3ra-1451/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1451/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: I. Barbacaru nr.3ra-1451/16

instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican

DECIZIE

30 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea, Oleg Sternioală, Mariana Pitic, Galina

Stratulat

examinând recursul declarat de către Sergiu Cotruță, în pricina civilă la cererea

de chemare în judecată depusă de Sergiu Cotruță împotriva Instituției Medico-Sanitare

Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani”, directorului Instituției Medico-

Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani” – Valentina Pîslaru cu

privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 06 aprilie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Cotruță Sergiu și

avocatul acestuia Bobuțac Călin, a fost admis apelul declarat de directorul Instituției

Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani” – Valentina Pîslaru,

casată parțial hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 24 iunie 2015 în

partea în care acțiunea a fost admisă, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată

c o n s t a t ă

La 26 martie 2015 Sergiu Cotruță a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Instituției Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială

Rîșcani”, directorului Instituției Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală

Teritorială Rîșcani” – Valentina Pîslaru cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 11 decembrie 2014 Grabovski Adriana a

fost reținută de colaboratorii CNA, fiind învinuită de comiterea infracțiunii privind

depășirea atribuțiilor de serviciu.

La 15 decembrie 2014 Grabovski Adriana și-a exercitat dreptul la apărare în

conformitate cu art. 64 al. (1) CPP și l-a împuternicit pe avocatul Sergiu Cotruță

(reclamant în cazul dat) să-i reprezinte interesele în calitate de apărător.

La 17 decembrie 2014 avocatul Cotruță Sergiu s-a adresat cu interpelare la

Instituția Medico-Sanitară Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani” privind

eliberarea fișei medicale de ambulatoriu sau a datelor medicale pe numele Adrianei

Grabovski.

Reclamantul susține că s-a prezentat personal la instituția medico-sanitară,

prezentînd și mandatul semnat de Grabovski Adriana și a solicitat eliberarea

documentelor medicale în regim de urgență, deoarece se agravase starea clientei sale.

Actele solicitate erau strict necesare pentru a fi prezentate organului de urmărire

penală și Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, drept probe ce confirmau starea

precară a sănătății clientei sale și care erau necesare pentru înlocuirea măsurii

preventive în una mult mai blîndă.

În aceași zi o doamnă, care s-a prezentat ca fiind vice-directorul instituției, a

refuzat în examinarea cererii în aceeași zi și eliberarea în regim de urgență a actelor

solicitate. Însă, a explicat reclamantului că răspunsul î-i va fi expediat în scris.

La 19 decembrie 2014 reclamantul a recepționat răspunsul nr. 01-18/2015

semnat de către Valentina Pîslaru, directorul Instituției Medico-Sanitare Publică

”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani”, prin care i-a fost refuzat în eliberarea

documentelor cu caracter medical, invocînd secretul profesional al medicului și

protecția datelor cu caracter personal.

La 20 ianuarie 2014 reclamantul a expediat o cerere prealabilă în adresa

pîrîților, prin care a cerut anularea răspunsului din 19 decembrie 2014 și eliberarea

fișei medicale de ambulatoriu și a datelor medicale ale pacientului Grabovski Adriana,

precum și încasarea prejudiciului moral de 20000 lei.

Mai invocă faptul că a fost împuternicit de către Grabovski Adriana să-i

reprezinte interesele în cauza penală, respectiv reclamantul devenind reprezentantul

legal al acesteia.

Art. 67 CPP conține prevederi distincte de normele procesual civile. Astfel,

conform art. 67 al. (1) CPP, apărătorul este persoana care pe parcursul procesului

penal reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului și îi acordă asistență

juridică prin toate mijloacele și metodele neinterzise de lege.

În circumstanțele date, reclamantul fiind împuternicit de drept, putea solicita

eliberarea fișei medicale de ambulatoriu și a datelor medicale ale clientului său. Mai

mult ca atît, acest drept este prevăzut și de art. 8 lit. d), art. 53 al. (1) lit. d), al. (2) al

Legii cu privire la avocatură, art. 68 al. (4),(5), (7), art. 100 al. (2) pct. 1) din Codul de

procedură penală.

