3ra-1086/17 — anularea ordinului

3ra-1086/17 — anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 3ra-1086/17

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun.Chișinău (jud. N. Pasecinic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

DECIZIE

08 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de Instituția medico-sanitară publică „Asociația

medicală teritorială Buiucani”, prin intermediul avocatului Rodica Pocaznoi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac

împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația

medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului,

împotriva deciziei din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2016, Angela Potorac a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația

medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru, solicitând anularea ordinului nr.154

din 04 august 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 15 iulie 2016, între orele 13:00

- 14:00, s-a adresat pacienta Tatiana Burduja referitor la o consultație ginecologică.

Inițial, pacienta i-a spus cât de răi sunt medicii, într-un mod brutal și agresiv, la ce a

fost nevoită s-o întrerupă. A întrebat-o dacă mai dorește consultația solicitată. După

semnarea acordului informat, colectarea anamnezei, a examinat pacienta la masa

ginecologică și a stabilit diagnosticul preventiv cu recomandări. Descrierea

consultației a efectuat-o pe partea opusă a acordului informat, deoarece pacienta nu

i-а prezentat cartela medicală, declarând că nu o poate găsi. Diagnosticul a fost fixat

în formularul nr.1-03/r - Registrul persoanelor care au beneficiat de asistență

medicală specializată de ambulatoriu. Pe toată perioada consultației, pacienta era

foarte agresivă și permanent o provoca verbal prin insultări. La întrebarea unde să

achite consultația, i-а fost dat răspuns că este gratis, însă ea insista să-l achite.

Ulterior, după aducerea la cunoștință a diagnosticului preventiv, pacienta a devenit

1

și mai agresivă, agresând-o verbal și fizic.

Menționează că, după finalizarea consultației, pacienta a scos cartela medicală

și a pus-o pe masă. I-a reproșat pacientei că nu procedează corect, dorind să-i înscrie

în cartela medicală consultul, însă pacienta a luat-o de pe masă. La încercările de a

înscrie consultul în fișa medicală, pacienta i-a refuzat prin comportament inadecvat

și a continuat să o agreseze verbal și fizic, trecând la amenințări cu moartea.

Indică reclamanta că, martorul ocular la cele întâmplate a fost pacienta Marina

Arnaut, care în timpul evenimentelor descrise a deschis ușa cabinetului și i-а cerut

ajutor medical, deoarece se simțea foarte rău. La solicitarea adresată pacientei

Tatiana Burduja de a-i permite acordarea atenției pacientei, Marina Arnaut, Tatiana

Burduja a agresat-o fizic, băgând mâna în buzunar, lovind-o de dulap și ulterior a

lovit-o de ușă, a reușit să i-а din buzunar documentele pe care era descrierea

consultului și suma de 600 lei. Fiind agresată fizic și lipsită de posibilitatea de a

acorda primul ajutor pacientei Marina Arnaut, a fost nevoită să se apere și cu forța

i-а luat mâinile Tatianei Burduja, ieșind repede din birou, însă pacienta continua să

o amenințe cu moartea.

Declară reclamanta că, cele relatate în plângerea depusă de pacienta Tatiana

Burduja, nu corespund realității și bunului simț. Referitor la cele întâmplate, a depus

o plângere și cazul dat se anchetează de organele de drept, care urmează să se

expună.

Susține că, ordinul nr.154 din 04 august 2016, emis de Instituția medico-

sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, conține informație

distorsionată. La pagina 1 al Ordinului se menționează despre faptul că pacienta s-a

adresat pentru o consultație planică, ceea ce nu corespunde realității, deoarece

adresarea a fost neprogramată, inopinată. La fel, se menționează: neavând trimitere

de la medicul de familie și nefiind programată prealabil. Afirmația dată este

contradictorie cu cele indicate. Astfel, conform ordinului 1015/674A din 29

decembrie 2015 al Ministerului Sănătății Republicii Moldova și al Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină privind aprobarea Normelor metodologice de

aplicare în anul 2016 a programului unic al asigurării obligatorii de asistență

medicală, era obligată conform pct.8 lit. b) și c), pct.65 să consulte pacienta.

Precizează reclamanta că, conform aceluiași ordin, se menționează că pacienta

a fost calificată de către medicul Angela Potorac ca persoană asigurată, fără a fi

efectuate verificările necesare în baza de date a Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină, ceea ce nu corespunde realității, deoarece a verificat datele personale

și numărul poliței de asigurare înscrise pe cartela medicală a pacientei (Forma

025U). Dovadă servește trimiterea la analiza din 15 iulie 2016 (Formular nr.201/e).

De asemenea, se indică că nu ar fi informat pacienta despre posibilitatea și modul de

a beneficia de servicile medicale gratuite, însă dimpotrivă i-а propus și a efectuat

consultația gratuită.

Conform ordinului se specifică că, a încălcat prevederile pct.8 lit.(a) și (1),

pct.10 și pct.71 ale Normelor Metodologice de aplicare pentru anul 2016 ale

Programului mic al asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobate prin ordinul

comun al Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

nr.1015/674A din 29 decembrie 2015, precum și prevederile pct.2 al ordinului

Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr.97

2

din 19 aprilie 2016, însă nu a încălcat condițiile generale de asistență medicală.

Remarcă reclamanta că, conform Jurământului lui Hippocrates, Constituției

Republicii Moldova, Legii nr.264 cu privire la exercitarea profesiunii de medic, era

obligată la solicitarea pacientului să-i acorde consultația medicală.

