2rh-176/18 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic

2rh-176/18 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rh-176/18

Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Cantemir (jud: S. Caitaz)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O. Sternioală, I. Bejenaru, M. Pitic,

G.Stratulat, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de către Bogdan Gontaric

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Barnaciuc

împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată

și la cererea reconvențională a lui Bogdan Gontaric împotriva lui Nicolae

Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan” cu privire la repararea

prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic

împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție

constată:

La 31 octombrie 2016, Nicolae Barnaciuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în noaptea de 18 spre 19 iulie 2016, pe

terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, situat în extravilanul satului Cania r-

nul Cantemir, cu numărul cadastral 2114101094 și suprafața de 0,3992 ha, de către

bovinele lui Bogdan Gontaric, i-a fost nimicit parțial lanul de porumb.

A menționat că la data de 19 iulie 2016, Bogdan Gontaric a scris și semnat o

recipisă, prin care s-a obligat să-i restituie prejudiciul cauzat în urma nimicirii

lanului de porumb pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, în mărime de

2,5 tone de porumb, obligația dată urmând a fi stinsă până la finele anului agricol,

adică până la culegerea porumbului.

1

A susținut că la 11 octombrie 2016, dânsul a expediat în adresa lui Bogdan

Gontaric, o scrisoare cu indicarea termenului definitiv de achitare a datoriei, fiind

menționată data de 21 octombrie 2016, totodată preîntâmpinându-l că în caz de

neachitare a datoriei, soluționarea cazului va avea loc în instanța de judecată.

A indicat că la data de 25 octombrie 2016, a recepționat, prin intermediul

Oficiului Poștal, răspunsul lui Bogdan Gontaric în limba rusă, care a solicitat ca

dânsul să-i transmită pretenția în limba rusă sau ucraineană.

A considerat că Bogdan Gontaric nu doar că nu binevoiește să-i achite

datoria, dar și dispune de un comportament cinic față de el, având scopul de

tărăgănare a achitării datoriei.

A indicat că conform certificatului din 25 octombrie 2016, eliberat de către

SRL „Varos Pan”, prețul de piață pentru 1 kg de porumb este de 4 lei, respectiv,

valoarea acțiunii este de 10 000 de lei.

Cu referire la prevederile art. 619 Cod civil, a relevat că Bogdan Gontaric

urmează să-i achite și dobânda de întârziere, pentru neexecutarea în termen a

obligației de achitare a datoriei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8-11, 14, 195, 1398, 1411

Cod civil, art. 4, 5, 7, 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Bogdan Gontaric în beneficiul

lui, datoria recunoscută prin recipisa din data de 19 iulie 2016, scrisă personal de

el, ce constituie 2500 kg de porumb sau echivalentul acesteia în mărime de 10000

de lei, dobânda de întârziere, în conformitate cu prevederile art. 619 Cod civil, în

mărime de 18,5 % anual din suma solicitată, din data înaintării prezentei acțiuni și

până la data executării hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 19 decembrie 2016, Bogdan Gontaric a depus cerere reconvențională

împotriva lui Nicolae Barnaciuc, SRL „Varos Pan” și Cabinetul avocatului Victor

Baran cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că Nicolae Barnaciuc a

depus acțiunea împotriva lui cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată, cu încălcarea prevederilor art. 167 CPC.

A indicat că prin înaintarea fără temei de către Nicolae Barnaciuc a acțiunii

și eliberarea de către SRL „Varos Pan” a certificatului privind prețul de piață de

4 lei/kg de porumb, cu concursul avocatului Victor Baran, i-au fost cauzate daune

materiale și morale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor at. 8 lit. f), 9 alin. (1), 10

alin. (1), 11 lit. a), c), g) și i), 14 alin. (2), 1398 alin. (1), 1414, 1416 alin. (1), 1422,

1423 Cod civil, art. 170 alin. (1) lit. a), 172, 173 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea de la Nicolae

Barnaciuc, SRL „Varos Pan” și Cabinetul avocatului Victor Baran, în beneficiul

lui, a prejudiciului material în mărime de 10000 de lei și a prejudiciului moral.

La 10 februarie 2017, Bogdan Gontaric și-a concretizat cerințele, solicitând

încasarea prejudiciului material de la Nicolae Barnaciuc și SRL „Varos Pan” în

mărime de 9900 de lei.

În ședința de judecată a primei instanțe din 12 mai 2017, Bogdan Gontaric

și-a completat pretențiile din acțiunea reconvențională, solicitând și declararea

2

nulității recipisei din 19 iulie 2016, în baza dispozițiilor art. 233, 229 și 230 Cod

civil, ca fiind întocmită contrar prevederilor art. 195, 196 alin. (3), 199

alin. (2) Cod civil.

Prin hotărârea din 12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, a fost

admisă parțial acțiunea lui Nicolae Barnaciuc.