Într-adevăr legislația în vigoare protejează datele cu caracter personal, însă tot

pentru protejarea drepturilor cetățenilor legea instituie anumite excepții.

Astfel, conform art. 5 lit. b) și lit. m) al Legii cu privire la drepturile și

responsabilitățile pacientului, sunt enumerate drepturile precum sunt - atitudine

respectuoasă și umană din partea prestatorului de servicii de sănătate, indiferent de

vîrstă, sex, apartenență etnică, statut socioeconomic, convingeri politice și religioase;

asistență a avocatului sau a unui alt reprezentant în scopul protecției intereselor sale,

în modul stabilit de legislație; atacare, pe cale extrajudiciară și judiciară, a acțiunilor

lucrătorilor medicali și ale altor prestatori ai serviciilor de sănătate, precum și a

funcționarilor responsabili de garantarea asistenței medicale și a serviciilor aferente în

volumul prevăzut de legislație.

Iar art. 11 al. (4) al legii date indică că, prestatorii de servicii de sănătate

asigură accesul nelimitat al pacientului, al reprezentatului său legal (al rudei apropiate)

la informația privind propriile date medicale, la rezultatele și la dosarele cu

investigații, la tratamentele și îngrijirile primite, cu eliberarea unui rezumat în scris la

externare. Pacientul poate obține copia oricărei părți din propriile date și dosare

medicale în modul stabilit de Ministerul Sănătății.

Conform art. 13 al. (3) al Legii cu privire la exercitarea profesiunii de medic,

cu acordul pacientului sau al reprezentantului său legal, se permite transmiterea

informației care constituie secret profesional unor alte persoane, în interesul

examinării și tratării pacientului, al efectuării unor investigații științifice, utilizării

acestor date în procesul de studii și în alte scopuri.

Și art. 13 al. (1) lit. b) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal

prevede că, orice subiect al datelor cu caracter personal are dreptul să obțină de la

operator, la cerere, fără întîrziere și în mod gratuit comunicarea, într-o formă

inteligibilă și într-un mod care nu necesită un echipament suplimentar, a datelor cu

caracter personal care fac obiectul prelucrării, precum și a oricărei informații

disponibile privind originea acestor date.

Deci, din momentul semnării mandatului de reprezentare, Grabovski Adriana

l-a împuternicit pe Cotruță Sergiu de a-i reprezenta interesele și să întreprindă orice

măsuri legale. Deoarece Grabovski Adriana era privată de libertate și nu se putea

prezenta personal la instituția medicală, acțiunile date urmau a fi întreprinse de către

reclamant.

Atitudinea nerespectuoasă și ignorantă a angajaților pîrîților, precum și

răspunsul recepționat de reclamant, contravine normelor legale și morale, dar și

normelor de etică a lucrătorului medical, care imperativ stabilește că sănătatea omului

este scopul suprem al medicului, obligația acestuia este de a apăra sănătatea fizică și

mintală a omului, trebuie să dea dovadă de vigilență în acordarea serviciului

profesional și în evitarea complicațiilor previzibile la pacientul aflat în îngrijirea sa,

precum și în exercitarea profesiei lucrătorul medical acordă prioritate intereselor

pacientului.

Clienta sa suferă de ulcer și necesită tratament periodic și o dietă alimentară

specială. Pe lîngă alimentația necorespunzătoare unul din factorii importanți în

apariția și dezvoltarea ulcerului este stresul.

Cu siguranță privarea de libertate afectează starea de sănătate a lui Grabovski

Adriana, iar obligația pîrîților a constituit prin contribuirea la eliberarea în termeni

proximi a fișei medicale de ambulatoriu și a datelor medicale ale bănuitei, pentru

obținerea în favoarea acesteia a unui regim de detenție mai blînd.

Din cauza că nu și-a putut exercita pe deplin împuternicirile, reclamantul a

avut de suportat stări de frustrare și suferințe psihice, precum și dreptul la muncă a lui

în calitate de avocat.

Cere reclamantul anularea răspunsului nr. 01-18/2015 din 19 decembrie 2014

a Instituției Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani”, cu

eliberarea fișei medicale de ambulatoriu și a datelor medicale a pacientului Adriana

Grabovski.

