3rh-67/18 — anularea ordinului

3rh-67/18 — anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3rh-67/18

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. N. Pasecinic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Vieru, Sv. Filincova, M. Pitic, N. Craiu, O.

Sternioală)

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând cererea de revizuire depusă de Angela Potorac,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac

împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația

medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2016, Angela Potorac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația

medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru, solicitând anularea ordinului nr.154

din 04 august 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 15 iulie 2016, între orele 13:00

- 14:00, s-a adresat pacienta Tatiana Burduja referitor la o consultație ginecologică.

Inițial, pacienta i-a spus cât de răi sunt medicii, într-un mod brutal și agresiv, la ce a

fost nevoită s-o întrerupă. A întrebat-o dacă mai dorește consultația solicitată. După

semnarea acordului informat, colectarea anamnezei, a examinat pacienta la masa

ginecologică și a stabilit diagnosticul preventiv cu recomandări. Descrierea

consultației a efectuat-o pe partea opusă a acordului informat, deoarece pacienta nu

i-а prezentat cartela medicală, declarând că nu o poate găsi. Diagnosticul a fost fixat

în formularul nr.1-03/r - Registrul persoanelor care au beneficiat de asistență

medicală specializată de ambulatoriu. Pe toată perioada consultației, pacienta era

foarte agresivă și permanent o provoca verbal prin insultări. La întrebarea unde să

achite consultația, i-а fost dat răspuns că este gratis, însă ea insista să achite. Ulterior,

după aducerea la cunoștință a diagnosticului preventiv, pacienta a devenit și mai

1

agresivă.

Reclamanta a menționat că după finalizarea consultației, pacienta a scos cartela

medicală și a pus-o pe masă. I-a reproșat pacientei că nu procedează corect, dorind

să-i înscrie în cartela medicală consultul, însă pacienta a luat-o de pe masă. La

încercările de a înscrie consultul în fișa medicală, pacienta i-a refuzat prin

comportament inadecvat și a continuat să o agreseze verbal și fizic, trecând la

amenințări cu moartea.

Angela Potorac a indicat că martorul ocular la cele întâmplate a fost pacienta

Marina Arnaut, care în timpul evenimentelor descrise a deschis ușa cabinetului și i-

а cerut ajutor medical, deoarece se simțea foarte rău. La solicitarea adresată pacientei

Tatiana Burduja de a-i permite acordarea atenției pacientei Marinei Arnaut, Tatiana

Burduja a agresat-o fizic, băgând mâna în buzunar, lovind-o de dulap și ulterior a

lovit-o de ușă, a reușit să iа din buzunar documentele pe care era descrierea

consultului și suma de 600 lei. Fiind agresată fizic și lipsită de posibilitatea de a

acorda primul ajutor, Marina Arnaut a fost nevoită să se apere și cu forța i-а luat

mâinile Tatianei Burduja, ieșind repede din birou, însă pacienta continua să o

amenințe cu moartea.

Partea reclamantă a mai afirmat că cele relatate în plângerea depusă de pacienta

Tatiana Burduja, nu corespund realității și bunului simț. Referitor la cele întâmplate,

a depus o plângere și cazul dat se anchetează de organele de drept, care urmează să

se expună.

Reclamanta a susținut că ordinul nr.154 din 04 august 2016, emis de Instituția

medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, conține

informații distorsionate. La pagina 1 al Ordinului se menționează despre faptul că

pacienta s-a adresat pentru o consultație planică, ceea ce nu corespunde realității,

deoarece adresarea a fost neprogramată, inopinată. La fel, se menționează: neavând

trimitere de la medicul de familie și nefiind programată prealabil. Afirmația dată este

contradictorie cu cele indicate. Astfel, conform ordinului 1015/674A din 29

decembrie 2015 al Ministerului Sănătății Republicii Moldova și al Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină privind aprobarea Normelor metodologice de

aplicare în anul 2016 a programului unic al asigurării obligatorii de asistență

medicală, era obligată conform pct.8 lit. b) și c), pct.65 să consulte pacienta.

