2ra-2187/18 — recunoașterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină și repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină şi repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2187/18 — recunoașterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină și repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2187/18 Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – V. Muntean Instanța de apel: CA Bălți – A. Corcenco, D. Corelevschi, D. Stăvilă ÎNCHEIERE 07 noiembrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță”, în cauza civilă la acțiunea Gospodăriei Țărănești „Nicolae Mereuță” împotriva Gospodăriei Țărănești „Grigore Glavan”, Primăriei satului Sadovoe, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Red Nord”, Viorica Glavan și Doina Glavan cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină și repararea prejudiciului material, împotriva deciziei din data de 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s- a respins apelul declarat de către Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță”, s-a menținut hotărârea din data de 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, constată: La 25 aprilie 2016 Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță” (în continuare GȚ „Nicolae Mereuță”) a depus cerere de chemare în judecată, cu concretizările ulterioare împotriva Gospodăriei Țărănești „Grigore Glavan” (în continuare GȚ „Grigore Glavan”), Primăriei satului Sadovoe, intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Red Nord”,
Viorica Glavan și Doina Glavan cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor care au fost folosite la construcția liniei de electricitate Lea 10 kv F6 ST, în valoare de 39 530 lei, revendicarea bunurilor, repararea prejudiciului material cauzat în mărime de 9 983,67 lei și încasarea cheltuielilor de judecată. ( f.d. 2-3, 151-152, vol.I) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că GȚ „Nicolae Mereuță” a fost constituită la data de 15 septembrie 2008, fondatorul și conducătorul fiind Nicolae Mereuță, cu sediul în satul Sadovoe, mun. Bălți, iar GȚ „Grigore Glavan” a fost constituită la 03 martie 2003, fondatorul și conducătorul fiind Grigore Glavan. Gospodăriile țărănești se află în vecinătate, iar anterior pe terenurile care sunt amplasate trecea linia de electricitate a colhozului „Kotovskii”, însă ulterior în urma reformelor în agricultură linia de electricitate a fost demontată.
Astfel, GȚ „Nicolae Mereuță” și GȚ „Grigore Glavan” de comun acord au decis de a reconstrui linia de energie electrică în scopul aprovizionării cu curent electric, urmând ca Grigore Glavan să se ocupe de documentația de proiectare și 1 instalarea transformatorului cu achitarea costului acestuia, iar Nicolae Mereuță să se ocupe de instalarea liniei de electricitate de la punctul de racordare până la transformator, cu achitarea costului utilajului, a pilonilor și celorlalte furnituri, cât și costul lucrărilor de montare a liniei de electricitate. La 18 septembrie 2010 între SC „Faproelectro” SRL și GȚ „Nicolae Mereuță” a fost încheiat contractul nr. 07/10 de prestare a serviciilor de electromontaj.
În anul 2010 a fost montată linia de electricitate LEA 10 kv ST, care a fost înregistrată pe numele GȚ „Grigore Glavan”, care a întocmit actele fără acordul lui Nicolae Mereuță. Reclamantul a mai menționat că întrucât la montarea liniei de electricitate nu a avut posibilitatea financiară de a achita montajul și utilajul, s-a înțeles cu SC „Faproelectro” SRL să achite după posibilitate. Grigore Glavan a achitat costul transformatorului. Astfel, GȚ „Grigore Glavan” a fost conectată la rețeaua de curent electric, iar GȚ „Nicolae Mereuță” urma să fie conectată după achitare. Ulterior, GȚ „Nicolae Mereuță” a achitat serviciile de montare a liniei de electricitate, în total achitând suma de 49 513,67 lei, pe când GȚ „Grigore Glavan” a achitat doar costul transformatorului în mărime de 30 000 lei.
După achitare Nicolae Mereuță s-a adresat către Grigore Glavan de ai permite de a fi conectat la rețeaua de electricitate, însă i s-a refuzat. Consideră refuzul neîntemeiat, ori el se consideră proprietar al liniei de electricitate. Deși a achitat prețul pentru întreaga linie de electricitate LEA 10 kv ST în mărime de 49 513,67 lei, GȚ „Nicolae Mereuță” nu este aprovizionată cu energie electrică. Prin hotărârea din data de 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către GȚ „Nicolae Mereuță”. ( f.d. 218,227-234, vol.I) Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 24 mai 2018 a respins apelul declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, a menținut hotărârea din data de 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
( f.d. 57, 58-66, vol.II) Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 21 august 2018 GȚ „Nicolae Mereuță” a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, restituirea pricinii spre rejudecare la instanța de apel sau după caz emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 77-79, vol.II) În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a dat apreciere greșită probelor, a examinat pricina unilateral și a încălcat normele de drept material și de drept procedural. Recurenta a indicat că în cadrul examinării apelului a prezentat tranzacția de împăcare, care a fost în principiu discutată și acceptată, rămânând de soluționat problema cu privire la cheltuielile de judecată, aste a înaintat demers privind amânarea examinării cauzei, însă a fost respinsă de instanța de apel, astfel s-a încălcat dreptul la un proces echitabil.
La 26 octombrie 2018 GȚ „Grigore Glavan” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului, ori motivele invocate în recurs nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și nu pot pune la îndoială legalitatea hotărârii contestate. ( f.d. 100, vol.II) În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. 2 Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai 2018, recepționată de către GȚ „Nicolae Mereuță” la data de 28 iunie 2018. ( f.d. 69, vol.II) În aceste circumstanțe recursul declarate la data de 21 august 2018 este depus în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
3 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nicolae Craiu Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.