Ulterior reclamantul și-a completat cerințele acțiunii și a cerut încasarea în

beneficiul lui a prejudiciului moral de 20000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 24 iunie 2015, a fost

admisă parțial acțiunea, fiind anulată decizia Instituției Medico-Sanitare Publică

”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani” nr. 01-18/2015 din 19 decembrie 2014; a

fost încuviințată Instituția Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială

Rîșcani” de a elibera lui Adriana Grabovski fișa medicală de ambulatoriu și datele

medicale ale pacientului, iar capătul de cerere privind repararea prejudiciului moral a

fost respins.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2016, a fost respins apelul

declarat de Cotruță Sergiu și avocatul acestuia Bobuțac Călin, a fost admis apelul

declarat de directorul Instituției Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală

Teritorială Rîșcani” – Valentina Pîslaru, casată parțial hotărîrea Judecătoriei Rîșcani

municipiul Chișinău din 24 iunie 2015 în partea în care acțiunea a fost admisă, cu

emiterea unei noi hotărîri în partea dată de respingere a acțiunii. În rest, hotărîrea

primei instanțe a fost menținută.

La 08 august 2016 Sergiu Cotruță a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea integrală a hotărîrilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la adoptarea soluției de

respingere a acțiunii a indicat că lipsește inserarea împuternicirilor pe versoul

mandatului avocatului de a solicita informații medicale de la intimați.

Or, într-adevăr Hotărîrea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 conține

reglementări exprese referitoare la formularul și modul de utilizare a mandatului

avocatului și a avocatului stagiar. Însă, același act normativ nu reglementează în mod

exhaustiv exigențele și particularitățile completării mandatului avocatului în procesul

penal, prin inserarea împuternicirilor pe versoul acestuia precum în procesul civil.

Astfel, în conformitate cu art. 81 CPC, împuternicirile avocatului/avocatului stagiar în

procesul civil urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în

procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege.

Dacă se întocmește o procură, avocatul/avocatul stagiar va nota pe versoul

mandatului textul „conform procurii anexate” și va semna pe versoul mandatului în

locul clientului. Împuternicirile avocatului/avocatului stagiar stabilite în procură sunt

valabile doar dacă acestea se prezintă împreună cu mandatul.

Totuși, în lipsa unor reglementări exprese, instanța de apel aplică prevederile

actului normativ, care însă nu oferă în acest sens o soluție clară.

La inserarea expresă a împuternicirilor în mandat, legiuitorul a reieșit din

natura specială a drepturilor ce se desprind din împuternicirea de reprezentare în

judecată într-un proces civil. Or, aceste drepturi sunt prin natura lor împuterniciri a

căror acțiune este generată numai prin acordul părților. Totodată, inserînd expres

împuternicirile, avocatul nu poate exercita alte drepturi decît cele consfințite prin

mandat.

Spre deosebire de procesul civil, în cadrul procesului penal împuternicirile

avocatului percep o altă conjunctură de acțiune, care prin natura lor sunt drepturi

general recunoscute și nu este necesar vreun acord între părți. Astfel, din momentul

semnării mandatului avocatului de către persoana prin care încuviințează să reprezinte

interesele într-un proces penal, operează o prezumție legală că persoana a împuternicit

avocatul să exercite, după caz, toate împuternicirile stabilite de art. 68 din CPP, iar

normele procedural penale instituie expres care sunt drepturile și obligațiile avocatului

în coraport cu clientul său.

Cu toate cele menționate mai sus, recurentul a indicat că totuși pe rectoul

mandatului a fost inserată mențiunea „avocatul Cotruță Sergiu se împuternicește să

acorde asistență juridică în cauza Grabovski Adriana – reprezentare pe cauză penală

… privind solicitarea informațiilor instituțiilor medicale, Judecătoriei Rîșcani, Curții

Supreme de Justiție”.