Afirmă că, conform deciziei Comisiei, instituite prin ordinul Instituției medico-

sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr.145 din 21 iulie 2016,

ordinul conține date eronate, deoarece decizia comisiei Instituției medico-sanitare

publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”nr.145 din 21 iulie 2016 nu putea

fi întocmită, semnată și emisă înaintea procesului-verbal din 27 iulie 2016. Copia

decizii nu o deține și nu i-а fost înmânată conform legii.

La 21 noiembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară, solicitând

emiterea din oficiu a unei încheieri prin care să fie anulată decizia și ordinul nr. 154

din 04 august 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”.

La 21 decembrie 2016, reclamanta a depus o cerere suplimentară de

concretizare, invocând că ordinul a fost emis la 04 august 2016 în baza unui ordin

abrogat, iar în baza Legii nr. 317 din 18 iulie 2003, acțiunea actului normativ

încetează dacă este abrogat.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

s-a respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele sindicatelor „Sănătatea”

Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea deciziei

comisiei din 25 iulie 2016 și anularea ordinului nr.154 din 04 august 2016 privind

aplicarea sancțiunii disciplinare.

Prin decizia din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Angela Potorac și s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac și s-a anulat ordinul

nr. 154 din 04 august 2016 emis de Instituția medico-sanitară publică „Asociația

medicală teritorială Buiucani” cu privire la sancționarea disciplinară a angajatei

Angela Potorac.

La 20 iunie 2017, Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, prin intermediul avocatului Rodica Pocaznoi, a declarat recurs

împotriva deciziei din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu menținerea hotărârii din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău.

În motivarea recursului s-a invocat că la pronunțarea deciziei, instanța de apel

a interpretat în mod eronat legea, respectiv au fost admise încălcări ce au dus la

soluționarea greșită a cauzei, de asemenea, instanțele judecătorești au apreciat

arbitrar probele.

Consideră că, instanța de apel a reținut, respectiv a constatat, în mod eronat că,

ordinul Ministerului Sănătății și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

nr. 1015/674-A din 29 decembrie 2015 privind aprobarea Normelor metodologice

de aplicare în anul 2016 a Programului unic de asigurări obligatorii de asistență

medicală, nerespectat și încălcat de reclamantă, a fost abrogat prin Ordinul

3

Ministerului Sănătății nr. 597/405 din 21 iulie 2016 privind aprobarea Criteriilor de

contractare a instituțiilor medico-sanitare în cadrul sistemului asigurării obligatorii

de asistență medicală pentru anul 2016, iar aplicarea unei sancțiuni disciplinare în

baza unui act normativ care nu mai este în vigoare este de neconceput.

Specifică recurentul că, la 15 iulie 2016 (data conflictului între pacienta Tatiana

Burduja și Angela Potorac, urmare a încălcării prevederilor legale de către ultima)

atât ordinul Ministerului Sănătății și al Companiei Naționale de Asigiurări în

Medicină nr. 1015/674-A din 29 decembrie 2015 privind aprobarea Normelor

metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic de asigurări obligatorii de

asistență medicală, cât și ordinul Instituției medico-sanitare publice „Asociația

medicală teritorială Buiucani” nr.97 din 19 aprilie 2016 „Cu privire la prestarea

serviciilor de asistență medicală specializată de ambulatoriu acoperite din fondurile

AOAM și contra plată” erau în vigoare, iar sancțiunea disciplinară (avertismentul) a

fost aplicată intimatei ca urmare a încălcării prevederilor acestora.

Precizează că, instanța de apel și-a motivat soluția, făcând refere la prevederile

art. 19 lit. a) din Legea nr.317 din 18 iulie 2003, conform căruia acțiunea actului

normativ încetează dacă acesta este abrogat, însă a evitat să se pronunțe și asupra

ordinului Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani” nr.97 din 19 aprilie 2016, ale cărui prevederi au fost încălcate de

reclamantă și care, la data emiterii ordinului de sancționare, era în vigoare. Or, în

contextul prevederilor art. 201 Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligația

tuturor salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în

conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu

contractele colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative

la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității.

Indică recurentul că, instanța de apel a evitat regula prevăzută în art. 18 alin.

(4) al aceleași Legi, și anume că actul normativ, de regulă, nu are efect retroactiv.

Astfel, din momentul intrării în vigoare, actul normativ este activ, în sensul că este

obligatoriu și se aplică pentru viitor, neavând caracter retroactiv. De la principiul

aplicării imediate a legii civile noi există însă o excepție, anume ultraactivitatea

(supraviețuirea) legii civile vechi, care înseamnă aplicarea, la unele situații

determinate, a legii civile vechi, deși, a intrat în vigoare o nouă lege civilă.

Ultraactivitatea legii vechi este justificată, de cele mai multe ori, de necesitatea ca

anumite situații juridice pendinte să rămână guvernate de legea sub imperiul căreia

au început să se constituie, să se modifice ori să se stingă.

Relevă recurentul că, Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală

teritorială Buiucani” a aplicat sancțiunea disciplinară (avertismentul) medicului

obstretician-ginecolog Angela Potorac pentru încălcarea unor norme obligatorii, în

vigoare la momentul comiterii abaterii, iar în ordinul de sancționare nu putea să facă

trimitere decât la acele norme care au fost încălcate și nicidecum la prevederile

actului normativ nou.

