2ra-2187/18 — recunoașterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină și repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoaşterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină şi repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2187/18 — recunoașterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor din posesia străină și repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-2187/18
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Central – V. Muntean
Instanța de apel: CA Bălți – A. Corcenco, D. Corelevschi, D. Stăvilă
ÎNCHEIERE
07 noiembrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gospodăria Țărănească
„Nicolae Mereuță”,
în cauza civilă la acțiunea Gospodăriei Țărănești „Nicolae Mereuță”
împotriva Gospodăriei Țărănești „Grigore Glavan”, Primăriei satului Sadovoe,
intervenienți accesorii Societatea pe Acțiuni „Red Nord”, Viorica Glavan și Doina
Glavan cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate, revendicarea bunurilor
din posesia străină și repararea prejudiciului material,
împotriva deciziei din data de 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-
a respins apelul declarat de către Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță”, s-a
menținut hotărârea din data de 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central,
constată:
La 25 aprilie 2016 Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță” (în continuare
GȚ „Nicolae Mereuță”) a depus cerere de chemare în judecată, cu concretizările
ulterioare împotriva Gospodăriei Țărănești „Grigore Glavan” (în continuare GȚ
„Grigore Glavan”), Primăriei satului Sadovoe, intervenienți accesorii Societatea pe
Acțiuni „Red Nord”, Viorica Glavan și Doina Glavan cu privire la recunoașterea
dreptului de proprietate asupra bunurilor care au fost folosite la construcția liniei
de electricitate Lea 10 kv F6 ST, în valoare de 39 530 lei, revendicarea bunurilor,
repararea prejudiciului material cauzat în mărime de 9 983,67 lei și încasarea
cheltuielilor de judecată. ( f.d. 2-3, 151-152, vol.I)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că GȚ „Nicolae Mereuță” a fost
constituită la data de 15 septembrie 2008, fondatorul și conducătorul fiind Nicolae
Mereuță, cu sediul în satul Sadovoe, mun. Bălți, iar GȚ „Grigore Glavan” a fost
constituită la 03 martie 2003, fondatorul și conducătorul fiind Grigore Glavan.
Gospodăriile țărănești se află în vecinătate, iar anterior pe terenurile care sunt
amplasate trecea linia de electricitate a colhozului „Kotovskii”, însă ulterior în
urma reformelor în agricultură linia de electricitate a fost demontată.
Astfel, GȚ „Nicolae Mereuță” și GȚ „Grigore Glavan” de comun acord au
decis de a reconstrui linia de energie electrică în scopul aprovizionării cu curent
electric, urmând ca Grigore Glavan să se ocupe de documentația de proiectare și
1
instalarea transformatorului cu achitarea costului acestuia, iar Nicolae Mereuță să
se ocupe de instalarea liniei de electricitate de la punctul de racordare până la
transformator, cu achitarea costului utilajului, a pilonilor și celorlalte furnituri, cât
și costul lucrărilor de montare a liniei de electricitate.
La 18 septembrie 2010 între SC „Faproelectro” SRL și GȚ „Nicolae Mereuță”
a fost încheiat contractul nr. 07/10 de prestare a serviciilor de electromontaj. În
anul 2010 a fost montată linia de electricitate LEA 10 kv ST, care a fost
înregistrată pe numele GȚ „Grigore Glavan”, care a întocmit actele fără acordul lui
Nicolae Mereuță.
Reclamantul a mai menționat că întrucât la montarea liniei de electricitate nu
a avut posibilitatea financiară de a achita montajul și utilajul, s-a înțeles cu SC
„Faproelectro” SRL să achite după posibilitate. Grigore Glavan a achitat costul
transformatorului. Astfel, GȚ „Grigore Glavan” a fost conectată la rețeaua de
curent electric, iar GȚ „Nicolae Mereuță” urma să fie conectată după achitare.
Ulterior, GȚ „Nicolae Mereuță” a achitat serviciile de montare a liniei de
electricitate, în total achitând suma de 49 513,67 lei, pe când GȚ „Grigore Glavan”
a achitat doar costul transformatorului în mărime de 30 000 lei.
După achitare Nicolae Mereuță s-a adresat către Grigore Glavan de ai permite
de a fi conectat la rețeaua de electricitate, însă i s-a refuzat. Consideră refuzul
neîntemeiat, ori el se consideră proprietar al liniei de electricitate. Deși a achitat
prețul pentru întreaga linie de electricitate LEA 10 kv ST în mărime de 49 513,67
lei, GȚ „Nicolae Mereuță” nu este aprovizionată cu energie electrică.
Prin hotărârea din data de 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată
de către GȚ „Nicolae Mereuță”. ( f.d. 218,227-234, vol.I)
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 24 mai 2018 a respins apelul
declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, a menținut hotărârea din data de 26
decembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. ( f.d. 57, 58-66, vol.II)
Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 21 august 2018 GȚ „Nicolae
Mereuță” a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel, restituirea pricinii spre rejudecare la instanța de apel sau după caz
emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii. ( f.d. 77-79, vol.II)
În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a dat apreciere
greșită probelor, a examinat pricina unilateral și a încălcat normele de drept
material și de drept procedural.
Recurenta a indicat că în cadrul examinării apelului a prezentat tranzacția de
împăcare, care a fost în principiu discutată și acceptată, rămânând de soluționat
problema cu privire la cheltuielile de judecată, aste a înaintat demers privind
amânarea examinării cauzei, însă a fost respinsă de instanța de apel, astfel s-a
încălcat dreptul la un proces echitabil.
La 26 octombrie 2018 GȚ „Grigore Glavan” a depus referință, prin care a
solicitat respingerea recursului, ori motivele invocate în recurs nu-și găsesc
confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și nu pot pune la îndoială
legalitatea hotărârii contestate. ( f.d. 100, vol.II)
În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
2
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai 2018,
recepționată de către GȚ „Nicolae Mereuță” la data de 28 iunie 2018. ( f.d. 69,
vol.II)
În aceste circumstanțe recursul declarate la data de 21 august 2018 este depus
în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către GȚ
„Nicolae Mereuță”, este inadmisibil din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,
că recurenta indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de
judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu
pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de
către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în
afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu
pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele
expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură
civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele
de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.
3
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă recurenta și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către GȚ „Nicolae Mereuță”, inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Gospodăria Țărănească „Nicolae Mereuță”, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Nicolae Craiu
Maria Ghervas
4