2rh-176/18 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic

Dosarul nr. 2rh-176/18 Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Cantemir (jud: S. Caitaz) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, I. Bejenaru, M. Pitic, G.Stratulat, A. Cobăneanu) ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic Galina Stratulat Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de către Bogdan Gontaric în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Bogdan Gontaric împotriva lui Nicolae Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan” cu privire la repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție constată: La 31 octombrie 2016, Nicolae Barnaciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în noaptea de 18 spre 19 iulie 2016, pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, situat în extravilanul satului Cania r- nul Cantemir, cu numărul cadastral 2114101094 și suprafața de 0,3992 ha, de către bovinele lui Bogdan Gontaric, i-a fost nimicit parțial lanul de porumb. A menționat că la data de 19 iulie 2016, Bogdan Gontaric a scris și semnat o recipisă, prin care s-a obligat să-i restituie prejudiciul cauzat în urma nimicirii lanului de porumb pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, în mărime de 2,5 tone de porumb, obligația dată urmând a fi stinsă până la finele anului agricol, adică până la culegerea porumbului.

1 A susținut că la 11 octombrie 2016, dânsul a expediat în adresa lui Bogdan Gontaric, o scrisoare cu indicarea termenului definitiv de achitare a datoriei, fiind menționată data de 21 octombrie 2016, totodată preîntâmpinându-l că în caz de neachitare a datoriei, soluționarea cazului va avea loc în instanța de judecată. A indicat că la data de 25 octombrie 2016, a recepționat, prin intermediul Oficiului Poștal, răspunsul lui Bogdan Gontaric în limba rusă, care a solicitat ca dânsul să-i transmită pretenția în limba rusă sau ucraineană. A considerat că Bogdan Gontaric nu doar că nu binevoiește să-i achite datoria, dar și dispune de un comportament cinic față de el, având scopul de tărăgănare a achitării datoriei.

A indicat că conform certificatului din 25 octombrie 2016, eliberat de către SRL „Varos Pan”, prețul de piață pentru 1 kg de porumb este de 4 lei, respectiv, valoarea acțiunii este de 10 000 de lei. Cu referire la prevederile art. 619 Cod civil, a relevat că Bogdan Gontaric urmează să-i achite și dobânda de întârziere, pentru neexecutarea în termen a obligației de achitare a datoriei. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8-11, 14, 195, 1398, 1411 Cod civil, art. 4, 5, 7, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui, datoria recunoscută prin recipisa din data de 19 iulie 2016, scrisă personal de el, ce constituie 2500 kg de porumb sau echivalentul acesteia în mărime de 10000 de lei, dobânda de întârziere, în conformitate cu prevederile art. 619 Cod civil, în mărime de 18,5 % anual din suma solicitată, din data înaintării prezentei acțiuni și până la data executării hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată. La 19 decembrie 2016, Bogdan Gontaric a depus cerere reconvențională împotriva lui Nicolae Barnaciuc, SRL „Varos Pan” și Cabinetul avocatului Victor Baran cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că Nicolae Barnaciuc a depus acțiunea împotriva lui cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, cu încălcarea prevederilor art. 167 CPC. A indicat că prin înaintarea fără temei de către Nicolae Barnaciuc a acțiunii și eliberarea de către SRL „Varos Pan” a certificatului privind prețul de piață de 4 lei/kg de porumb, cu concursul avocatului Victor Baran, i-au fost cauzate daune materiale și morale. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor at. 8 lit. f), 9 alin. (1), 10 alin. (1), 11 lit. a), c), g) și i), 14 alin. (2), 1398 alin. (1), 1414, 1416 alin. (1), 1422, 1423 Cod civil, art. 170 alin. (1) lit. a), 172, 173 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea de la Nicolae Barnaciuc, SRL „Varos Pan” și Cabinetul avocatului Victor Baran, în beneficiul lui, a prejudiciului material în mărime de 10000 de lei și a prejudiciului moral. La 10 februarie 2017, Bogdan Gontaric și-a concretizat cerințele, solicitând încasarea prejudiciului material de la Nicolae Barnaciuc și SRL „Varos Pan” în mărime de 9900 de lei. În ședința de judecată a primei instanțe din 12 mai 2017, Bogdan Gontaric și-a completat pretențiile din acțiunea reconvențională, solicitând și declararea 2 nulității recipisei din 19 iulie 2016, în baza dispozițiilor art. 233, 229 și 230 Cod civil, ca fiind întocmită contrar prevederilor art. 195, 196 alin. (3), 199 alin. (2) Cod civil.