Conform aceluiași ordin, se menționează că pacienta a fost calificată de către

medicul Angela Potorac ca persoană asigurată, fără a fi efectuate verificările

necesare în baza de date a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, ceea ce

nu corespunde realității, deoarece a verificat datele personale și numărul poliței de

asigurare înscrise pe cartela medicală a pacientei (Forma 025U). Dovadă servește

trimiterea la analiza din 15 iulie 2016 (Formular nr.201/e). De asemenea, se indică

că nu ar fi informat pacienta despre posibilitatea și modul de a beneficia de serviciile

medicale gratuite, însă dimpotrivă i-а propus și a efectuat consultația gratuită.

Conform ordinului se specifică că, a încălcat prevederile pct.8 lit.(a) și (1),

pct.10 și pct.71 ale Normelor Metodologice de aplicare pentru anul 2016 ale

Programului mic al asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobate prin ordinul

comun al Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

nr.1015/674A din 29 decembrie 2015, precum și prevederile pct.2 al ordinului

Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr.97

2

din 19 aprilie 2016, însă nu a încălcat condițiile generale de asistență medicală.

Reclamanta a remarcat și faptul că conform Jurământului lui Hippocrates,

Constituției Republicii Moldova, Legii nr.264 cu privire la exercitarea profesiunii

de medic, era obligată la solicitarea pacientului să-i acorde consultația medicală.

Conform deciziei Comisiei, instituite prin ordinul Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani” nr.145 din 21 iulie 2016, ordinul conține

date eronate, deoarece decizia comisiei Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani”nr.145 din 21 iulie 2016 nu putea fi

întocmită, semnată și emisă înaintea procesului-verbal din 27 iulie 2016. Copia

decizii nu o deține și nu i-а fost înmânată conform legii.

La 21 noiembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară, solicitând

emiterea din oficiu a unei încheieri prin care să fie anulată decizia și ordinul nr. 154

din 04 august 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”.

La 21 decembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară de

concretizare, invocând că ordinul a fost emis la 04 august 2016 în baza unui ordin

abrogat, iar în baza Legii nr. 317 din 18 iulie 2003, acțiunea actului normativ

încetează dacă este abrogat.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

s-a respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele sindicatelor „Sănătatea”

Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea deciziei

comisiei din 25 iulie 2016 și anularea ordinului nr.154 din 04 august 2016 privind

aplicarea sancțiunii disciplinare.

Prin decizia din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Angela Potorac și s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac și s-a anulat ordinul

nr. 154 din 04 august 2016 emis de Instituția medico-sanitară publică „Asociația

medicală teritorială Buiucani” cu privire la sancționarea disciplinară a angajatei

Angela Potorac.

La 20 iunie 2017, Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, reprezentată de avocatul Rodica Pocaznoi, a declarat recurs

împotriva deciziei din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu menținerea hotărârii din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău.

Prin decizia din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, reprezentată de avocatul Rodica Pocaznoi; s-a casat decizia

din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele

Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu

privire la anularea ordinului și s-a menținut hotărârea din 23 decembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

3

La 07 mai 2018 Angela Potorac a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție solicitând casarea deciziei

contestate, cu reținerea recursului spre examinare în Curtea Supremă de Justiție.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că instanța de recurs la examinarea

cauzei nu a luat în considerare că cererea de recurs a fost depusă de o persoană

neîmputernicită - avocata Rodica Pocaznoi, care la rândul ei nu a fost împuternicită

de Iașan Liliana, dar de o altă persoană care nu poseda de aceste împuterniciri -

Golovaci Мarina. Acest fapt se deduce din extrasul Agenției Servicii Publice din

care rezultă că administrator al IMSP AMT Buiucani este Iașan Liliana și nicidecum

Golovaci Marina.

Revizuenta a menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, cu

valoare de principiu, că hotărîrile sale sunt obligatorii nu numai cu privire la situația

reclamantului dintr-o speță particulară, ci ele produc efecte juridice directe în

ordinea internă a statului în cauză. În acest sens, s-a arătat că autoritățile statale

trebuie să înlăture aplicarea acelor norme naționale sau decizii ale instanțelor

judecătorești naționale ce sunt incompatibile cu prevederile Convenției (cauza

Vermeire contra Belgiei).