Pornind de la prevederile Legii nr.173 din 06 iulie 1994 privind modul de

publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale, art.(1), conform căruia legile,

promulgate de Președintele Republicii Moldova, hotărârile Parlamentului, actele

normative ale organelor centrale de specialitate ale administrației publice, ....,

inclusiv textele anexelor și documentelor aferente, ..., se publică în Monitorul Oficial

4

al Republicii Moldova, editat de Agenția Informațională de Stat “Moldpres”, în

limba de stat cu traducere în limba rusă și în alte limbi, conform legislației. (5) Actele

oficiale nominalizate la alin.(1), intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial sau la data indicată în text [...], menționează că ordinul Ministerului Sănătății

și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 596/404A din 21 iulie 2016

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului

unic de asigurări obligatorii de asistență medicală a fost publicat la 30 septembrie

2016 în Monitorul Oficial, nr. 338-341 art. Nr: 1601, și anume după aplicarea

sancțiunii disciplinare în baza ordinului nr. 154 din 04 august 2016. Prevederile

privind Normele metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic de

asigurări obligatorii de asistență medicală conținute în ordinul abrogat (pct.8 lit.a) și

d), pct.10 și pct.71) și prevederile noului Ordin (pct.7, 1) și 5), pct.9 și pct. 77) au

rămas neschimbate, fiind excluse doar criteriile de contractare a instituțiilor medico-

sanitare în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul

2016, care au fost aprobate separat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 597/405

din 21 iulie 2016 și publicat în Monitorul Oficial la 29 iulie 2016.

Referitor la argumentul eronat al instanței de apel privind dezacordul cu cele

reținute de prima instanță despre faptul că reclamanta Angela Potorac nu ar fi

informat pacienta despre posibilitatea și modul de a beneficia de servicii medicale

gratuite și nu ar fi solicitat consemnarea acordului privind prestarea serviciilor

medicale contra plată, deoarece în acest sens nu ar fi fost prezentate probe, remarcă

recurentul că, la 18 iulie 2016, în adresa administrației Instituției medico-sanitare

publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” a parvenit petiția Tatianei Burduja,

privind dezacordul cu asistența medicală acordată și agresiunea fizică din partea

medicului ginecolog- Angela Potorac, în timpul vizitei consultative din data de 15

iulie 2016. Prin ordinul Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani” nr. 145 din 21 iulie 2016 a fost instituită comisia pentru

evaluarea acordării asistenței medicale Tatianei Burduja. La 25 iulie 2016 s-a

desfășurat ședința Comisiei, la care au fost prezenți reclamanta și avocatul acesteia.

Ca urmare a examinării cazului, Comisia a constatat că prin acțiunile sale Angela

Potorac a încălcat prevederile pct. 8 lit.a) și d), pct.10 și pct. 71 al Normelor

metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de

asistență medicală, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății și al

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 1015/674A din 29 decembrie

2015, precum și prevederile pct. 2 al ordinului Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani” nr. 97 din 19 aprilie 2016 „Cu privire la

prestarea serviciilor de asistență medicală specializată de ambulatoriu acoperite din

fondurile AOAM și contra plată”.

Menționează recurentul că, la adresarea oricărui pacient către medicul

specialist de profil pentru o consultație planică, în cazul când pacientul nu prezintă

o stare de urgență medicală, nu are trimitere de la medicul de familie și nu este

programat prealabil, medicul este obligat să informeze pacientul despre necesitatea

achitării serviciului menționat în casa instituției și să efectueze consultul doar după

semnarea de către pacient a acordului de a plăti serviciile în casa instituției (pct.71 a

Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării

obligatorii de asistență medicală, aprobate prin ordinul comun al Ministerului

5

Sănătății și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 1015/674A din 29

decembrie 2015). Aceleași reguli sunt înserate și în dispozițiile p.2 al Ordinului nr.97

din 19 aprilie 2016 al Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, conform cărora medicii de profil vor asigura prestarea

serviciilor medicale specializate de ambulatoriu contra plată (cu achitarea plăților în

casa instituției) după informarea pacienților despre posibilitatea și modul de a

beneficia de servicii medicale gratuite, cu consemnarea acordului privind prestarea

serviciilor contra plată: „2. Medicii specialiști de profil vor asigura prestarea

serviciilor medicale specializate de ambulatoriu contra plată (cu achitarea plăților în

casa instituției) după informarea pacienților despre posibilitatea și modul de a

beneficia de servicii medicale gratuite, cu consemnarea acordului privind prestarea

serviciilor contra plată, în următoarele cazuri:

în cazul adresării persoanelor neasigurate, care nu prezintă stări ce pun în

pericol viața pacientului și/sau a celor ce-l înconjoară și nu suferă de o maladie

social- condiționată cu impact major asupra sănătății publice.

în cazul adresării persoanelor asigurate, fără trimitere de la medicul de familie

sau alt medic specialist de profil, dacă aceștia nu prezintă stări ce pun în pericol viața

pacientului și/sau a celor ce-l înconjoară, și nu suferă de o maladie care permite

prezentarea direct la medicul specialist de profil (conform anexei nr. 2 a Programului

Unic);

în cazul adresării persoanelor asigurate, care nu sunt înregistrate pe lista

medicului de familie în una din subdiviziunile Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani”;

în cazul persoanelor asigurate, care nu au avut programare prealabilă și nu

prezintă stări ce pun în pericol viața pacientului și/sau a celor ce-l înconjoară. ”

Coroborând toate aceste prevederi cu circumstanțele cauzei, susține recurentul

fără echivoc că reclamanta a oferit consultație gratuită pacientei Tatiana Burduja,

care s-a adresat de sine stătător, pentru o consultație ginecologică planică și care nu

avea trimitere de la medicul de familie și nu era programată prealabil pentru

consultație. De altfel, în ședința de judecată reclamanta a confirmat că pacienta nu

avea trimitere de la medicul de familie și nu era programată prealabil pentru

consultație. Specifică recurentul că, pacienta Tatiana Burduja nu prezenta stare de

urgență, adică nu era necesară acordarea asistenței medicale urgente, respectiv starea

acesteia nu se încadra în lista serviciilor medicale care se acordă persoanelor gratuit.

