3rh-67/18 — anularea ordinului

Dosarul nr. 3rh-67/18 Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. N. Pasecinic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, Sv. Filincova, M. Pitic, N. Craiu, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Svetlana Filincova Mariana Pitic Nicolae Craiu Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Angela Potorac, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului, împotriva deciziei din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă: La 03 octombrie 2016, Angela Potorac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru, solicitând anularea ordinului nr.154 din 04 august 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 15 iulie 2016, între orele 13:00 - 14:00, s-a adresat pacienta Tatiana Burduja referitor la o consultație ginecologică. Inițial, pacienta i-a spus cât de răi sunt medicii, într-un mod brutal și agresiv, la ce a fost nevoită s-o întrerupă. A întrebat-o dacă mai dorește consultația solicitată. După semnarea acordului informat, colectarea anamnezei, a examinat pacienta la masa ginecologică și a stabilit diagnosticul preventiv cu recomandări. Descrierea consultației a efectuat-o pe partea opusă a acordului informat, deoarece pacienta nu i-а prezentat cartela medicală, declarând că nu o poate găsi. Diagnosticul a fost fixat în formularul nr.1-03/r - Registrul persoanelor care au beneficiat de asistență medicală specializată de ambulatoriu.

Pe toată perioada consultației, pacienta era foarte agresivă și permanent o provoca verbal prin insultări. La întrebarea unde să achite consultația, i-а fost dat răspuns că este gratis, însă ea insista să achite. Ulterior, după aducerea la cunoștință a diagnosticului preventiv, pacienta a devenit și mai 1 agresivă. Reclamanta a menționat că după finalizarea consultației, pacienta a scos cartela medicală și a pus-o pe masă. I-a reproșat pacientei că nu procedează corect, dorind să-i înscrie în cartela medicală consultul, însă pacienta a luat-o de pe masă. La încercările de a înscrie consultul în fișa medicală, pacienta i-a refuzat prin comportament inadecvat și a continuat să o agreseze verbal și fizic, trecând la amenințări cu moartea.

Angela Potorac a indicat că martorul ocular la cele întâmplate a fost pacienta Marina Arnaut, care în timpul evenimentelor descrise a deschis ușa cabinetului și i- а cerut ajutor medical, deoarece se simțea foarte rău. La solicitarea adresată pacientei Tatiana Burduja de a-i permite acordarea atenției pacientei Marinei Arnaut, Tatiana Burduja a agresat-o fizic, băgând mâna în buzunar, lovind-o de dulap și ulterior a lovit-o de ușă, a reușit să iа din buzunar documentele pe care era descrierea consultului și suma de 600 lei. Fiind agresată fizic și lipsită de posibilitatea de a acorda primul ajutor, Marina Arnaut a fost nevoită să se apere și cu forța i-а luat mâinile Tatianei Burduja, ieșind repede din birou, însă pacienta continua să o amenințe cu moartea.

Partea reclamantă a mai afirmat că cele relatate în plângerea depusă de pacienta Tatiana Burduja, nu corespund realității și bunului simț. Referitor la cele întâmplate, a depus o plângere și cazul dat se anchetează de organele de drept, care urmează să se expună. Reclamanta a susținut că ordinul nr.154 din 04 august 2016, emis de Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, conține informații distorsionate. La pagina 1 al Ordinului se menționează despre faptul că pacienta s-a adresat pentru o consultație planică, ceea ce nu corespunde realității, deoarece adresarea a fost neprogramată, inopinată. La fel, se menționează: neavând trimitere de la medicul de familie și nefiind programată prealabil.

Afirmația dată este contradictorie cu cele indicate. Astfel, conform ordinului 1015/674A din 29 decembrie 2015 al Ministerului Sănătății Republicii Moldova și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, era obligată conform pct.8 lit. b) și c), pct.65 să consulte pacienta. Conform aceluiași ordin, se menționează că pacienta a fost calificată de către medicul Angela Potorac ca persoană asigurată, fără a fi efectuate verificările necesare în baza de date a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ceea ce nu corespunde realității, deoarece a verificat datele personale și numărul poliței de asigurare înscrise pe cartela medicală a pacientei (Forma 025U).

Dovadă servește trimiterea la analiza din 15 iulie 2016 (Formular nr.201/e). De asemenea, se indică că nu ar fi informat pacienta despre posibilitatea și modul de a beneficia de serviciile medicale gratuite, însă dimpotrivă i-а propus și a efectuat consultația gratuită. Conform ordinului se specifică că, a încălcat prevederile pct.8 lit.(a) și (1), pct.10 și pct.71 ale Normelor Metodologice de aplicare pentru anul 2016 ale Programului mic al asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr.1015/674A din 29 decembrie 2015, precum și prevederile pct.2 al ordinului Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr.97 2 din 19 aprilie 2016, însă nu a încălcat condițiile generale de asistență medicală.

