2ra-134/18 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic

2ra-134/18 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: S. Caitaz dosarul nr. 2ra-134/18

instanța de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

DECIZIE

16 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

cu participarea translatorului Oxana Bucicov

examinând în ședință publică recursurile declarate de către Nicolae

Barnaciuc și Bogdan Gontaric

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Barnaciuc

împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată

și la cererea reconvențională a lui Bogdan Gontaric împotriva lui Nicolae

Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan” cu privire la repararea

prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea nulității actului juridic

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de către Bogdan Gontaric, casată parțial hotărârea

Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 12 mai 2017 și emisă în această parte o

nouă hotărâre de respingere a acțiunii lui Nicolae Barnaciuc

constată:

La 31 octombrie 2016, Nicolae Barnaciuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că în noaptea de 18 spre 19 iulie 2016, pe

terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, situat în extravilanul satului Cania

r-nul Cantemir, cu numărul cadastral XXXXX și suprafața de 0,3992 ha, de către

bovinele lui Bogdan Gontaric, i-a fost nimicit parțial lanul de porumb.

1

Menționează că la data de 19 iulie 2016, Bogdan Gontaric a scris și semnat o

recipisă, prin care s-a obligat să-i restituie prejudiciul cauzat în urma nimicirii

lanului de porumb pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate, în mărime de

2,5 tone de porumb, obligația dată urmând a fi stinsă până la finele anului agricol,

adică până la culegerea porumbului.

Susține că la 11 octombrie 2016, dânsul a expediat în adresa lui Bogdan

Gontaric, o scrisoare cu indicarea termenului definitiv de achitare a datoriei, fiind

menționată data de 21 octombrie 2016, totodată preîntâmpinându-l că în caz de

neachitare a datoriei, soluționarea cazului va avea loc în instanța de judecată.

Indică că la data de 25 octombrie 2016, a recepționat, prin intermediul

Oficiului Poștal, răspunsul lui Bogdan Gontaric în limba rusă, care a solicitat ca

dânsul să-i transmită pretenția în limba rusă sau ucraineană.

Consideră că Bogdan Gontaric nu doar că nu binevoiește să-i achite datoria,

dar și dispune de un comportament cinic față de el, având scopul de tărăgănare a

achitării datoriei.

Indică că conform certificatului din 25 octombrie 2016, eliberat de către

SRL „Varos Pan”, prețul de piață pentru 1 kg de porumb este de 4 lei, respectiv,

valoarea acțiunii este de 10 000 lei.

Cu referire la prevederile art. 619 Cod civil, relevă că Bogdan Gontaric

urmează să-i achite și dobânda de întârziere, pentru neexecutarea în termen a

obligației de achitare a datoriei.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8-11, 14, 195, 1398, 1411

Cod civil, art. 4, 5, 7, 166, 167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui,

datoria recunoscută prin recipisa din data de 19 iulie 2016, scrisă personal de el, ce

constituie 2500 kg de porumb sau echivalentul acesteia în mărime de 10000 lei,

dobânda de întârziere, în conformitate cu prevederile art. 619 Cod civil, în mărime

de 18,5 % anual din suma solicitată, din data înaintării prezentei acțiuni și până la

data executării hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 19 decembrie 2016, Bogdan Gontaric a depus cerere reconvențională

împotriva lui Nicolae Barnaciuc, SRL „Varos Pan” și Cabinetul avocatului Victor

Baran cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reconvenționale a invocat că Nicolae Barnaciuc a

depus acțiunea împotriva lui cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată, cu încălcarea prevederilor art. 167 CPC,

Indică că prin înaintarea fără temei de către Nicolae Barnaciuc a acțiunii și

eliberarea de către SRL „Varos Pan” a certificatului privind prețul de piață de

4 lei/kg de porumb, cu concursul avocatului Victor Baran, i-au fost cauzate daune

materiale și morale.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor at. 8 lit. f), 9 alin. (1), 10

alin. (1), 11 lit. a), c), g) și i), 14 alin. (2), 1398 alin. (1), 1414, 1416 alin. (1), 1422,

1423 Cod civil, art. 170 alin. (1) lit. a), 172, 173 CPC.

2

Solicită admiterea acțiunii reconvenționale, încasarea de la Nicolae

Barnaciuc, SRL „Varos Pan” și Cabinetul avocatului Victor Baran, în beneficiul

lui, a prejudiciului material în mărime de 10000 lei și a prejudiciului moral.

La data de 10 februarie 2017, Bogdan Gontaric și-a concretizat cerințele,

solicitând încasarea prejudiciului material de la Nicolae Barnaciuc și SRL „Varos

Pan” în mărime de 9900 lei.