A mai subliniat că în cauza Beian vs. Romania, CtEDO a dat castig de cauza

reclamantului Beian, care a invocat încălcarea art. 6 alin. 1 din Convenția Europeana

a Drepturilor Omului pe motiv că jurisprudența contradictorie a înaltei Curți de

Casație și Justitie aduce atingere principiului siguranței juridice. Astfel, prin

emiterea unei practici neunitare de către Curtea Supremă de Justitie a RM, se

constituie o ingerință în art. 6 din CEDO. Ca urmare a celor menționate, precum și

rezultând din art. 4 al Constituției RM și alin. (1) art. 12 Cod de procedură civilă,

instanțele judecătorești naționale au obligația să aplice în mod direct, cât prevederile

Convenției Europene în tot spectrul acesteia, precum și concluziile instanței

europene în orice caz concret ce este supus aprecierii lor. Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cauza Lebedisnchi contra Moldovei,

prin care a constatat violarea art. 6 din Convenție, dreptul la un proces echitabil, ca

urmare a lipsei unei motivări explicite din partea Curții Supreme de Justiție la

argumentul invocat de reclamant. De astfel spus, revizuenta susține că instanța

supremă nu s-a expus asupra faptului că Potorac Angela a fost sancționată în baza

unui ordin abrogat. Deși articolul 6§1 din Convenție nu obligă instanțele de judecată

să ofere un răspuns detaliat la toate argumentele invocate, totuși din hotărâre trebuie

să rezulte clar că argumentele esențiale ale cauzei au fost examinate (Taxquet c.

Belgiei [MC], nr. 926/05, 91, CEDO 2010).

Revizuenta a indicat ca temei de revizuire prevederile art. 449 lit. (b), (с), (h)

Cod de procedură civilă.

Examinând motivele invocate de Potorac Angela în cererea de revizuire,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

4

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Articolul 449 din Codul de procedură civilă prevede că, revizuirea se declară

în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la

drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; h) Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova

a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților

fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii

pronunțate de o instanță de judecată națională.

Colegiul notează că, deoarece revizuenta a invocat mai multe temeiuri de

declarare a revizuirii, instanța de revizuire va expune opinia pentru fiecare temei în

parte.

Cu referire la prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este de

menționat că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice sau fapte

necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sânt

determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Drept temei a cererii de revizuire s-a invocat că instanța de recurs la examinarea

cauzei nu a luat în considerare că cererea de recurs a fost depusă de o persoană

neîmputernicită - avocata Rodica Pocaznoi, care la rândul ei nu a fost împuternicită

de Iașan Liliana, dar de o altă persoană care nu poseda de aceste împuterniciri -

Golovaci Мarina, fapt confirmat prin extrasul Agenției Servicii Publice din care

rezultă că administrator al IMSP AMT Buiucani este Iașan Liliana și nicidecum

Golovaci Marina.

În contextul dat, Colegiul precizează că pentru acest temei de revizuire, esențial

este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei

revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de

a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei.

Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este

ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele

urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii.

La caz, Colegiul conchide că cererea decurs depusă de Instituția medico-

sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, reprezentată de avocatul

Rodica Pocaznoi, împotriva deciziei din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău a

fost expediată în adresa revizuentei pentru a depune referință asupra temeiurilor

invocate în recurs, drept dovadă servind scrisoarea de expediere datată cu 11

septembrie 2017. (f.d. 11, vol. II)

5

Tot aici este de indicat că la data de 02 noiembrie 2017 Potorac Angela a

înregistrat în instanța de recurs referința prin care a solicitat respingerea cererii de

recurs ca fiind inadmisibilă. (f.d. 16, vol. II),

Sub aspectul dat, Colegiul precizează că din textul referinței nu se atestă numite

critici referitor la dezacordul Angelei Potoroc privind împuternicirile de reprezentare

la depunerea cererii de recurs.