În această circumstanță, reclamanta era obligată, până la începerea consultului

medical, după constatarea lipsei trimiterii de la medicul de familie și programării

prealabile și verificarea statutului de persoană asigurată /neasigurată, prin verificarea

sistemului informațional al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, utilizând

codul numeric din actul de identitate al persoanei sau numărul poliței de asigurare

obligatorie să informeze pacienta despre posibilitatea și modul de a beneficia de

servicii medicale gratuite, cu consemnarea acordului privind prestarea serviciilor

contra plată.

În urma examinării înscrisurilor anexate la materialele cauzei, constată

recurentul că, reclamanta a anexat la cererea de chemare în judecată acordul informat

la intervenția medicală semnat de pacientă (acord prin care pacientul își dă

consimțămîntul pentru intervenția medicală și care, le fel se contrasemnează înainte

6

de începerea consultului), însă aceasta nu a putut prezenta, acordul de informare

despre posibilitatea și modul de a beneficia de servicii medicale gratuite și

consemnarea privind prestarea serviciilor contra plată, ceea ce denotă, cu certitudine,

că un astfel de acord nu a fost semnat.

Declară recurentul că, argumentul instanței de apel precum că reclamanta nu a

încălcat condițiile generale de asistență medicală nu este corect, deoarece conform

Constituției Republicii Moldova și Legii nr.264 cu privire la exercitarea profesiunii

de medic, Angela Potorac era obligată la solicitarea pacientului să-i acorde

consultația medicală cerută. Rezultând din prevederile Legii ocrotirii sănătății nr.

411 din 28 martie 995, statul, în conformitate cu prevederile Constituției Republicii

Moldova, garantează minimul asigurării medicale gratuite cetățenilor Republicii

Moldova, care cuprinde inclusiv și asistența medicală, prevăzută în Programul unic

al asigurării obligatorii de asistență medicală, persoanelor asigurate, inclusiv celor

neangajate în câmpul muncii, pentru care plătitor al primelor de asigurare obligatorie

de asistență medicală este statul.

Conform pct. 1 al prevederilor prevăzute în Programul unic al asigurării

obligatorii de asistență medicală, Programul unic al asigurării obligatorii de asistență

medicală (în continuare - Program unic) este elaborat în temeiul art. 2 al Legii nr.

1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență

medicală, cuprinde lista maladiilor și stărilor care necesită asistență medicală și

stabilește volumul asistenței acordate persoanelor asigurate de către instituțiile

medico-sanitare contractate de Compania Națională de Asigurări în Medicină și

agențiile ei teritoriale, în conformitate cu prevederile legale. Prin volumul asistenței

medicale stabilit în Programul unic se înțelege tipurile de asistență medicală și

spectrul general al serviciilor la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul

asigurării obligatorii de asistență medicală.

Condițiile acordării asistenței medicale pentru fiecare nivel și tip sunt stabilite

prin Normele metodologice de aplicare a Programului unic (în continuare - Norme

metodologice) aprobate de Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări

în Medicină și publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Precizează că, în contextul prevederilor art. 36 al Constituția Republicii

Moldova care statuează dreptul la ocrotirea sănătății și art. 20 alin.(2) al Legii

ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995 care prevede dreptul la asistență

medicală și minimul asigurării medicale gratuite garantate cetățenilor Republicii

Moldova, consultul pacientei Tatiana Burduja nu se încadrează în lista serviciilor

medicale care se acordă gratuit și nu face parte din minimul asigurării medicale.

Suplimentar indică recurentul că, deservirea oricărui pacient include anumite

cheltuieli financiare ale instituției (utilizarea instrumentarului, consumabilelor,

prelevarea și efectuarea analizelor, cheltuieli comunale de apă, lumină, canalizare,

curățenie, precum și salarizarea medicului și altui personal medical care asigură

buna funcționare a instituției etc.). Cheltuielile menționate sunt asigurate sau din

sursele financiare ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină sau din sursele

extrabugetare, acumulate din plățile efectuate de pacienți în casa instituției. Astfel,

deservirea gratuită a pacienților în cazurile neprevăzute de actele normative în

vigoare presupune utilizarea frauduloasă a bunurilor publice și reprezintă o încălcare

disciplinară gravă. În speță, acordarea consultației gratuite Tatianei Burduja care s-

7

a adresat de sine stătător pentru o consultație planică, care nu avea trimitere de la

medicul de familie și nu era programată pentru consultație, constituie o încălcare a

prevederilor Normelor metodologice indicate supra.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 23 martie 2017, iar Instituția

medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, prin intermediul

avocatului Rodica Pocaznoi, a declarat recurs la 20 iunie 2017.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 14 aprilie 2017, conform scrisorii de însoțire (Vol.I, f.d.223), însă date

despre recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 20 iunie 2017 de către

Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială Buiucani”, prin

intermediul avocatului Rodica Pocaznoi, împotriva deciziei din 23 martie 2017 a

Curții de Apel Chișinău, este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 18 octombrie 2017 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul

declarat de Instituția medico-sanitară publică „Asociația medicală teritorială

Buiucani”, prin intermediul avocatului Rodica Pocaznoi și va casa decizia instanței

de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

8

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea pricinii.

Materialele cauzei denotă că Tatiana Burduja la 18 iulie 2016 s-a adresat cu o

petiție către administrația Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, care și exprimat dezacordul cu asistența medicală acordată și

agresiunea fizică din partea medicului ginecolog-Angela Potorac, în timpul vizitei

consultative din 15 iulie 2016. Astfel, cazul a fost examinat la 25 iulie 2016 de către

Comisia Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani”, instituită prin ordinul nr.145 din 21 iulie 2016 al Instituției medico-

sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, în prezența Angelei

Potorac și avocatul Iu. Spînu (Vol.I, f.d.79).