În ședința de judecată a primei instanțe din 12 mai 2017, Bogdan Gontaric

și-a completat pretențiile din acțiunea reconvențională, solicitând și declararea

nulității recipisei din 19 iulie 2016, în baza dispozițiilor art. 233, 229 și 230 Cod

civil, ca fiind întocmită contrar prevederilor art. 195, 196 alin. (3), 199

alin. (2) Cod civil.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 12 mai 2017, a fost

admisă parțial acțiunea lui Nicolae Barnaciuc.

A fost încasat de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui Nicolae Barnaciuc,

suma de 6750 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 300 lei cu titlu de taxă de

stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 2000 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 9050 lei.

În rest, pretențiile lui Nicolae Barnaciuc au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Bogdan Gontarig, ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017, a fost admis

apelul declarat de către Bogdan Gontaric, casată hotărârea Judecătoriei Cahul

sediul Cantemir din 12 mai 2017, în partea admiterii acțiunii lui Nicolae Barnaciuc

privind încasarea datoriei de la Bogdan Gontaric și emisă în această parte o nouă

hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui

Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, ca fiind neîntemeiată.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

A fost respins apelul declarat de către Bogdan Gontaric împotriva încheierii

Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 25 aprilie 2017, prin care a fost respinsă

cererea lui Bogdan Gontaric cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de chemare

în judecată depusă de Nicolae Barnaciuc.

La 18 noiembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Nicolae Barnaciuc

a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

28 septembrie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată.

Menționează că instanța de apel a încălcat și a aplicat eronat normele de

drept material.

Obiectează că instanța de apel cu referire la prevederile art. 321 Cod civil,

neîntemeiat a constatat în decizie precum că nici în ședința primei instanței și nici

în instanța de apel, nu a fost demonstrat cu certitudine faptul că terenul cu

suprafața totală de 0,3992 ha, situat în extravilanul satului Cania raionul Cantemir

îi aparține cu drept de proprietate lui Nicolae Barnaciuc, la materialele dosarului

3

fiind anexate doar contractul de vânzare-cumpărare din 5 martie 2003 și copia

planului cadastral.

Consideră că concluzia dată, a instanței de apel este eronată, deoarece chiar

în copia contractului de vânzare-cumpărare a terenului agricol, anexat la dosar, este

aplicată ștampila Oficiului Cadastral Teritorial, ce confirmă înregistrarea în

Registrul bunurilor imobile a contractului, din care rezultă că dreptul de proprietate

asupra terenului în cauză, îl deține încă din anul 2003.

La fel, consideră eronată și concluzia instanței de apel precum că constatarea

faptului pășunatului ilegal al animalelor de către Bogdan Gontaric urma să fie

constatat de către organele competente, prin înștiințarea Direcției Agricultură și

Alimentație sau administrația publică locală, care ar fi constatat cu certitudine

prejudiciul material cauzat în urma păscutului ilegal al bovinelor și că nu a fost

prezentat niciun certificat sau concluzia expertului despre mărimea pierderilor și

paguba materială pricinuită.

În acest sens, cu referire la dispozițiile art. 513, 514, 515 Cod civil, insistă că

în speță, obligația se naște din fapta ilicită, iar faptul dat cât și mărimea

prejudiciului a fost stabilit prin întocmirea recipisei, ca urmare a negocierilor între

părți.

La 28 decembrie 2017, prin intermediul Oficiului Poștal, Bogdan Gontaric a

depus referință la cererea de recurs declarată de către Nicolae Barnaciuc, în care a

invocat dezacordul cu cererea de recurs declarată de către Nicolae Barnaciuc.

Tot, la data de 28 decembrie 2017, Bogdan Gontaric a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea prin care a

fost menținută hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri și

încasarea de la Nicolae Barnaciuc în beneficiul lui, a taxei de stat achitate.

La 20 ianuarie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Bogdan Gontaric a

depus recurs suplimentar împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din

28 septembrie 2017, prin care la fel, a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel în partea prin care a fost menținută hotărârea primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri și încasarea de la Nicolae Barnaciuc în

beneficiul lui, a taxei de stat achitate.

În motivarea acestuia a invocat că și-a întemeiat cerința de declarare a

nulității recipisei, în acțiunea reconvențională, inclusiv și în baza prevederilor

art. 196 alin. (3) Cod civil, potrivit cărora actul juridic bilateral este manifestarea

de voință concordantă de părți.

Menționează că la 19 iulie 2017 dânsul a eliberat recipisa care se finaliza cu

sintagma „în cantitatea stabilită”.