Confirmarea reprezentării și împuternicirilor conferite recurentului de către

Grabovski Adriana, cu indicarea expresă de a solicita informații de la instituții

medicale, se atestă prin inserarea pe versoul mandatului a numelui/prenumelui și

semnăturii acesteia. Deci, fiind împuternicit, Cotruță Sergiu era în drept de a solicita

informația ce o viza pe Grabovski Adriana. Mai mult ca atît, acesta a comunicat

despre gravitatea situației și necesitatea examinări cererii în regim de urgență.

Instanța eronat a respins și capătul de cerere cu privire la repararea

prejudiciului moral, în cazul în care Legea contenciosului administrativ și art. 1422

Cod civil îi instituie un astfel de drept recurentului. Or, prejudiciul moral cauzat

printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, constatat a fi ilegal, atrage

implicit și dreptul la repararea prejudiciului moral, de care beneficiază și Cotruță

Sergiu în calitatea lui de avocat.

Din cauza că nu i-a fost eliberată informația solicitată, starea sănătății a

clientului său s-a agravat esențial, inclusiv i-a creat acestuia o stare de frustrare și

neputință. Iar avocatului, la rîndul său, i-au fost cauzate suferințe morale, deoarece nu

și-a putut exercita pe deplin împuternicirile ce i-au fost acordate și, deci, i-a fost

afectată și reputația profesională.

Ulterior recurentul a depus un recurs suplimentar în motivarea căruia a indicat

că, a sesizat instituțiile abilitate ale statului în vederea interpretării Hotărîrii

Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și

modului de utilizare a mandatului avocatului și avocatului stagiar cu modificările

ulterioare, în sensul circumstanțelor din speță.

Astfel, a adresat Uniunii Avocaților din Republica Moldova o cerere prin care

a solicitat prezentarea unei opinii privind inserarea împuternicirilor pe rectoul și

versoul mandatului avocatului în cauza penală. Drept răspuns, Uniunea Avocaților a

indicat că interpretarea actului normativ ține de competența autorității emitente.

Guvernul Republicii Moldova însă a remis cererea spre examinare după competență

Ministerului Justiției, care prin răspunsul din 25 octombrie 2016 a indicat că

împuternicirile avocatului/avocatului stagiar pe versoul mandatului se inserează

conform art. 81 CPC, iar în cadrul unui proces penal împuternicirile avocatului sunt

inserate în mandat conform normelor de procedură penală, iar în lipsa unor

reglementări exprese prevederile CPP nu pot fi interpretate prin analogia legii sau

dreptului.

Deci, procesul civil și cel penal instituie diferențiat și distinct aplicabilitatea

prevederilor de completare a mandatului, iar Hotărîrea Guvernului nr. 158 din 28

februarie 2013 nu reglementează exhaustiv exigențele și particularitățile completării

mandatului avocatului în procesul penal prin inserarea împuternicirilor pe versoul

mandatului ca și în cadrul unui proces civil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că, deși prin scrisoarea de la f.d. 136 rezultă

că Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia motivată din 06 aprilie 2016 în adresa

părților, fără însă a indica și data expedierii, la materialele cauzei lipsește și dovada de

recepționare a acesteia.

Mai mult ca atît, potrivit înscrisului de la f.d. 137 rezultă că Sergiu Cotruță a

recepționat decizia motivată la 23 iunie 2016, în baza cererii lui din 08 iunie 2016. În

circumstanțele date, recursul lui Sergiu Cotruță din 08 august 2016 se consideră depus

în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei

instanței de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel.

La caz s-a constatat că, la data de 15 decembrie 2014 avocatul Sergiu Cotruță,

fiind investit de către Grabovski Adriana prin mandatul din aceeași dată să-i reprezinte

interesele pe cauza penală nr. 2014978104, a depus în adresa Instituției Medico-

Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani” o cerere prin care a solicitat

eliberarea în regim de urgență a carnetului medical sau a datelor medicale pe numele

lui Grabovski Adriana pentru prezentarea informației în cadrul unui proces de

judecată (f.d. 37).

