nu i-a fost recalculată.

Reclamantul Nicolae Clima, a invocat că, pe 21 august 2017, în timpul audienței la Casa Teritorială de Asistență Socială, i s-a comunicat, că pensia sa nu va fi recalculată din motiv că este în activitate și primește salariu. Reclamantul Nicolae Clima, a relatat că, la 24 august 2017 a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale o cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea pensiei, motivul principal al cererii prealabile fiind faptul că nu activează în calitate de judecător, că a fost demisionat din această funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, iar faptul că activează în calitate de inspector judecător din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu cade sub incidența prevederilor legale de refuz în recalcularea pensiei.

Reclamantul Nicolae Clima, a indicat că, la începutul lunii octombrie 2017 a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, potrivit cărui i s-a refuzat în recalcularea pensiei. Motivarea respingerii recalculării pensiei este făcută pe prevederile art. III din Legea nr. 60 din 04.04.2014 și careva explicații ale Ministerului Justiției cu privire la recalcularea pensiei judecătorilor, în final reiterându-se că dânsul activează în calitate de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare, funcție care acordă dreptul la pensie pentru vechime în muncă ca judecător, de aceea nu există temei de recalculare a pensiei. Reclamantul Nicolae Clima, consideră că, argumentele din răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nu se referă la situația sa, ca inspector judecător al Inspecției judiciare, de aceea refuzul de recalculare a pensiei este evident neîntemeiat.

În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04.04.2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la data de 16 mai 2014, judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în 2 funcția de judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Reclamantul Nicolae Clima, a relatat că, funcția de inspector judecător a ocupat-o după demisia sa din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, conform hotărârii Parlamentului Republicii Moldova. Reclamantul Nicolae Clima, a indicat că, competențele inspectorului judecător al Inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sunt reglementate de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și Regulamentul adoptat de Consiliu și nu au nici o tangență cu atribuțiile de funcție ale judecătorului în activitatea de înfăptuire a justiției.

Aceste două funcții nu sunt similare și nu pot fi asimilate, în special, funcția de inspector-judecător, funcției de judecător. Judecătorul în funcție poate fi desemnat prin detașare în calitate de inspector judecător și atunci acesta are calitatea în continuare de judecător detașat, cu consecințele de nerecalculare a pensiei în temeiul art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Reclamantul Nicolae Clima, consideră că, funcția de inspector-judecător nu este echivalentă funcției de judecător și judecătorului demisionat din funcția de judecător, nu i se menține statutul de judecător, iar perioada de activitate în funcția de inspector-judecător nu se include în vechimea în muncă în funcția de judecător.

Reclamantul Nicolae Clima, a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de ai recalcula pensia, începând cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului, din care s-a calculat pensia, indexat, încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Nicolae Clima pensia începând cu 01 aprilie 2017, din cuantumul salariului din care s-a calculat pensia, indexat.

Prin încheierea din 07 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost strămutată de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți, cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei, pentru examinarea în ordine de apel. Prin decizia din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, conform hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii din 28 aprilie 2015 nr. 328/14 s-a propus Parlamentului RM eliberarea din funcție a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Clima Nicolae, în temeiul art. 25 alin. (1) lit. k) (atingerea plafonului de vîrstă) din Legea cu privire la statutul judecătorului, începând cu data de 13 mai 2015. Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 97 din 14 mai 2015 (MO nr. 124-130/239 din 22.05.2015), în temeiul art. 25 alin. 0) lit. k) și al art. 26 din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, 3 a fost eliberat din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

În temeiul hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 485/19 din 23 iunie 2015, Nicolae Clima, judecător în demisie, a fost ales în fjncția de inspector- judecător al Inspecției judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani, începând cu data de 13 iulie 2015. Conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din data de 11 august 2015 nr. 598/24, a fost desemnat în calitate de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, pe durata mandatului, începând cu 17 august 2015. În conformitate cu art. 10/1 din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, salariile de funcție ale judecătorilor și procurorilor stabilite în condițiile art. l se reexaminează anual de la data de 1 aprilie 2017. Instanța de apel a stabilit că, la 24 august 2017, reclamantul a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale o cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea pensiei, motivul principal al cererii prealabile fiind faptul că nu activează în calitate de judecător, că a fost demisionat din această funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, iar faptul că activează în calitate de inspector judecător din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, nu cade sub incidența prevederilor legale de refuz în recalcularea pensiei.

Instanța de apel a reținut că, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1638/17 din 29 septembrie 2017, i s-a refuzat în recalcularea pensiei, motivând respingerea recalculării pensiei pe prevederile art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 și careva explicații ale Ministerului Justiției cu privire la recalcularea pensiei judecătorilor, în final reiterându-se că dânsul activează în calitate de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare, funcție care acordă dreptul la pensie pentru vechime în muncă ca judecător, de aceea nu există temei de recalculare a pensiei.

Instanța de apel consideră întemeiată concluzia primei instanțe precum că competențele inspectorului-judecător al inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sunt reglementate de Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii și Regulamentul adoptat de Consiliu și nu are nici o tangență cu atribuțiile de funcție ale judecătorului în activitatea de înfăptuire a justiției. În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la data de 16 mai 2014, judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Instanța de apel a constatat că, reclamantul Nicolae Clima a ocupat funcția de inspector-judecător după demisia sa din funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, conform hotărârii Parlamentului Republicii Moldova. Prin urmare, aceste două funcții nu sunt similare și nu pot fi asimilate, în special, funcția de inspector-judecător funcției de judecător. Or, judecătorul în funcție poate fi desemnat prin detașare în calitate de inspector- judecător și atunci acesta are calitatea în continuare de judecător detașat, cu consecințele de nerecalculare a pensiei în temeiul art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.