Ca urmare a examinării cazului, Comisia a stabilit că prin acțiunile sale Angela

Potorac a încălcat prevederile pct. 8 lit. a) și d), pct. 10 și pct. 71 ale Normelor

metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de

asistență medicală, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății al

Republicii Moldova și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr.

1015/674A din 29 decembrie 2015, precum și prevederile pct. 2 al ordinului

Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr. 97

din 19 aprilie 2016 „Cu privire la prestarea serviciilor de asistență medicală

specializată de ambulatoriu acoperite din fondurile AOAM și contra plată”.

Conform art. 210 alin. (1) Codul muncii, sancțiunea disciplinară se aplică prin

ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu: a)

temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; b) termenul în care sancțiunea

poate fi contestată; c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Pe cale de consecință, la 04 august 2016, Instituția medico-sanitară publică

„Asociația medicală teritorială Buiucani” a emis ordinul nr. 154, conform căruia, în

baza deciziei Comisiei, instituite prin ordinul Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani” nr. 145 din 21 iulie 2016, pentru încălcarea

prevederilor pct. 8 lit. a) și d), pct. 10 și pct. 71 ale Normelor metodologice de

aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență

medicală, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății al Republicii

Moldova și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 1015/674A din 29

decembrie 2015, precum și prevederile pct. 2 al ordinului Instituției medico-sanitare

publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” nr. 97 din 19 aprilie 2016 „Cu

privire la prestarea serviciilor de asistență medicală specializată de ambulatoriu

acoperite din fondurile AOAM și contra plată” a fost sancționat disciplinar medicul

ginecolog Angela Potorac, din cadrul Centrului Medicilor de Familie nr. 5 cu

„avertisment”, conform prevederilor art. 206 alin.(1) lit.a) Codul muncii.

Conform art. 206 alin. (1) lit. a) Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de

muncă, angajatorul are dreptul să aplice față de salariat sancțiunea disciplinară-

avertismentul.

Conform art. 210 alin. (2) Codul muncii, ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea)

de sancționare, cu excepția sancțiunii disciplinare sub formă de concediere conform

art.206 alin.(1) lit.d) care se aplică cu respectarea art.81 alin.(3), se comunică

salariatului, sub semnătură, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii,

9

iar în cazul în care acesta activează într-o subdiviziune interioară a unității (filială,

reprezentanță, serviciu desconcentrat etc.) aflate în altă localitate – în termen de cel

mult 15 zile lucrătoare și produce efecte de la data comunicării. Refuzul salariatului

de a confirma prin semnătură comunicarea ordinului se fixează într-un proces-verbal

semnat de un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al salariaților.

Astfel, ordinul de sancționare a Angelei Potorac cu sancțiunea disciplinară -

avertismentul, i-a fost adus la cunoștință reclamantei la 10 august 2016, contra

semnătură, concomitent exprimându-și dezacordul cu acesta (Vol.I, f.d.7 verso).

Conform art. 210 alin. (3) Codul muncii, ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea)

de sancționare poate fi contestat de salariat în instanța de judecată în condițiile

art.355.

În contextul dat, la 03 octombrie 2016 Angela Potorac s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva Instituției medico-

sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu

Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru

Croitoru, prin care a solicitat anularea ordinului nr.154 din 04 august 2016 al

Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani” (Vol.I,

f.d.4-6).

Prin hotărârea din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

s-a respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Angela Potorac împotriva Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală

teritorială Buiucani”, intervenient accesoriu Președintele sindicatelor „Sănătatea”

Asociația medicală teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea deciziei

comisiei din 25 iulie 2016 și anularea ordinului nr.154 din 04 august 2016 privind

aplicarea sancțiunii disciplinare (Vol.I, f.d.167, 176-185).

Prin decizia din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

depus de Angela Potorac și s-a casat integral hotărârea din 23 decembrie 2016 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău; s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac și s-a anulat ordinul

nr. 154 din 04 august 2016 emis de Instituția medico-sanitară publică „Asociația

medicală teritorială Buiucani” cu privire la sancționarea disciplinară a angajatei

Angela Potorac (Vol. I, f.d.215-222).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că, instanța de fond, fiind investită cu judecarea cauzei, corect

a ajuns la concluzia privind netemeinicia cererii de chemare în judecată depusă de

Angela Potorac.

Însă, instanța de apel aplicând și interpretând eronat normele de drept în raport

cu circumstanțele cauzei, a ajuns la concluzia de a casa hotărârea instanței de fond,

cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În acest sens, Colegiul reiterează că prin ordinul contestat, reclamantei i se

impută încălcarea prevederilor pct. 8 lit. a) și d) ale Normelor metodologice de

aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență

medicală, aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății al Republicii

Moldova și al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină nr. 1015/674A din 29

decembrie 2015, și anume: organizarea asistenței medicale în cadrul asigurării

obligatorii de asistență medicală se efectuează conform următoarelor condiții

10

generale: a) atât în caz de boală cât și în caz de vizită profilactică, persoana se

prezintă inițial, cu actul de identitate și/sau polița de asigurare obligatorie de

asistentă medicală la medicul de familie, care organizează asistența medicală

necesară în volumul stabilit de Programul unic și prezentele Norme metodologice;

d) statutul de persoană asigurată/neasigurată se confirmă prin interogarea, în modul

stabilit, de către lucrătorii medicali autorizați a sistemului informațional al CNAM,

utilizând codul numeric personal (IDNP) din actul de identitate al persoanei sau

numărul poliței de asigurare obligatorie; pct. 10-cheltuielile pentru serviciile

medicale prestate persoanelor asigurate în cadrul asistenței medicale specializate de

ambulator și spitalicească, în cazurile nerespectării prevederilor pct.8 lit.g) și h), sunt

achitate de pacient în casa instituției medico-sanitare, după informarea acestuia

despre posibilitatea și modul de a beneficia de servicii medicale gratuite, cu

consemnarea acordului privind prestarea serviciilor medicale contra plată în

documentația medicală; pct. 71 - la prezentarea directă a persoanei asigurate la

medicul specialist de profil, cu excepția cazurilor prevăzute în pct.70, cheltuielile

pentru serviciile medicale prestate sunt achitate de pacient, după informarea acestuia

despre posibilitatea și modul de a beneficia de servicii medicale gratuite, cu

consemnarea acordului privind prestarea serviciilor medicale contra plată în

documentația medicală și/sau în fișa medicală electronică în cadrul Sistemului

Informațional Automatizat Asistența Medicală Primară.