La 19 decembrie 2014 Instituția Medico-Sanitară Publică ”Asociația Medicală

Teritorială Rîșcani” a refuzat în eliberarea informației solicitate, pe motiv că

informațiile despre asistența medicală, starea sănătății, diagnosticul și alte date

obținute de medic în examinarea și tratamentul pacientului constituie informații

personale și secretul profesional al medicului, iar prin prisma art. 13 și 14 al Legii cu

privire la protecția datelor cu caracter personal nr. 17 din 15 februarie 2007, acestea

nu pot fi divulgate (f.d. 36).

La 20 ianuarie 2015 avocatul Sergiu Cotruță a înaintat pîrîtului o cerere

prealabilă prin care a cerut anularea refuzului, iar cu titlu de consecință a solicitat

eliberarea fișei medicale de ambulatoriu și a datelor medicale a pacientului Grabovski

Adriana, precum și repararea prejudiciului moral de 20000 lei, care însă a fost

respinsă de către Instituția Medico-Sanitară Publică ”Asociația Medicală Teritorială

Rîșcani”. Totodată, prin același răspuns, instituția medicală a indicat că informația

solicitată va putea fi eliberată doar la prezentarea acordului în scris al pacientei (f.d.

27-28).

Nefiind de acord cu răspunsul dat, Sergiu Cotruță s-a adresat cu prezenta

cerere de chemare în judecată.

Conform art. 4 al. (1) și al. (2) al Legii privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi

și de a face cunoscute informațiile oficiale. Însă, exercitarea drepturilor prevăzute în

alineatul (1) al prezentului articol poate fi supusă unor restricții pentru motive

specifice, ce corespund principiilor dreptului internațional, inclusiv pentru apărarea

securității naționale sau vieții private a persoanei.

Exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor

reglementate prin lege organică și care corespund necesităților, iar în conformitate cu

al. (1) al art. 7 din legea dată se instituie că, accesul la informațiile oficiale nu poate fi

îngrădit, cu excepția informațiilor cu caracter personal, a căror divulgare este

considerată drept o imixtiune în viața privată a persoanei, protejată de legislația

privind protecția datelor cu caracter personal.

La fel și art. 8 al Legii privind accesul la informație indică că, informația cu

caracter personal face parte din categoria informației oficiale cu accesibilitate limitată

și constă din date referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă, a căror

dezvăluire ar constitui o violare a vieții private, intime și familiale. Accesul la

informația cu caracter personal se realizează în conformitate cu prevederile legislației

privind protecția datelor cu caracter personal.

La caz se atestă că, informația solicitată de către avocatul Sergiu Cotruță în

privința lui Grabovski Adriana (fișa medicală de ambulatoriu și datele medicale a

pacientului) constituie informație cu caracter personal, iar implicit și informație

oficială cu accesibilitate limitată, dezvăluirea cărora ar putea constitui o violare a

vieții private, intime și familiale. Or, aceste drepturi fiind garantate și prin prisma art.

8 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Art. 5 al. (1) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 08

iulie 2011 expres instituie că, prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu

consimțămîntul subiectului datelor cu caracter personal care, prin prisma art. 3 al legii

date, constituie orice manifestare de voință liberă, expresă și necondiționată, în formă

scrisă sau electronică, conform cerințelor documentului electronic, prin care subiectul

datelor cu caracter personal acceptă să fie prelucrate datele care îl privesc.

Deși Sergiu Cotruță a indicat că a fost împuternicit de către Grabovski Adriana

prin mandatul din 15 decembrie 2014 să-i reprezinte interesele pe cauza penală nr.

2014978104, inclusiv să solicite informații de la instituțiile medicale, argumentele

acestuia sunt neîntemeiate, în cazul în care art. 4 al Legii privind protecția datelor cu

caracter personal expres și imperativ instituie că, datele cu caracter personal (orice

informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă), care fac

obiectul prelucrării, trebuie să fie - explicite și legitime, adecvate, pertinente și

neexcesive în ceea ce privește scopul pentru care sunt colectate și/sau prelucrate

ulterior, exacte și, dacă este necesar, actualizate.

Or, sintagma din mandatul avocatului Sergiu Cotruță „solicitarea informațiilor

instituțiilor medicale” - nu are un caracter explicit, exact, ci este de o aplicabilitate

mult mai largă, nefiind identificabilă și pertinentă.