Indică că la 20 iulie 2017, Nicolae Barnaciuc împreună cu inspectorul de

poliție M. Matiiciuc au solicitat de la el, eliberarea unei alte recipise.

Relevă că inspectorul de poliție a fost de acord cu completarea recipisei din

19 iulie 2017, prin includerea sintagmei „în mărime de 2,5 tone de porumb”.

4

Susține că nu a putut să se împotrivească, deoarece inspectorul de poliție era

în exercitarea atribuțiilor de serviciu și pentru a se apăra, dânsul a întocmit o

recipisă nevalabilă.

Insistă că nu este de acord cu certificatul eliberat de către SRL „Varos Pan”

precum că prețul de piață a 1 kg de porumb, ar constitui 4 lei, deoarece

SRL „Varos Pan” nu are competența de a evalua această chestiune.

Indică că dânsul a prezentat un certificat din care rezultă că prețul de piață a

1 kg de porumb constituie 3 lei.

Obiectează că instanța de apel nu și-a argumentat nici într-un fel soluția de

respingere a acțiunii reconvenționale înaintate de către el.

Susține că la examinarea acțiunii reconvenționale, instanța nu a aplicat

prevederile art. 14, 1398 alin. (1), 1414, 1422, 1423 Cod civil, or, timp de aproape

un an dânsul a irosit timpul și a avut de suferit din cauza înaintării de către Nicolae

Barnaciuc, fără niciun temei, a acțiunii îndreptate împotriva lui.

Subliniază că la sfârșitul lunii august 2016, i-a propus lui Nicolae Barnaciuc

400 kg de porumb, însă acesta a refuzat.

Totodată, solicită încasarea de la Nicolae Barnaciuc în beneficiul lui a sumei

de 6750 lei, stabilită de prima instanță și încasarea de la SRL „Varos Pan” în

beneficiul lui a sumei de 3150 lei, pentru eliberarea certificatului de către un organ

necompetent de a elibera astfel de acte.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 31 octombrie 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire (f. d. 139), careva date despre recepționarea acesteia de către recurenți la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile la 18 noiembrie 2017 și respectiv 28 decembrie 2017, în

termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, audiind recurenții Nicolae Barnaciuc și

Bogdan Gontaric, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de

către Bogdan Gontaric, de a admite recursul declarat de către Nicolae Barnaciuc,

de a casa parțial decizia instanței de apel cu menținerea în partea dată a hotărârii

primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

După cum rezultă din materialele cauzei, Nicolae Barnaciuc înaintând

acțiunea în judecată împotriva lui Bogdan Gontaric, a solicitat încasarea de la

Bogdan Gontaric în beneficiul lui datoria ce constituie 2500 kg de porumb sau

echivalentul acesteia în mărime de 10000 lei, dobânda de întârziere, în

5

conformitate cu prevederile art. 619 Cod civil, în mărime de 18,5 % anual din

suma solicitată și toate cheltuielile de judecată.

La rândul său, Bogdan Gontaric înaintând acțiunea reconvențională

împotriva lui Nicolae Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan”,

cu ulterioarele concretizări, a solicitat încasarea în beneficiul lui a prejudiciului

material în mărime de 9900 lei, a prejudiciului moral și declararea nulității

recipisei din 19 iulie 2016.

Fiind învestită cu judecarea pricinii în cauză Judecătoria Cahul sediul

Cantemir, prin hotărârea din 12 mai 2017, a admis parțial acțiunea lui Nicolae

Barnaciuc.

A fost încasat de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui Nicolae Barnaciuc,

suma de 6750 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 300 lei cu titlu de taxă de

stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 2000 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică, iar în total suma de 9050 lei.

În rest, pretențiile lui Nicolae Barnaciuc au fost respinse ca neîntemeiate.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Bogdan Gontaric, ca

neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către Bogdan Gontaric, instanța de apel, prin

decizia din 28 septembrie 2017, a admis apelul declarat de către Bogdan Gontaric,

a casat hotărârea Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 12 mai 2017, în partea

admiterii acțiunii lui Nicolae Barnaciuc privind încasarea datoriei de la Bogdan

Gontaric și a emis în această parte o nouă hotărâre prin care a fost respinsă

acțiunea lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la

încasarea datoriei, ca fiind neîntemeiată.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

A fost respins apelul declarat de către Bogdan Gontaric împotriva încheierii

Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 25 aprilie 2017, prin care a fost respinsă

cererea lui Bogdan Gontaric cu privire la scoaterea de pe rol a cererii de chemare

în judecată depusă de Nicolae Barnaciuc.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel, cu referire la

prevederile art. 1398 alin. (1), 1422 alin. (1) Cod civil, a reținut că la materialele

cauzei lipsește vreun careva act care ar confirma vinovăția lui Bogdan Gontaric

față de Nicolae Barnaciuc, manifestată prin pășunatul ilicit al lanului de porumb de

bovinele pârâtului.