4 Instanța de apel a constatat că, prin decizia din data de 27 iunie 2017 a Curții Constituționale de inadmisibilitate a sesizării nr. 63g/2017 privind excepția de neconstituționalitate a art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, în p. 27 al deciziei a menționat că, având în vedere prevederile art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă, pensia se va recalcula ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale referitor la faptul că, prin răspunsul Ministerului Jusitiției s-a confirmat că pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă ca judecător confrom art. 32 al Legii nr. 544 din 20.07,1995, reclamantul urmează să demisioneze din funcția de inspector-judecător sau își va realiza acest drept odată cu expirarea mandatului în funcția respectivă. Or, la moment nu există nici o normă legală care ar coraporta demisia reclamantului din funcția deținută de inspector-judecător, pentru realizarea dreptului la pensia pentru vechimea în muncă în funcția de judecator. Mai mult ca atît, legea nu interzice judecătorului demisonat, să dețină o altă funcție, decît cea de judecător.

În acest caz, norma legală prevăzută de alin. 4) art. 32 al Legii privind statutul judecătorului, stipulează că, în cazul în care judecătorii demisionați sînt numiți iarăși în funcția de judecător, plata pensiei se suspendă. Instanța de apel a reținut că pe parcursul examinării cauzei Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat careva probe care ar confirma legalitatea deciziei sale și acțiunilor întreprinse în ceea ce privește calcularea pensiei de judecător reclamantului Nicolae Clima. Instanța de apel a constat că, prima instanță corect a concluzionat că, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1638/17 din 29 septembrie 2017, este ilegal și lezează un drept al reclamantului prevăzut de lege.

Instanța de apel a stabilit că, pensiile pentru vechime în muncă ale judecătorilor, procurorilor au fost obținute prin munca prestată de aceștia. Prin exercitarea unor funcții speciale, de importanță majoră pentru societate. În acest context instanța de apel a reținut că, statutul juridic al unor categorii de persoane este determinat de nivelul juridico-organizatoric al organelor în care acestea activează, de caracterul și complexitatea activității prestate, de responsabilitățile și exigențele de calificare pe care această activitate le implică. Garanțiile sociale și retribuția acestor funcționari determină faptul, ca statutul lor juridic să se distingă de statutul altor categorii de funcționari.

De aici și necesitatea instituirii unui nivel sporit de asigurare materială și socială. Instituirea pensiei speciale (de funcție) pentru procurori, la fel ca si pentru judecători, nu reprezintă un privilegiu, aceasta fiind justificată în mod obiectiv ca o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigorile statutului special, căruia trebuie să se supună procurorii, statut sever și restrictiv, stabilit prin lege de către Parlament. Instanța de apel a constatat că, hotărârea primei instanțe este legală și fondată, iar argumentele invocate de către apelantă sînt neîntemeiate, concluzionând de a respinge apelul și de a menține hotărîrea primei instanțe ca întemeiată și legală.

5 La 23 iulie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale, a declarat recurs împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima să fie respinsă ca nefondată. În motivarea cererii de recurs, recurenta, Casa Națională de Asigurări Sociale, a indicat că, consideră decizia instanței de apel, ca fiind neîntemeiată deoarece instanța de apel, a interpretat în mod eronat legea, stabilite la art. 432 alin. (2) lit. c) Codul de procedură civilă. Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că, instanțele judecătorești au emis o hotărâre pripită cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural și instanța de apel, a interpretat în mod eronat legea.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, a indicat că, potrivit prevederilor art. 241 alin. (2) și (5) al Legii privind statutul judecătorului, nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorul poate fi detașat din funcție, cu consimțămîntul său, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii sau al Institutului Național al Justiției, pe un termen de până la 18 luni, care poate fi prelungit cu cel mult 18 luni. Pentru asigurarea activității Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii aleși în calitate de membri ai consiliului și în funcția de inspector-judecător în inspecția judiciară se detașează din funcție pentru toată perioada mandatului.

Judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar perioada de activitate în instituțiile specificate la alin.(2) se include în vechimea în muncă în funcția de judecător. În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcția de judecător, vor primi pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi. La fel, recurenta, a menționat că, prin explicațiile Ministerului Justiției cu nr. 03/3250 din 03 aprilie 2015 s-au recalculat pensiile stabilite până la data de 16 mai 2014 judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

Pensiile stabilite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014, beneficiarii cărora activează în continuare în funcție de judecător, nu se recalculează în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995. De asemnea recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, a invocat că, conform documentelor din dosarul de pensionare, intimatul Nicolae Clima, începând cu 15 mai 2000, este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă ca judecător, cuantumul căreia constituie în prezent 22 132 lei lunar. Dat fiind faptul că intimatul Nicolae Clima activează în funcție de inspector-judecător principal al Inspecției judiciare, funcție ce acordă dreptul la pensie pentru vechime în muncă ca judecător conform art. 32 alin. (1) al Legii privind statutul judecătorului, nr. 544 din 20 iulie 1995, temei de a-i recalcula cuantumul pensiei, în legătură cu majorarea salariului judecătorului din data de 01 aprilie 2017, nu este.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 6 După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de 03 iulie 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 16450 (f.d. 101), fiind recepționată de către recurentă Casa Națională de Asigurări Sociale la 06 iulie 2018, corespunzător trimiterii poștale DS3118075106AS. În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, la 23 iulie 2018, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 08 septembrie 2018, în adresa intimatului Nicolae Clima a fost expediată copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul, Nicolae Clima, la 26 septembrie 2018 a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura 7 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se considera inadmisibil recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 15 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Clima împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la obligarea recalculării pensiei. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan 8