Reclamanta a remarcat și faptul că conform Jurământului lui Hippocrates, Constituției Republicii Moldova, Legii nr.264 cu privire la exercitarea profesiunii de medic, era obligată la solicitarea pacientului să-i acorde consultația medicală. Conform deciziei Comisiei, instituite prin ordinul Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr.145 din 21 iulie 2016, ordinul conține date eronate, deoarece decizia comisiei Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”nr.145 din 21 iulie 2016 nu putea fi întocmită, semnată și emisă înaintea procesului-verbal din 27 iulie 2016. Copia decizii nu o deține și nu i-а fost înmânată conform legii.

La 21 noiembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară, solicitând emiterea din oficiu a unei încheieri prin care să fie anulată decizia și ordinul nr. 154 din 04 august 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”. La 21 decembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară de concretizare, invocând că ordinul a fost emis la 04 august 2016 în baza unui ordin abrogat, iar în baza Legii nr. 317 din 18 iulie 2003, acțiunea actului normativ încetează dacă este abrogat. Prin hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău s-a respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele sindicatelor „Sănătatea” Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea deciziei comisiei din 25 iulie 2016 și anularea ordinului nr.154 din 04 august 2016 privind aplicarea sancțiunii disciplinare. Prin decizia din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Angela Potorac și s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac și s-a anulat ordinul nr. 154 din 04 august 2016 emis de Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani” cu privire la sancționarea disciplinară a angajatei Angela Potorac.

La 20 iunie 2017, Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, reprezentată de avocatul Rodica Pocaznoi, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărârii din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Prin decizia din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul declarat de Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, reprezentată de avocatul Rodica Pocaznoi; s-a casat decizia din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului și s-a menținut hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. 3 La 07 mai 2018 Angela Potorac a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea deciziei contestate, cu reținerea recursului spre examinare în Curtea Supremă de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că instanța de recurs la examinarea cauzei nu a luat în considerare că cererea de recurs a fost depusă de o persoană neîmputernicită - avocata Rodica Pocaznoi, care la rândul ei nu a fost împuternicită de Iașan Liliana, dar de o altă persoană care nu poseda de aceste împuterniciri - Golovaci Мarina. Acest fapt se deduce din extrasul Agenției Servicii Publice din care rezultă că administrator al IMSP AMT Buiucani este Iașan Liliana și nicidecum Golovaci Marina. Revizuenta a menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu valoare de principiu, că hotărîrile sale sunt obligatorii nu numai cu privire la situația reclamantului dintr-o speță particulară, ci ele produc efecte juridice directe în ordinea internă a statului în cauză.

În acest sens, s-a arătat că autoritățile statale trebuie să înlăture aplicarea acelor norme naționale sau decizii ale instanțelor judecătorești naționale ce sunt incompatibile cu prevederile Convenției (cauza Vermeire contra Belgiei). A mai subliniat că în cauza Beian vs. Romania, CtEDO a dat castig de cauza reclamantului Beian, care a invocat încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului pe motiv că jurisprudența contradictorie a înaltei Curți de Casație și Justitie aduce atingere principiului siguranței juridice. Astfel, prin emiterea unei practici neunitare de către Curtea Supremă de Justitie a RM, se constituie o ingerință în art. 6 din CEDO.

Ca urmare a celor menționate, precum și rezultând din art. 4 al Constituției RM și alin. (1) art. 12 Cod de procedură civilă, instanțele judecătorești naționale au obligația să aplice în mod direct, cât prevederile Convenției Europene în tot spectrul acesteia, precum și concluziile instanței europene în orice caz concret ce este supus aprecierii lor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cauza Lebedisnchi contra Moldovei, prin care a constatat violarea art. 6 din Convenție, dreptul la un proces echitabil, ca urmare a lipsei unei motivări explicite din partea Curții Supreme de Justiție la argumentul invocat de reclamant. De astfel spus, revizuenta susține că instanța supremă nu s-a expus asupra faptului că Potorac Angela a fost sancționată în baza unui ordin abrogat.