A mai conchis instanța de apel că nici în ședința primei instanțe și nici în

instanța de apel nu a fost demonstrat cu certitudine faptul că terenul cu suprafața

totală de 0,3992 ha, situat în extravilanul satului Cania r-nul Cantemir îi aparține

cu drept de proprietate lui Nicolae Barnaciuc.

Instanța de recurs constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a

aplicat eronat normele de drept material și a dat o apreciere greșită materialului

probator anexat la dosar, pe când prima instanță, justificat, pronunțându-se asupra

aspectelor importante, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de către Nicolae Barnaciuc.

6

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține prevederile art. 1411

alin. (1) Cod civil, potrivit cărora proprietarul unui animal sau persoana care se

servește de animal în timpul serviciului răspunde de prejudiciul cauzat de acesta,

fie că se afla în paza sa, fie că a scăpat de sub pază.

În interpretarea corectă a normei de drept enunțate este de înțeles că

răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale revine persoanei care la

momentul cauzării prejudiciului avea paza juridică a animalului. Prin paza juridică

se înțelege puterea de direcție, control și supraveghere pe care o persoană o poate

exercita asupra unui animal, adică posibilitatea „păzitorului juridic” de a stăpâni și

utiliza direct și personal sau prin intermediul persoanelor.

Paza juridică decurge, de regulă, din dreptul pe care îl are o persoană de a se

folosi de animalul respectiv, care implică prerogativa de comandă, direcție și

supraveghere asupra animalului.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs reține că materialul

probatoriu anexat la materialele pricinii denotă incontestabil pricinuirea lui Nicolae

Barnaciuc a prejudiciului de către bovinele lui Bogdan Gontaric, prin distrugerea

unei părți a lanului de porumb din extravilanul satului Cania r-nul Cantemir, ce-i

aparține cu drept de proprietate.

Astfel, însuși Bogdan Gontaric, prin recipisa semnată la data de

19 iulie 2016 confirmă faptul că în dimineața zilei de 18 iulie 2016, și-a găsit

bovinele sale care pășteau în lanul de porumb cu suprafața de 0,3992 ha ce aparține

lui Nicolae Barnaciuc, din extravilanul satului Cania r-nul Cantemir (f. d. 48).

Instanța de recurs remarcă că deși Bogdan Gontaric a invocat că recipisa

menționată este lovită de nulitate absolută, solicitând recunoașterea nulității

acesteia, în cadrul examinării cauzei nu au fost oferite probe justificative care ar

demonstra că Bogdan Gontaric, la întocmirea recipisei, care, de altfel, a fost scrisă

și semnată personal de el, ar fi fost supus presiunilor fizice sau psihice, constrâns

prin violență fizică sau psihică de către Nicolae Barnaciuc sau de o altă persoană.

Mai mult că și martorul Olga Vermenciuc, audiată în ședința primei instanțe

a declarat că a văzut în lanul de porumb, ce-i aparținea lui Nicolae Barnaciuc,

bovinele lui Bogdan Gontaric (f. d. 58-59).

Astfel fiind, probele administrate sunt suficiente pentru a constata că

bovinele ce aparțin lui Bogdan Gontaric au cauzat un prejudiciu material lui

Nicolae Barnaciuc prin distrugerea unei părți a lanului de porumb, fapt ce confirmă

constatarea primei instanțe că Nicolae Barnaciuc este îndreptățit să pretindă

repararea prejudiciului de la Bogdan Gontaric.

Or, reținerea instanței de apel precum că nu a fost demonstrat cu certitudine

faptul că terenul cu suprafața totală de 0,3992 ha, situat în extravilanul satului

Cania r-nul Cantemir ar aparține cu drept de proprietate lui Nicolae Barnaciuc, în

Registrul bunurilor imobile lipsind careva date cu privire la înscrierea terenului

agricol pe numele lui Nicolae Barnaciuc, este lipsită de suport.

Și asta deoarece, conform contractului de vânzare-cumpărare a terenului

agricol cu suprafața totală de 0,3992 ha ce se află în extravilanul localității Cania

r-nul Cantemir, încheiat la data de 5 martie 2003 între Maria Gribincea, în calitate

7

de vânzător și Nicolae Barnaciuc, în calitate de cumpărător, vizualizat în original

în cadrul ședinței publice a instanței de recurs din 25 aprilie 2018, se constată

incontestabil că acesta a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul încă la

data de 6 martie 2003, cu nr. cadastral XXXXX.