A fost încasată de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui Nicolae Barnaciuc,

suma de 6750 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 300 de lei cu titlu de

taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 2000 de

lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 9050 de lei.

În rest, pretențiile lui Nicolae Barnaciuc au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Bogdan Gontaric, ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, a fost admis

apelul declarat de către Bogdan Gontaric, casată hotărârea din 12 mai 2017 a

Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, în partea admiterii acțiunii lui Nicolae

Barnaciuc privind încasarea datoriei de la Bogdan Gontaric și emisă în această

parte o nouă hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea lui Nicolae Barnaciuc

împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, ca fiind

neîntemeiată.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

A fost respins apelul declarat de către Bogdan Gontaric împotriva încheierii

din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir, prin care a fost respinsă

cererea lui Bogdan Gontaric cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de chemare

în judecată depusă de Nicolae Barnaciuc.

La 18 noiembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Nicolae Barnaciuc

a declarat recurs împotriva deciziei din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

Tot, la data de 28 decembrie 2017, Bogdan Gontaric a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a

fost menținută hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri și

încasarea de la Nicolae Barnaciuc în beneficiul lui, a taxei de stat achitate.

La 20 ianuarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Bogdan Gontaric a

depus recurs suplimentar împotriva deciziei din 28 septembrie 2017 a Curții de

Apel Cahul, prin care la fel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri și încasarea de la Nicolae Barnaciuc în beneficiul lui,

a taxei de stat achitate.

Prin decizia din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de către Bogdan Gontaric.

A fost admis recursul declarat de către Nicolae Barnaciuc, a fost casată

parțial decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, și anume în partea

prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu

3

privire la încasarea datoriei, cu menținerea în partea dată a hotărârii din

12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir.

În rest decizia din 28 septembrie 2017 a Curții de Apel Cahul și hotărârea

din 12 mai 2017 a Judecătoriei Cahul sediul Cantemir au fost menținute.

La 10 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Bogdan Gontaric a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și

remiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire, cu referire la prevederile art. 449

lit. b) CPC, a invocat că recipisa a fost eliberată de către el pentru a-și apăra

drepturile sale, însă aceasta este nevalabilă.

A explicat că conținutul recipisei a fost scris de comun acord cu inspectorul

de poliție și înmânată inspectorului de poliție și nu lui Nicolae Barnaciuc.

A obiectat că la solicitarea lui de a-i fi eliberate materialele cauzei ce se

aflau la Inspectoratul de Poliție Cantemir, a primit răspunsul nr. 4511 din

13 iunie 2018 la care a fost anexată încheierea Inspectoratului de Poliție Cantemir

din 20 iulie 2016 despre rezultatul controlului efectuat, însă tocmai la data de

10 iunie 2018 i-a fost permis să facă cunoștință cu materialele cauzei în totalitate.

A evidențiat că cererea lui repetată din 20 iunie 2018 de a-i fi eliberate

copiile materialelor cauzei, prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Cantemir

nr. 4982 din 25 iunie 2018, a fost respinsă.

A reiterat că dânsul a depistat faptul precum că la 20 iulie 2016 în incinta

Inspectoratului de Poliție, Nicolae Barnaciuc a fost audiat în calitate de parte

vătămată și inspectorul de poliție Marin Matinciuc l-a impus pe Nicolae Barnaciuc

să indice pe recipisă că este de acord să-i fie restituit porumbul.

A notat că în baza prevederilor art. 217 alin. (1) și art. 221 alin. (1) Cod civil

recipisa privind restituirea datoriei urmează a fi declarată nulă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispozițiile art. 449

lit. b) CPC, a invocat în susținerea cererii de revizuire, precum că recipisa a fost

eliberată pentru a-și apăra drepturile sale, însă aceasta este nevalabilă, deoarece

inspectorul de poliție Marin Matinciuc l-a impus pe Nicolae Barnaciuc să indice în

recipisă că este de acord să-i fie restituit porumbul, drept urmare, în baza

prevederilor art. 217 alin. (1) și art. 221 alin. (1) Cod civil, recipisa privind

restituirea datoriei urmează a fi declarată nulă.

4

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele

sau faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate

de către Bogdan Gontaric, precum și înscrisurile anexate la cererea de revizuire, nu

pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi descoperite după

pronunțarea deciziei supuse revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) CPC, or, ultimul, în

susținerea cererii de revizuire, a oferit împrejurări ce țin de fondul cauzei.

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul

formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin

intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile

și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea

neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului securității

raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict

determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală

unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

5

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Bogdan Gontaric împotriva deciziei din 16 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Barnaciuc împotriva

lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Bogdan Gontaric

împotriva lui Nicolae Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan”

cu privire la repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea

nulității actului juridic.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

6