Un alt punct invocat a fi încălcat în ordinul contestat, constituie pct. 2 al

ordinului Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani” nr. 97 din 19 aprilie 2016 „Cu privire la prestarea serviciilor de asistență

medicală specializată de ambulatoriu acoperite din fondurile AOAM și contra plată”,

conform căruia medicii specialiști de profil vor asigura prestarea serviciilor medicale

specializate de ambulatoriu contra plată (cu achitarea plăților în casa instituției) după

informarea pacienților despre posibilitatea și modul de a beneficia de servicii

medicale gratuite, cu consemnarea acordului privind prestarea serviciilor contra

plată, în următoarele cazuri: 1. În cazul adresării persoanelor neasigurate, care nu

prezintă stări ce pun în pericol viața pacientului și/sau a celor ce-l înconjoară și nu

suferă de o maladie social condiționată cu impact major asupra sănătății publice; 2.

În cazul adresării persoanelor asigurate, fără trimitere de la medicul de familie sau

alt medic specialist de profil, dacă aceștea nu prezint stări ce pun în pericol viața

pacientului și/sau celor ce-l înconjoară și nu suferă de o maladie care permite

prezentarea direct la medicul specialist de profil (conform anexei nr.2 a Programului

Unic); 3. În cazul adresării persoanelor asigurate, care nu sunt înregistrate pe lista

medicului de familie în una din subdiviziunile Instituției medico-sanitare publice

„Asociația medicală teritorială Buiucani”; 4. În cazul persoanelor asigurate, care nu

au avut programare prealabilă, nu prezintă stări ce pun în pericol viața pacientului

și/sau a celor ce-l înconjoară; 5. Deservirea persoanelor contra plată se va efectua de

către medicii specialiști de profil în orele special stabilite în graficul zilnic de lucru.

La acest capitol, Colegiul reține că instanța de apel a constatat precum că

ordinul de sancționare este un act ilegal în fond, deoarece ar fi fost emis în baza unui

ordin abrogat și nu mai putea produce efecte juridice. În acest sens, a menționat că

prin ordinul nr. 597/405 din 21 iulie 2016 al Ministerului Sănătății al Republicii

Moldova privind aprobarea Criteriilor de contractare a instituțiilor medico-sanitare

11

în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medical pentru anul 2016, a

fost abrogat ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și al Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină nr. 1015/674A din 29 decembrie 2015 privind

aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al

asigurării obligatorii de asistență medicală.

Astfel, instanța de apel a ignorat faptul că la data 15 iulie 2016-data adresării

pentru consultație, acest ordin era în vigoare și urma a fi respectat, argument invocat

și de recurent.

Colegiul consideră irelevantă ipoteza instanței de apel precum că în contextul

prevederilor art. 19 lit. a) al Legii privind actele normative ale Guvernului și ale altor

autorități ale administrației publice centrale și locale nr. 317 din 18 iulie 2003,

conform cărora acțiunea actului normativ încetează dacă acesta este abrogat, ordinul

contestat ar fi ilegal în fond, deoarece cazul s-a produs anterior abrogării ordinului

Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și al Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină nr. 1015/674A din 29 decembrie 2015 privind aprobarea Normelor

metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de

asistență medicală.

În această ordine de idei, Colegiul reține constările instanței de fond precum că

legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații

juridice stinse sau în curs de realizare, iar neretroactivitatea se aplică numai

situațiilor juridice apărute după intrarea ei în vigoare.

Conform art. 18 alin. (4) al Legii privind actele normative ale Guvernului și ale

altor autorități ale administrației publice centrale și locale nr. 317 din 18 iulie 2003,

actul normativ, de regulă, nu are efect retroactiv.

La caz, Colegiul notează că, la data adresării pacientei pentru consultație-15

iulie 2016, ordinul menționat era în vigoare, respectiv nu poate fi invocată aplicarea

retroactivă a actului normativ.

De altfel, Colegiul relevă că instanța de apel și-a motivat soluția axându-se doar

pe faptul că ordinul contestat ar fi avut la baza un act normativ abrogat, însă instanța

de apel a ignorat faptul precum că prin ordinul contestat se invoca și încălcarea pct.2

al ordinului Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială

Buiucani” nr. 97 din 19 aprilie 2016 „Cu privire la prestarea serviciilor de asistență

medicală specializată de ambulatoriu acoperite din fondurile AOAM și contra plată”.

Sub acest aspect, Colegiul notează că acest ordin este în vigoare, însă instanța

de apel referitor la această parte a ordinului, nu a invocat anumite argumente. Or,

instanța de apel a anulat integral ordinul de sancționare disciplinară a reclamantei,

fără a lua în considerare că reclamantei i se impută admiterea încălcării a unor puncte

din două ordine.

