2ra-1981/18 — Demolarea copertinei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1981/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici) ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Liudmila Perederii, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Perederii împotriva Inei Jitari și Oleg Jitari, intervenient accesoriu Pretura sectorului Centru, mun.

Chișinău cu privire la demolarea copertinei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Liudmila Perederii și a fost menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 31 martie 2017 reclamanta Liudmila Perederii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inei Jitari și Oleg Jitari, intervenient accesoriu Pretura sectorului Centru, mun. Chișinău cu privire la demolarea copertinei și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin răspunsul Preturii sectorului Centru, mun.

Chișinău nr. P-847/15 din 20 aprilie 2016, a fost informată că la data de 15 aprilie 2016 au fost perfectate două proiecte de dispoziții: - proprietarului Sergiu Baltaga „Cu privire la demontarea copertinei instalate în mod neautorizat, la apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx”; - proprietarului Oleg Jitari „Cu privire la demontarea copertinei instalate în mod neautorizat, la apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu, xxxxx”. A susținut că, ulterior, prin răspunsul Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău nr. P-682/16 din 30 decembrie 2016, a fost informată despre executarea dispozițiilor nominalizate la data de 29 decembrie 2016, iar conform răspunsului Preturii sectorului Centru, mun.

Chișinău nr. P-257/17 din 10 martie 2017, i-a fost comunicat că în temeiul cererii lui Oleg Jitari, proprietar al apartamentului nr. xxxxx din blocul de locuințe amplasat în mun. Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx, adresată Direcția generală 1 locativ-comunală a Consiliului municipal Chișinău cu privire la eliberarea avizului de recepție finală pentru lucrările de resistematizare la apartamentul nr. xxxxx, a antresolei și a copertinei construite, ultimului i-a fost eliberat avizul de recepție finală pentru lucrările respective. A specificat că, copertina instalată în mod neautorizat de Ina Jitari și Oleg Jitari la apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx, reprezintă o atentare inadmisibilă asupra dreptului său de proprietate la apartamentul nr. xxxxx, amplasat pe aceeași adresă.

Astfel, în rezultatul instalării copertinei menționate, apartamentul său a fost afectat prin formarea de fisuri pe pereți. A solicitat obligarea pârâților să demonteze din contul lor copertina instalată în mod neautorizat la apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx, obligarea Preturii sectorului Centru să prezinte dispoziția Pretorului sectorului Centru „Cu privire la demontarea copertinei instalate în mod neautorizat, la ap. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx” și repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de euro. Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea depusă de Liudmila Perederii, a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Liudmila Perederii și a fost menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, prima instanță corect a concluzionat că cerința reclamantei/apelante cu privire la demontarea copertinei instalată la apartamentul xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu, xxxxx, este neîntemeiată, or lucrările de instalare a copertinei la casa de locuit din str. M. Kogălniceanu, xxxxx, au fost executate în conformitate cu normele legale în vigoare, fiind eliberat în acest sens aviz de recepție finală și proces-verbal de recepție finală (f.d.

72-73). De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a menționat că actele administrative în temeiul căruia a fost instalată copertina, și anume avizul de recepție finală și procesul-verbal de recepție finală, nu au fost contestate de participanții la proces, fiind în vigoare, produc efecte juridice. În concluzie, instanța de apel a relevat că apelanta/reclamantă nu a prezentat nici o probă concludentă și pertinentă (înscrisuri întocmite de organe sau persoane competente, raport de expertiză, ce ar demonstra legătura cauzală între lucrările efectuate și prejudiciul cauzat, valoarea și autorul prejudiciului) ce ar dovedi faptul că în urma lucrărilor de construcție, ultimei i-a fost cauzat un prejudiciu material și moral.

La data de 16 iulie 2018 Liudmila Perederii a declarat recurs împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului recurenta a reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că ultimele nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea privind calitatea în construcții nr. 721 din 02 februarie 1996 și art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, iar în consecință i-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La data de 06 octombrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ina Jitari și Oleg Jitari, reprezentanți de avocatul Ion Căpățînă, a depus referință la cererea de recurs, prin 2 care a solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil. Totodată, a solicitat în temeiul art. art. 90, 94 și 96 Cod de procedură civilă, încasarea de la Liudmila Perederii în beneficiul Inei Jitari și Oleg Jitari cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei. La data de 11 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Pretura sectorului Centru, mun. Chișinău a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie 2018, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul, declarat la data de 16 iulie 2018, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). 3 Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Liudmila Perederii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Liudmila Perederii, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul Liudmilei Perederii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii. Conform art. 90 lit. i) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a pricinii fac parte cheltuielile de asistență juridică. În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată, iar potrivit alin. (3), prevederile alin. (1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii. Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistență juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către partea care pretinde compensarea cheltuielilor a următoarelor documente: dovada achitării onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată); copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți persoane juridice și în alte cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și orarul timpului aferent acestora.

La determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea 4 problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistență (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

Din materialele cauzei se constată că Ina Jitari și Oleg Jitari au suportat cheltuieli de asistență juridică pentru întocmirea referinței la recursul declarat, în sumă totală de 1000 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată Seria QL nr. 030226 și Seria QL nr. 030227, anexate la materialele dosarului. Astfel, analizând volumul de lucru realizat de către avocatul Ion Căpățînă, care se rezumă la întocmirea referinței la cererea de recurs, iar prin conținut acesteia reiterează argumentele expuse în instanțele ierarhic inferioare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a micșora suma cheltuielilor de asistență juridică până la 500 de lei, deoarece sumă de 1000 de lei, nu este necesară, reală, rezonabilă, fiind una exagerată.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că, în raport cu natura activității efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existența litigiului sau și reputația celui care acorda asemenea servicii, ele sa nu fie exagerate. În acest sens, dat fiind faptul că suma pretinsă este una exagerată, se va încasa de Liudmila Perederii în beneficiul Inei Jitari și Oleg Jitari sumă de 500 de lei, cu titlul de cheltuieli de asistență juridică. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Liudmila Perederii se consideră inadmisibil.

Se încasează de la Liudmila Perederii în beneficiul Inei Jitari și Oleg Jitari suma de 500 (cinci sute) de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 5