Mai mult ca atât, Colegiul susține că obiecțiile revizuentei referitor la lipsa

împuternicirilor de reprezentare la depunerea cererii de recurs nu sunt confirmate

prin probe plauzibile ce ar justifica aspectul dat, din care considerente sunt apreciate

a fi irelevante și lipsite de suport legal, ori faptul că în extrasul Agenției Servicii

Publice se demonstrează că administrator IMSP AMT Buiucani este Iașan Liliana și

nu Golovaci Marina, nu a fost infirmat nici de către intimat, ci dimpotrivă a prezentat

în cadrul procedurii de revizuire probe ce confirmă că la momentul depunerii cererii

de recurs, Golovaci Marina era în drept de a acorda împuternici avocatului Rodica

Pocaznoi în vederea depunerii și semnării cererii de recurs, din numele IMSP AMT

Buiucani, rezultând din următoarele circumstanțe.

Conform pct. 39 subp.15) al Regulamentului IMSP AMT Buiucani, înregistrat

la Camera înregistrării de Stat, cu nr.1003600153131 din 19.06.2014, Vicedirectorul

IMSP AMT Buiucani are următoarele atribuții: în lipsa directorului IMSP AMT

Buiucani îndeplinește atribuțiile de conducător al IMSP AMT Buiucani.

Astfel, Iașan Liliana, care începând cu data de 19.02.2016 a fost suspendată din

funcția de director, a fost înlocuită de vicedirectorul Marina Golovaci.

Prin procura nr. 47 din 29.01.2016, Liliana Iașan directorul IMSP AMT

Buiucani, la acel moment, a transmis împuternicirile sale de director către Marina

Golovaci. Procura a fost emisă pe un termen de 3 ani.

Conform pct. 35 subpct. 7 al Regulamentului IMSP AMT Buiucani, Directorul

instituției, are următoarele atribuții: deleagă, în bază de procură, unele împuterniciri

și altor angajați ai instituției.

Conform art.252, alin. (l) Codul civil, procură este înscrisul întocmit pentru

atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți.

Conform art. 242 alin. (2), (3) Cod civil, actul juridic încheiat de o persoană

(reprezentant) în numele unei alte persoane (reprezentat) în limitele împuternicirilor

dă naștere, modifică sau stinge drepturile și obligațiile civile ale reprezentatului. (3)

Dacă actul juridic este încheiat în numele unei alte persoane, părții cu care a

contractat reprezentantul nu i se poate opune o lipsă a împuternicirilor dacă

reprezentatul a creat astfel de împrejurări în virtutea cărora această parte presupunea

cu bună-credință existența unor asemenea împuterniciri.

Prin ordinul Direcției sănătății a Consiliului municipal Chișinău, nr. 43 p din

19.04.2016, Marinei Golovaci i-au fost conferite împuternicirile de director al IMSP

AMT Buiucani.

Competența Direcției sănătății derivă din Regulamentul Direcției sănătății al

Consiliul municipal Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău,

nr. 11/7 din 3 iunie 2004, în care este reglementat că conform pct. 6.1, conducătorii

instituțiilor medico-sanitare publice municipale sunt numiți și eliberați din funcție

de către directorul Direcției.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 242 și 252 al Codului civil, se atestă că

6

Direcția este o subdiviziune a Consiliului municipal Chișinău (fondatorul instituției),

iar prin pct. 6.1. al Regulamentului, Consiliul municipal Chișinău a delegat

împuternicirea de numire a directorilor IMSP municipale, inclusiv și a directorului

IMSP AMT Buiucani, către șeful (directorul) Direcției sănătății.

Tot aici, este de indicat că prin scrisoarea Ministerului Sănătății, nr.01-9/696

din 25.04.2016, s-a acceptat ca Marina Golovaci să exercite temporar atribuțiile de

director al IMSP AMT Buiucani. Or, conform p.20 al Regulamentului privind

numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare

publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului, nr. 1079 din 02.10.2007, posturile de

conducător temporar vacante pot fi ocupate fără concurs prin numire de către

fondator, cu acordul Ministerului.

Deci, prin pct. 6.1. al Regulamentul Direcției sănătății al Consiliului municipal

Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, nr.11/7 din 3 iunie

2004, Consiliul municipal Chișinău a delegat atribuția sa de numire a conducătorilor,

inclusiv pentru funcțiile temporar vacante, către șeful Direcției sănătății.