Colegiul precizează că instanța de apel nu a generalizat decât că constatările

instanței de fond s-ar baza pe probe insuficiente și irelevante, unele fiind

contradictorii și eronate, însă în ce ar consta contradicțiile admise și incorectitudinea

acestora, nu s-a specificat.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt

și aplicarea legii în primă instanță.

12

În speță, Colegiul conchide că instanța de apel a casat o hotărâre întemeiată,

deoarece instanța de fond a argumentat soluția sa axându-se pe normele legale în

raport cu circumstanțele cauzei.

În acest sens, Colegiul citează prevederile art. 36 al Constituției Republicii

Moldova, conform cărora dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. Minimul

asigurării medicale oferit de stat este gratuit. Structura sistemului național de

ocrotire a sănătății și mijloacele de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei

se stabilesc potrivit legii organice.

Conform art. 20 alin. (2) al Legii ocrotirii sănătății nr. 411 din 28 martie 1995,

statul, în conformitate cu prevederile Constituției, garantează minimul asigurării

medicale gratuite cetățenilor Republicii Moldova, care cuprinde: a) măsurile

profilactice antiepidemice și serviciile medicale în limita programelor naționale

prevăzute în bugetul de stat; b) asistența medicală în caz de urgențe medico-

chirurgicale cu pericol vital, când sunt necesare una sau mai multe intervenții

realizate atât prin intermediul serviciului prespitalicesc de asistență medicală

urgentă, de asistență medicală primară acordată de medicul de familie, cât și prin

structurile instituțiilor medico-sanitare de tip ambulator sau staționar, în limita

mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și mijloacelor

bugetului de stat pe anul respectiv; c) asistența medicală urgentă prespitalicească,

asistența medicală primară, precum și asistența medicală specializată de ambulator

și spitalicească în cazul maladiilor social-condiționate cu impact major asupra

sănătății publice, conform unei liste stabilite de Ministerul Sănătății; d) asistența

medicală, prevăzută în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală,

persoanelor asigurate, inclusiv celor neangajate în câmpul muncii, pentru care

plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală este statul; e)

asistența medicală stomatologică în volum deplin, cu excepția protezării și

restaurării dentare, acordată copiilor cu vîrsta de până la 12 ani; f) acoperirea

cheltuielilor pentru exoprotezele și implanturile mamare necesare pentru reabilitarea

pacientelor cu tumori maligne; g) acoperirea cheltuielilor pentru protezele

individuale și consumabilele necesare pentru reabilitarea chirurgicală și protetică a

pacienților cu tumori maligne ale capului, gâtului și ale aparatului locomotor din

contul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală gestionate de Compania

Națională de Asigurări în Medicină.

În contextul normelor citate, Colegiul apreciază ca fiind corectă constatarea

instanței de fond precum că consultația solicitată de pacienta Tatiana Burduja nu se

încadrează în lista serviciilor medicale care se acordă gratuit.

La caz, Colegiul reține că este relevant și faptul că în contextul prevederilor

legale enunțate, este de obligația medicului de a informa pacientul despre necesitatea

achitării serviciului menționat în casa instituției (pct.71 al Normelor metodologice

citat supra și pct. 2 din ordinul pârâtului), în cazul când nu prezintă o stare de urgență

medicală, nu are îndreptare de la medicul de familie și nu este programat în prealabil.

De altfel, în atare situații, efectuarea consultului are loc doar după semnarea

acordului de către pacient de a achita în casa instituției acest serviciu, în condițiile

când acordarea serviciilor medicale presupune anumite cheltuieli, iar consultarea

gratuită a pacienților în cazurile neprevăzute de lege, presupune utilizarea

frauduloasă a bunurilor instituției și respectiv constituie o încălcare disciplinară. Or,

13

minimul asigurării medicale gratuite este prevăzut exhaustiv de lege și este asigurat

din sursele financiare gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină

sau din sursele extrabugetare acumulate din plățile efectuate de pacienți.

Cu referire la afirmațiile reclamantei precum că informațiile expuse în ordin ar

fi contradictorii, deoarece conform pct. 8 lit. b),c), pct. 65, era obligată să consulte

pacienta, Colegiul menționează că normele la care face referire reclamanta țin de

obligația medicului de acordare asistenței medicale, în cazurile când neacordarea la

timp ar pune în pericol viața pacientului și/sau a celor ce-l înconjoară sau prezintă

urmări grave pentru starea sănătății pacientului sau a sănătății publice, inclusiv

asistența medicală urgentă prespitalicească și asistența medicală primară și celor

care au statut de neasigurat. Iar, examinările de depistare precoce a patologiei colului

uterin, glandei mamare și a colorectului confirmare/excludere a diagnosticului

(examen clinic, frotiu pentru examinare citologică, colposcopia, colonoscopia) se

efectuează de medicul ginecolog/mamolog/endoscopist din secția consultativă la

adresare directă sau la trimiterea medicului de familie, cu înregistrarea datelor în

Sistemul Informațional Automatizat Asistența Medicală Primară.

În contextul dat, pornind de la circumstanțele cauzei, în speță adresarea

pacientei Tatiana Burduja pentru consultația medicală nu a fost calificată ca o

urgență medicală.

Colegiul menționează că reclamanta se contrazice personal în expunerea

circumstanțelor de fapt, deoarece invocă că numărul poliției de asigurare era indicat

pe cartela medicală a pacientei, în baza căreia a și verificat datele personale, însă

concomitent indică că pacienta a informat-o că nu găsește cartela medicală, dar a

scos-o după efectuarea consultului medical.

Ipoteza reclamantei precum că înscrierea numărului de identificare și a poliției

de asigurare în „trimiterea la analiză” denotă verificarea statutului pacientei, este

irelevantă, deoarece consultul medical a fost efectuat anterior întocmirii acestui

înscris, de altfel, însăși reclamanta a menționat că pacienta a scos ulterior cartela

medicală, or, această circumstanță i-a acordat posibilitatea înscrierii datelor

respective. Doar că toate aceste verificări urmau a fi efectuate până la consultarea

pacientei și nu ulterior.