Art. 5 al. (5) al Legii privind protecția datelor cu caracter personal indică cazurile

în care nu este cerut consimțămîntul subiectului pentru prelucrarea datelor cu caracter

personal și anume pentru: a) executarea unui contract la care subiectul datelor cu

caracter personal este parte sau pentru luarea unor măsuri înaintea încheierii

contractului, la cererea acestuia; b) îndeplinirea unei obligații care îi revine

operatorului conform legii; c) protejarea vieții, integrității fizice sau a sănătății

subiectului datelor cu caracter personal; d) executarea sarcinilor de interes public sau

care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit

operatorul sau terțul căruia îi sunt dezvăluite datele cu caracter personal; e) realizarea

unui interes legitim al operatorului sau al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele cu

caracter personal, cu condiția ca acest interes să nu prejudicieze interesele sau

drepturile și libertățile fundamentale ale subiectului datelor cu caracter personal; f)

scopuri statistice, de cercetare istorică sau științifică, cu condiția ca datele cu caracter

personal să rămînă anonime pe toată durata prelucrării.

Norma în cauză însă nu este aplicabilă la caz, ci sunt aplicabile prevederile al. (1)

a art. 5 din legea dată, care expres instituie că prelucrarea datelor cu caracter personal

se efectuează cu consimțămîntul subiectului acestor date.

Deci, de vreme ce Sergiu Cotruță reprezintă interesele lui Grabovski Adriana,

este în drept de a solicita Instituției Medico-Sanitare Publice ”Asociația Medicală

Teritorială Rîșcani” eliberarea informației solicitate doar cu consimțămîntul

subiectului datelor - Grabovski Adriana.

Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate se permite,

prin derogare de la prevederile art.6 al Legii nr. 133 din 08 iulie 2011, în cazuri

limitativ stabilite de lege și anume în cazul în care: a) prelucrarea este necesară în

scopuri de medicină preventivă, de stabilire a diagnosticelor medicale, de administrare

a unor îngrijiri sau tratamente pentru subiectul datelor cu caracter personal sau de

gestionare a serviciilor de sănătate care acționează în interesul subiectului datelor cu

caracter personal; b) prelucrarea este necesară pentru protecția sănătății publice.

Solicitările lui Sergiu Cotruță însă la fel nu pot fi atribuite la norma enunțată.

Nu sunt relevante argumentele recurentului vis-a-vis de împuternicirile

avocatului inserate în mandat, care sunt distincte în cadrul unui proces civil, față de

unul penal.

Or, prevederile art. 75 CPC, în coroborare cu art. 80 și 81 CPC, reglementează

raporturile juridice ce țin de împuternicirile reprezentantului în judecată și

reprezentarea nemijlocită în instanța de judecată. Și art. 67 al. (1) CPP indică că,

apărătorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă interesele

bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistență juridică prin toate mijloacele

și metodele neinterzise de lege.

Deci, argumentele lui Sergiu Cotruță, cu referile la aceste norme procedurale

enunțate, precum că avea împuterniciri legale de a solicita de la instituția medicală

pîrîtă eliberarea fișei medicale de ambulatoriu sau a datelor medicale pe numele

Adrianei Grabovski, nu sunt întemeiate. Or, mandatul atestă împuternicirile date

avocatului/avocatului stagiar în fața organului de urmărire penală și/sau în fața

instanței judecătorești, nu și în fața furnizorului de informații, adică a posesorilor de

informații oficiale care, în temeiul legii, sunt obligați să furnizeze solicitanților aceste

informații în condițiile Legii privind accesul la informație.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul, că decizia instanței de

apel este legală și întemeiată, corespunde circumstanțelor de fapt stabilite prin probele

administrate și raportate la legea materială, iar argumentele invocate de către recurent

sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

decizia instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e

Se respinge recursul declarat de către Sergiu Cotruță.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Cotruță împotriva Instituției

Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani”, directorului

Instituției Medico-Sanitare Publică ”Asociația Medicală Teritorială Rîșcani” –

Valentina Pîslaru cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Oleg Sternioală

Mariana Pitic

Galina Stratulat