Conform pct. 21 al Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de

concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, temporar vacante se

consideră posturile de conducător ale persoanelor aflate în concediu de maternitate

sau pentru îngrijirea copilului, persoanelor care ocupă funcții elective si în alte cazuri

de suspendare a contractului individual de muncă. conform prevederilor Codului

muncii. Persoanele în cauză își păstrează pe toată durata respectivă postul deținut

anterior în instituție.

Așadar, se constată că la materialele dosarului au fost anexate probe suficiente

ce justifică acordarea împuternicirilor Marinei Golovaci în exercitarea atribuțiilor de

director al IMSP AMT Buiucani, inclusiv și dreptul acesteia de a împuternici

avocatul Rodica Pocaznoi în vederea reprezentării IMSP AMT Buiucani în instanța

de recurs, prin depunerea și semnarea cererii de recurs.

În această ordine de idei, Colegiul constată cu certitudine că toate faptele

invocate de revizuenta Angela Potorac ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar

care sunt determinante pentru revizuirea soluției, erau și/sau puteau fi cunoscute la

momentul examinării și adoptării deciziei revizuirea cărei se solicită.

Referitor la dezacordul Angelei Potorac cu decizia contestată prin prisma

prevederilor art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul menționează că acest

temei de revizuire are scop desființarea unei hotărâri judecătorești în cazul în care

după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a

emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în

proces.

Colegiul relevă că art. 449 lit. c) CPC - adoptarea hotărârii judecătorești cu

privire la drepturile persoanelor neimplicate în proces, poate fi invocat doar în cazul

când prin hotărârea judecătorească emisă s-a pronunțat asupra drepturilor unor

persoane, care nu au fost implicate în proces cu vreo calitate procesuală, fapt care

era însă obligatoriu.

Analizând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, la caz, nu au fost

prezentate probe pertinente prin care s-ar demonstra că prin hotărârea emisă în speța

dată au fost lezate anumite drepturi ale unor persoane care nu au fost parte în proces.

7

Această ipoteză rezultă din faptul că la dosar nu există confirmări ce ar

demonstra că instanța de recurs, examinând cauza, a lezat drepturile persoanelor

neantrenate în proces. Ba mai mult, Angela Potorac invocând acest temei de

revizuire nici nu a indicat a cărei persoană neantrenată în proces, prin decizia din 08

noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, i s-ar fi fost lezat vreun drept.

Respectiv, argumentul revizuentei nefiind confirmat nu poate fi reținut de

Colegiu în sensul casării actului judecătoresc supus revizuirii.

De asemenea, instanța de revizuire precizează că revizuenta ca temei de

revizuire a invocat și art. 449 lit. h) Cod de procedură civilă care prevede că

revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o

declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi

remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de

judecată națională.

Referitor la acest temei se menționează că doar existența unei constatări a Curții

Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți

fundamentale ale omului, în pricina a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit,

constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire.

Astfel, în conformitate cu aceste prevederi legale, revizuirea poate fi declarată

în cazul în care, după rămânerea hotărârii irevocabile, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat printr-o hotărâre o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea

hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Ca urmare, verificând temeinicia motivelor de revizuire invocate, Colegiul

Curții Supreme de Justiție consideră că acestea nu pot fi reținute și nu pot servi ca

temei de revizuire a hotărârii contestate, în sensul art. 449 lit. h) din Codul de

procedură civilă, din motiv că revizuenta nu a prezentat probe ce ar confirma

existența unei hotărâri definitive a Curții Europene a Drepturilor Omului în privința

sa, prin care să fie stabilit faptul că în cadrul examinării recursului declarat împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău, acesteia i-ar fi fost încălcate drepturile prevăzute

de Convenția Europeană.

Deci, cu certitudine s-a stabilit că simpla referire la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului nu poate suplini lipsa unei argumentări logico-

juridice a cererii de revizuire, care în mod imperativ urma să fie expusă în cererea

de revizuire.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că, motivele invocate

în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 lit. b), c) h) Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca

fiind inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. 449 lit. b), c) h), art. 453 alin. (1) lit. a) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Angela Potorac

8

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac împotriva Instituției

medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient

accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială

Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

9