Deși articolul 6§1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată să ofere un răspuns detaliat la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre trebuie să rezulte clar că argumentele esențiale ale cauzei au fost examinate (Taxquet c. Belgiei [MC], nr. 926/05, 91, CEDO 2010). Revizuenta a indicat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. (b), (с), (h) Cod de procedură civilă. Examinând motivele invocate de Potorac Angela în cererea de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4 În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Articolul 449 din Codul de procedură civilă prevede că, revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Colegiul notează că, deoarece revizuenta a invocat mai multe temeiuri de declarare a revizuirii, instanța de revizuire va expune opinia pentru fiecare temei în parte. Cu referire la prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este de menționat că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sânt determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Drept temei a cererii de revizuire s-a invocat că instanța de recurs la examinarea cauzei nu a luat în considerare că cererea de recurs a fost depusă de o persoană neîmputernicită - avocata Rodica Pocaznoi, care la rândul ei nu a fost împuternicită de Iașan Liliana, dar de o altă persoană care nu poseda de aceste împuterniciri - Golovaci Мarina, fapt confirmat prin extrasul Agenției Servicii Publice din care rezultă că administrator al IMSP AMT Buiucani este Iașan Liliana și nicidecum Golovaci Marina. În contextul dat, Colegiul precizează că pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. La caz, Colegiul conchide că cererea decurs depusă de Instituția medico- sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, reprezentată de avocatul Rodica Pocaznoi, împotriva deciziei din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa revizuentei pentru a depune referință asupra temeiurilor invocate în recurs, drept dovadă servind scrisoarea de expediere datată cu 11 septembrie 2017. (f.d.

11, vol. II) 5 Tot aici este de indicat că la data de 02 noiembrie 2017 Potorac Angela a înregistrat în instanța de recurs referința prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă. (f.d. 16, vol. II), Sub aspectul dat, Colegiul precizează că din textul referinței nu se atestă numite critici referitor la dezacordul Angelei Potoroc privind împuternicirile de reprezentare la depunerea cererii de recurs.

Mai mult ca atât, Colegiul susține că obiecțiile revizuentei referitor la lipsa împuternicirilor de reprezentare la depunerea cererii de recurs nu sunt confirmate prin probe plauzibile ce ar justifica aspectul dat, din care considerente sunt apreciate a fi irelevante și lipsite de suport legal, ori faptul că în extrasul Agenției Servicii Publice se demonstrează că administrator IMSP AMT Buiucani este Iașan Liliana și nu Golovaci Marina, nu a fost infirmat nici de către intimat, ci dimpotrivă a prezentat în cadrul procedurii de revizuire probe ce confirmă că la momentul depunerii cererii de recurs, Golovaci Marina era în drept de a acorda împuternici avocatului Rodica Pocaznoi în vederea depunerii și semnării cererii de recurs, din numele IMSP AMT Buiucani, rezultând din următoarele circumstanțe.

Conform pct. 39 subp.15) al Regulamentului IMSP AMT Buiucani, înregistrat la Camera înregistrării de Stat, cu nr.1003600153131 din 19.06.2014, Vicedirectorul IMSP AMT Buiucani are următoarele atribuții: în lipsa directorului IMSP AMT Buiucani îndeplinește atribuțiile de conducător al IMSP AMT Buiucani. Astfel, Iașan Liliana, care începând cu data de 19.02.2016 a fost suspendată din funcția de director, a fost înlocuită de vicedirectorul Marina Golovaci. Prin procura nr. 47 din 29.01.2016, Liliana Iașan directorul IMSP AMT Buiucani, la acel moment, a transmis împuternicirile sale de director către Marina Golovaci. Procura a fost emisă pe un termen de 3 ani. Conform pct. 35 subpct. 7 al Regulamentului IMSP AMT Buiucani, Directorul instituției, are următoarele atribuții: deleagă, în bază de procură, unele împuterniciri și altor angajați ai instituției.

Conform art.252, alin. (l) Codul civil, procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți. Conform art. 242 alin. (2), (3) Cod civil, actul juridic încheiat de o persoană (reprezentant) în numele unei alte persoane (reprezentat) în limitele împuternicirilor dă naștere, modifică sau stinge drepturile și obligațiile civile ale reprezentatului. (3) Dacă actul juridic este încheiat în numele unei alte persoane, părții cu care a contractat reprezentantul nu i se poate opune o lipsă a împuternicirilor dacă reprezentatul a creat astfel de împrejurări în virtutea cărora această parte presupunea cu bună-credință existența unor asemenea împuterniciri.