Or, pct. 8 lit. d) al Normelor metodologice de aplicare în anul 2016 a

Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, citat supra, în

vigoare la 15 iulie 2016, stabilește expres modul de verificare a statutului de

persoană asigurată sau neasigurată, ceea ce presupune prin interogarea sistemului

informațional al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină anterior efectuării

consultului medical.

Tot aici, este de remarcat că în contextul prevederilor pct. 8 lit. e) al acelorași

norme, informația privind statutul persoanei (asigurat/ neasigurat) se solicită/verifică

doar la finalul acordării asistenței medicale urgente.

Astfel, normele citate stabilesc expres cazurile, modul și perioada când are loc

verificarea statutului persoanei ce s-a adresat pentru consultație medicală.

Constatarea instanței de apel precum că nu ar fi fost stabilit în cadrul

dezbaterilor judiciare faptul că reclamanta nu ar fi verificat statutul pacientei, nu

poate fi reținută, or, referirea instanței de apel la „trimiterea la analiză”, în

14

circumstanțele expuse supra, nu justifică faptul verificării statutului anterior

acordării consultului medical.

Concomitent Colegiul precizează că în contextul prevederilor pct. 7 al ordinului

Ministerului Sănătății al Republicii Moldova și al Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină nr. 1015/674A din 29 decembrie 2015 privind aprobarea Normelor

metodologice de aplicare în anul 2016 a Programului unic al asigurării obligatorii de

asistență medicală, în vigoare la 15 iulie 2016, normele metodologice se aplicau și

erau obligatorii pentru toți subiecții asigurării obligatorii de asistență medicală

stabiliți prin Legea nr.1585-XVIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea

obligatorie de asistență medicală, alte acte normative și legislative în vigoare,

inclusiv pentru toți prestatorii de servicii medicale contractați de Compania

Națională de Asigurări în Medicină.

Colegiul menționează că, era de obligația reclamantei de a informa pacienta

despre posibilitatea și modul de a beneficia de serviciile medicale gratuite, or,

nerespectarea condițiilor de acordare a serviciilor medicale și neplata acestora

constituie o încălcare a prevederilor actelor normative în vigoare, cu survenirea

consecințelor legale, inclusiv răspunderea disciplinară.

Aici Colegiul citează ca fiind pertinente prevederile art. 201 Codul muncii,

conform cărora disciplina muncii reprezintă obligația tuturor salariaților de a se

subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu prezentul cod, cu

alte acte normative, cu convențiile colective, cu contractele colective și cu cele

individuale de muncă, precum și cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu

regulamentul intern al unității.

Mai mult ca atât, pct. 2 al ordinului intern al recurentului (citat supra), inclusiv

încălcarea căruia a dus la sancționarea disciplinară a reclamantei și care a fost ignorat

de instanța de apel, la fel, stabilește expres cazurile de acordare a serviciilor medicale

contra plată de către medicii de profil, or, circumstanțele cauzei denotă că starea

pacientei nu prezenta urgență, iar reclamanta era obligată până la începerea

consultului medical de a informa pacienta despre posibilitatea și condițiile

beneficierii de servicii medicale gratuite.

Colegiul reține a fi relevante argumentele recurentului invocate în acest sens

precum că reclamanta nu a prezentat acordul semnat de pacientă ce atestă informarea

despre posibilitatea beneficierii de servicii medicale gratuite.

De altfel, în contextul constatărilor instanței de apel, la caz Colegiul susține că

nu se neagă obligația reclamantei în exercitarea profesiei de medic de a acorda

consultația medicală cerută, doar că legislația în vigoare, în dependență de consultul

solicitat, stabilește anumite condiții la acordarea acestuia și impune respectarea

prevederilor legale în acest sens, în caz contrar, survine răspunderea disciplinară.

Or, consultarea gratuită a pacientei de către medicul Angela Potorac, în

condițiile când pacienta nu era programată, nu prezenta stare de urgență și nu avea

trimitere de la medicul de familie, constituie o încălcare a prevederilor normelor

metodologice, în vigoare la momentul adresării pentru consult-15 iulie 2016,

concluzie, în esență, reținută de instanța de fond.

Concomitent, Colegiul relevă că în cadrul judecării pricinii, instanța de judecată

a creat participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților

15

dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene

pentru apărarea a Drepturilor Omului.

În circumstanțele de fapt și de drept menționate și având în vedere faptul că

instanța de apel a aplicat și a interpretat eronat normele de drept material în raport

cu circumstanțele cauzei și probele prezentate, iar hotărârea primei instanțe este

conformă prevederilor legale și întemeiată, adoptată cu respectarea normelor de

drept material și procedural, cu verificarea și aprecierea probelor administrate în

conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă și nu este necesară verificarea

suplimentară a anumitor dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei contestate și menținerea în vigoare a hotărârii

primei instanțe.

În baza celor expuse, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), art.445 alin.(3)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Instituția medico-sanitară publică „Asociația

medicală teritorială Buiucani”, prin intermediul avocatului Rodica Pocaznoi.

Se casează decizia din 23 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Angela Potorac împotriva

Instituției medico-sanitare publice „Asociația medicală teritorială Buiucani”,

intervenient accesoriu Președintele Sindicatelor „Sănătatea”, Asociația medicală

teritorială Buiucani-Petru Croitoru cu privire la anularea ordinului, cu menținerea

hotărârii din 23 decembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Svetlana Filincova

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Oleg Sternioală

16