2ra-1981/18 — Demolarea copertinei si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1981/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, S. Gîrbu, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Liudmila

Perederii,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liudmila Perederii

împotriva Inei Jitari și Oleg Jitari, intervenient accesoriu Pretura sectorului Centru, mun.

Chișinău cu privire la demolarea copertinei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Liudmila Perederii și a fost menținută hotărârea din 26

decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 31 martie 2017 reclamanta Liudmila Perederii a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Inei Jitari și Oleg Jitari, intervenient accesoriu Pretura sectorului

Centru, mun. Chișinău cu privire la demolarea copertinei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin răspunsul Preturii sectorului

Centru, mun. Chișinău nr. P-847/15 din 20 aprilie 2016, a fost informată că la data de 15

aprilie 2016 au fost perfectate două proiecte de dispoziții: - proprietarului Sergiu Baltaga

„Cu privire la demontarea copertinei instalate în mod neautorizat, la apartamentul nr.

xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx”; -

proprietarului Oleg Jitari „Cu privire la demontarea copertinei instalate în mod

neautorizat, la apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail

Kogălniceanu, xxxxx”.

A susținut că, ulterior, prin răspunsul Preturii sectorului Centru, mun. Chișinău nr.

P-682/16 din 30 decembrie 2016, a fost informată despre executarea dispozițiilor

nominalizate la data de 29 decembrie 2016, iar conform răspunsului Preturii sectorului

Centru, mun. Chișinău nr. P-257/17 din 10 martie 2017, i-a fost comunicat că în temeiul

cererii lui Oleg Jitari, proprietar al apartamentului nr. xxxxx din blocul de locuințe

amplasat în mun. Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx, adresată Direcția generală

1

locativ-comunală a Consiliului municipal Chișinău cu privire la eliberarea avizului de

recepție finală pentru lucrările de resistematizare la apartamentul nr. xxxxx, a antresolei

și a copertinei construite, ultimului i-a fost eliberat avizul de recepție finală pentru lucrările

respective.

A specificat că, copertina instalată în mod neautorizat de Ina Jitari și Oleg Jitari la

apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu

xxxxx, reprezintă o atentare inadmisibilă asupra dreptului său de proprietate la

apartamentul nr. xxxxx, amplasat pe aceeași adresă. Astfel, în rezultatul instalării

copertinei menționate, apartamentul său a fost afectat prin formarea de fisuri pe pereți.

A solicitat obligarea pârâților să demonteze din contul lor copertina instalată în mod

neautorizat la apartamentul nr. xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail

Kogălniceanu xxxxx, obligarea Preturii sectorului Centru să prezinte dispoziția Pretorului

sectorului Centru „Cu privire la demontarea copertinei instalate în mod neautorizat, la ap.

xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu xxxxx” și

repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 de euro.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Liudmila Perederii, a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Liudmila Perederii și a fost menținută hotărârea din 26 decembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel și-a motivat concluzia prin faptul că, prima instanță corect a

concluzionat că cerința reclamantei/apelante cu privire la demontarea copertinei instalată

la apartamentul xxxxx, ogradă comună, proprietate municipală, str. Mihail Kogălniceanu,

xxxxx, este neîntemeiată, or lucrările de instalare a copertinei la casa de locuit din str. M.

Kogălniceanu, xxxxx, au fost executate în conformitate cu normele legale în vigoare, fiind

eliberat în acest sens aviz de recepție finală și proces-verbal de recepție finală (f.d. 72-73).

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel

Chișinău a menționat că actele administrative în temeiul căruia a fost instalată copertina,

și anume avizul de recepție finală și procesul-verbal de recepție finală, nu au fost

contestate de participanții la proces, fiind în vigoare, produc efecte juridice.

În concluzie, instanța de apel a relevat că apelanta/reclamantă nu a prezentat nici o

probă concludentă și pertinentă (înscrisuri întocmite de organe sau persoane competente,

raport de expertiză, ce ar demonstra legătura cauzală între lucrările efectuate și prejudiciul

cauzat, valoarea și autorul prejudiciului) ce ar dovedi faptul că în urma lucrărilor de

construcție, ultimei i-a fost cauzat un prejudiciu material și moral.

La data de 16 iulie 2018 Liudmila Perederii a declarat recurs împotriva deciziei din

19 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond, pronunțând o nouă hotărâre de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a reiterat aceleași argumente care au fost susținute

și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că ultimele nu au aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și anume art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea privind calitatea în

construcții nr. 721 din 02 februarie 1996 și art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, iar

în consecință i-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO.

La data de 06 octombrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ina Jitari și Oleg

Jitari, reprezentanți de avocatul Ion Căpățînă, a depus referință la cererea de recurs, prin

2

care a solicitat ca recursul să fie considerat inadmisibil. Totodată, a solicitat în temeiul art.

art. 90, 94 și 96 Cod de procedură civilă, încasarea de la Liudmila Perederii în beneficiul

Inei Jitari și Oleg Jitari cheltuielile de asistență juridică în mărime de 1000 lei.

La data de 11 septembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Pretura sectorului

Centru, mun. Chișinău a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat

respingerea recursului și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 19 aprilie 2018,

dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 16 iulie 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Liudmila Perederii nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează

în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Liudmila

Perederii, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul Liudmilei Perederii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a pricinii.

Conform art. 90 lit. i) Cod de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a pricinii

fac parte cheltuielile de asistență juridică.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut câștig de cauză toate

cheltuielile de judecată, iar potrivit alin. (3), prevederile alin. (1) și (2) se aplică și la

repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs

și în cadrul revizuirii.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și

rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistență juridică trebuie să fie

necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime. Pentru dovada cheltuielilor

suportate, prin prisma practicii CEDO, se evidențiază necesitatea prezentării de către

partea care pretinde compensarea cheltuielilor a următoarelor documente: dovada achitării

onorariilor avocaților (copii de pe dispozițiile de plată prin virament sau bonurile de plată);

copia de pe facturile de strictă evidență, emisă pentru clienți persoane juridice și în alte

cazuri stabilite de legislație; listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și orarul

timpului aferent acestora.

La determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru a

face o apreciere corectă, va ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea

4

problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și

munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistență

(cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de profil,

cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.);

faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra

în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de circumstanțele

cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea

avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma

despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.

Din materialele cauzei se constată că Ina Jitari și Oleg Jitari au suportat cheltuieli

de asistență juridică pentru întocmirea referinței la recursul declarat, în sumă totală de

1000 lei, fapt confirmat prin bonurile de plată Seria QL nr. 030226 și Seria QL nr. 030227,

anexate la materialele dosarului.

Astfel, analizând volumul de lucru realizat de către avocatul Ion Căpățînă, care se

rezumă la întocmirea referinței la cererea de recurs, iar prin conținut acesteia reiterează

argumentele expuse în instanțele ierarhic inferioare, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a micșora

suma cheltuielilor de asistență juridică până la 500 de lei, deoarece sumă de 1000 de lei,

nu este necesară, reală, rezonabilă, fiind una exagerată.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul

că, în raport cu natura activității efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de

existența litigiului sau și reputația celui care acorda asemenea servicii, ele sa nu fie

exagerate.

În acest sens, dat fiind faptul că suma pretinsă este una exagerată, se va încasa de

Liudmila Perederii în beneficiul Inei Jitari și Oleg Jitari sumă de 500 de lei, cu titlul de

cheltuieli de asistență juridică.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Liudmila Perederii se consideră inadmisibil.

Se încasează de la Liudmila Perederii în beneficiul Inei Jitari și Oleg Jitari suma de

500 (cinci sute) de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

5