Prin hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, a fost admisă parțial acțiunea lui Nicolae Barnaciuc. A fost încasată de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui Nicolae Barnaciuc, suma de 6750 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 300 de lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 9050 de lei. În rest, pretențiile lui Nicolae Barnaciuc au fost respinse ca neîntemeiate. A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Bogdan Gontaric, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul declarat de către Bogdan Gontaric, casată hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, în partea admiterii acțiunii lui Nicolae Barnaciuc privind încasarea datoriei de la Bogdan Gontaric și emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, ca fiind neîntemeiată. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută. A fost respins apelul declarat de către Bogdan Gontaric împotriva încheierii din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, prin care a fost respinsă cererea lui Bogdan Gontaric cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată depusă de Nicolae Barnaciuc.

La 18 noiembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Nicolae Barnaciuc a declarat recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe. Tot, la data de 28 decembrie 2017, Bogdan Gontaric a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri și încasarea de la Nicolae Barnaciuc în beneficiul lui, a taxei de stat achitate.

La 20 ianuarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Bogdan Gontaric a depus recurs suplimentar împotriva deciziei din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, prin care la fel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri și încasarea de la Nicolae Barnaciuc în beneficiul lui, a taxei de stat achitate. Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins recursul declarat de către Bogdan Gontaric.

A fost admis recursul declarat de către Nicolae Barnaciuc, a fost casată parțial decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, și anume în partea prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu 3 privire la încasarea datoriei, cu menținerea în partea dată a hotărârii din 12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir. În rest decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul și hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir au fost menținute. La 10 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Bogdan Gontaric a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC, a invocat că recipisa a fost eliberată de către el pentru a-și apăra drepturile sale, însă aceasta este nevalabilă. A explicat că conținutul recipisei a fost scris de comun acord cu inspectorul de poliție și înmânată inspectorului de poliție și nu lui Nicolae Barnaciuc. A obiectat că la solicitarea lui de a-i fi eliberate materialele cauzei ce se aflau la Inspectoratul de Poliție Cantemir, a primit răspunsul nr. 4511 din 13 iunie 2018 la care a fost anexată încheierea Inspectoratului de Poliție Cantemir din 20 iulie 2016 despre rezultatul controlului efectuat, însă tocmai la data de 10 iunie 2018 i-a fost permis să facă cunoștință cu materialele cauzei în totalitate.

A evidențiat că cererea lui repetată din 20 iunie 2018 de a-i fi eliberate copiile materialelor cauzei, prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Cantemir nr. 4982 din 25 iunie 2018, a fost respinsă. A reiterat că dânsul a depistat faptul precum că la 20 iulie 2016 în incinta Inspectoratului de Poliție, Nicolae Barnaciuc a fost audiat în calitate de parte vătămată și inspectorul de poliție Marin Matinciuc l-a impus pe Nicolae Barnaciuc să indice pe recipisă că este de acord să-i fie restituit porumbul. A notat că în baza prevederilor art. 217 alin. (1) și art. 221 alin. (1) Cod civil recipisa privind restituirea datoriei urmează a fi declarată nulă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449 lit. b) CPC, a invocat în susținerea cererii de revizuire, precum că recipisa a fost eliberată pentru a-și apăra drepturile sale, însă aceasta este nevalabilă, deoarece inspectorul de poliție Marin Matinciuc l-a impus pe Nicolae Barnaciuc să indice în recipisă că este de acord să-i fie restituit porumbul, drept urmare, în baza prevederilor art. 217 alin. (1) și art. 221 alin. (1) Cod civil, recipisa privind restituirea datoriei urmează a fi declarată nulă.

4 În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii, revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate de către Bogdan Gontaric, precum și înscrisurile anexate la cererea de revizuire, nu pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după pronunțarea deciziei supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) CPC, or, ultimul, în susținerea cererii de revizuire, a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). 5 Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Bogdan Gontaric împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Bogdan Gontaric împotriva lui Nicolae Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan” cu privire la repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Oleg Sternioală judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic Galina Stratulat Ala Cobăneanu 6