Prin ordinul Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău, nr. 43 p din 19.04.2016, Marinei Golovaci i-au fost conferite împuternicirile de director al IMSP AMT Buiucani. Competența Direcției sănătății derivă din Regulamentul Direcției sănătății al Consiliul municipal Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, nr. 11/7 din 3 iunie 2004, în care este reglementat că conform pct. 6.1, conducătorii instituțiilor medico-sanitare publice municipale sunt numiți și eliberați din funcție de către directorul Direcției. Astfel, prin prisma prevederilor art. 242 și 252 al Codului civil, se atestă că 6 Direcția este o subdiviziune a Consiliului municipal Chișinău (fondatorul instituției), iar prin pct. 6.1.

al Regulamentului, Consiliul municipal Chișinău a delegat împuternicirea de numire a directorilor IMSP municipale, inclusiv și a directorului IMSP AMT Buiucani, către șeful (directorul) Direcției sănătății. Tot aici, este de indicat că prin scrisoarea Ministerului Sănătății, nr.01-9/696 din 25.04.2016, s-a acceptat ca Marina Golovaci să exercite temporar atribuțiile de director al IMSP AMT Buiucani. Or, conform p.20 al Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului, nr. 1079 din 02.10.2007, posturile de conducător temporar vacante pot fi ocupate fără concurs prin numire de către fondator, cu acordul Ministerului.

Deci, prin pct. 6.1. al Regulamentul Direcției sănătății al Consiliului municipal Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, nr.11/7 din 3 iunie 2004, Consiliul municipal Chișinău a delegat atribuția sa de numire a conducătorilor, inclusiv pentru funcțiile temporar vacante, către șeful Direcției sănătății. Conform pct. 21 al Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, temporar vacante se consideră posturile de conducător ale persoanelor aflate în concediu de maternitate sau pentru îngrijirea copilului, persoanelor care ocupă funcții elective si în alte cazuri de suspendare a contractului individual de muncă.

conform prevederilor Codului muncii. Persoanele în cauză își păstrează pe toată durata respectivă postul deținut anterior în instituție. Așadar, se constată că la materialele dosarului au fost anexate probe suficiente ce justifică acordarea împuternicirilor Marinei Golovaci în exercitarea atribuțiilor de director al IMSP AMT Buiucani, inclusiv și dreptul acesteia de a împuternici avocatul Rodica Pocaznoi în vederea reprezentării IMSP AMT Buiucani în instanța de recurs, prin depunerea și semnarea cererii de recurs. În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele invocate de revizuenta Angela Potorac ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită.

Referitor la dezacordul Angelei Potorac cu decizia contestată prin prisma prevederilor art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul menționează că acest temei de revizuire are scop desființarea unei hotărâri judecătorești în cazul în care după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul relevă că art. 449 lit. c) CPC - adoptarea hotărârii judecătorești cu privire la drepturile persoanelor neimplicate în proces, poate fi invocat doar în cazul când prin hotărârea judecătorească emisă s-a pronunțat asupra drepturilor unor persoane, care nu au fost implicate în proces cu vreo calitate procesuală, fapt care era însă obligatoriu.

Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost prezentate probe pertinente prin care s-ar demonstra că prin hotărârea emisă în speța dată au fost lezate anumite drepturi ale unor persoane care nu au fost parte în proces. 7 Această ipoteză rezultă din faptul că la dosar nu există confirmări ce ar demonstra că instanța de recurs, examinând cauza, a lezat drepturile persoanelor neantrenate în proces. Ba mai mult, Angela Potorac invocând acest temei de revizuire nici nu a indicat a cărei persoană neantrenată în proces, prin decizia din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, i s-ar fi fost lezat vreun drept.

Respectiv, argumentul revizuentei nefiind confirmat nu poate fi reținut de Colegiu în sensul casării actului judecătoresc supus revizuirii. De asemenea, instanța de revizuire precizează că revizuenta ca temei de revizuire a invocat și art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă care prevede că revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. Referitor la acest temei se menționează că doar existența unei constatări a Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în pricina a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire.

Astfel, în conformitate cu aceste prevederi legale, revizuirea poate fi declarată în cazul în care, după rămânerea hotărârii irevocabile, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat printr-o hotărâre o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Ca urmare, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate, Colegiul Curții Supreme de Justiție consideră că acestea nu pot fi reținute și nu pot servi ca temei de revizuire a hotărârii contestate, în sensul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, din motiv că revizuenta nu a prezentat probe ce ar confirma existența unei hotărâri definitive a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința sa, prin care să fie stabilit faptul că în cadrul examinării recursului declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, acesteia i-ar fi fost încălcate drepturile prevăzute de Convenția Europeană. Deci, cu certitudine s-a stabilit că simpla referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu poate suplini lipsa unei argumentări logico- juridice a cererii de revizuire, care în mod imperativ urma să fie expusă în cererea de revizuire.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 lit. b), c) h) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 449 lit. b), c) h), art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Angela Potorac 8 împotriva deciziei din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Svetlana Filincova Mariana Pitic Nicolae Craiu Oleg Sternioală 9