Iar în conformitate cu art. 321 alin. (2) Cod civil, în cazul bunurilor imobile,

dreptul de proprietate se dobândește la data înscrierii în registrul bunurilor imobile,

cu excepțiile prevăzute de lege.

În circumstanțele menționate, sunt irelevante și invocările instanței de apel

precum că faptul pășunatului ilegal al animalelor de către Bogdan Gontaric urma a

fi constatat de către organele competente și că în urma constatării de către Nicolae

Barnaciuc a nimicirii plantelor de porumb urma să înștiințeze Direcția Agricultură

și Alimentație sau administrația publică locală, care ar constata cu certitudine

prejudiciul material cauzat în urma păscutului ilegal al bovinelor.

Mai cu seamă asta în cazul în care persoana care deține paza juridică a

animalului răspunde pentru prejudiciul cauzat indiferent de vinovăția sa, având în

vedere că art. 1411 Cod civil nu conține o reglementare specială privind

posibilitatea acesteia de a proba contrariul, spre a înlătura temeiurile răspunderii.

Potrivit art. 1416 alin. (1)–(2) Cod civil instanța de judecată stabilește felul

despăgubirii în funcție de circumstanțe. Ea va lua hotărâre diferită de cererea

păgubitului numai din motive întemeiate. Instanța de judecată, adoptând hotărâre

cu privire la reparația prejudiciului, obligă autorul prejudiciului să pună la

dispoziție un bun de același gen și de aceeași calitate, să repare bunul pe care l-a

deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

La caz, prin prisma acestor prevederi legale, fiind constatat cu certitudine

lipsa temeiurilor de recunoaștere a nulității recipisei întocmite de către Bogdan

Gontaric, prin care acesta a recunoscut prejudiciul cauzat lui Nicolae Barnaciuc de

bovinele sale în mărime de 2,5 tone de porumb, se atestă ca întemeiată și concluzia

primei instanțe cu privire la încasarea de la Bogdan Gontaric în beneficiul lui

Nicolae Barnaciuc echivalentul bănesc a 2,5 tone de porumb, ce constituie suma de

6750 lei.

Or, prima instanță corect a pus la baza stabilirii cuantumului prejudiciului

cauzat, datele statistice ale Biroului Național de Statistică (f. d. 55).

Ca consecință, aceste constatări resping argumentul recurentului Bogdan

Gontaric precum că prețul unui kg de porumb nu constituie 4 lei, după cum a

indicat SRL „Varos Pan” în certificatul eliberat, dar constituie 3 lei, conform

certificatului prezentat de el, cât și susținerea că în speță nu a fost demonstrat

cuantumul prejudiciului cauzat în urma pășunatului ilegal al lanului de porumb ce-i

aparține lui Nicolae Barnaciuc.

În alt aspect, se constată și corectitudinea concluziei primei instanțe de

respingere a cerințelor lui Bogdan Gontaric cu privire la repararea prejudiciului

material și moral din acțiunea reconvențională, având în vedere că, cauzarea de

daune materiale sau morale lui Bogdan Gontaric de către Nicolae Barnaciuc și

SRL „Varos Pan”, nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării cauzei.

8

Pentru motivele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către Bogdan Gontaric, de a admite recursul declarat de către

Nicolae Barnaciuc, a casa parțial decizia instanței de apel și anume în partea prin

care a fost casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu

privire la încasarea datoriei, cu menținerea în partea dată a hotărârii primei

instanțe.

În rest decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe se mențin.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Bogdan Gontaric.

Se admite recursul declarat de către Nicolae Barnaciuc.

Se casează parțial decizia Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Barnaciuc împotriva lui

Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Bogdan Gontaric

împotriva lui Nicolae Barnaciuc și Societății cu Răspundere Limitată „Varos Pan”

cu privire la repararea prejudiciului material, a prejudiciului moral și declararea

nulității actului juridic, și anume în partea prin care a fost casată hotărârea primei

instanțe și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii lui Nicolae

Barnaciuc împotriva lui Bogdan Gontaric cu privire la încasarea datoriei, cu

menținerea în partea dată a hotărârii Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din

12 mai 2017.

În rest decizia Curții de Apel Cahul din 28 septembrie 2017 și hotărârea

Judecătoriei Cahul sediul Cantemir din 12 mai 2017 se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

9