2ra-2093/18 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-2093/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, judecător: V. Criucicova

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

31 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anastasia David,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Anastasiei David

către Efimia Caragea cu privire la înlăturarea încălcărilor ce nu sunt legate de

privarea de posesie a lotului de teren,

împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel a Anastasiei David și casată hotărârea din 18 decembrie

2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași de respingere a acțiunii,

constată:

La 13 aprilie 2017, Anastasia David a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Efimiei Caragea, prin care a solicitat obligarea pârâtei să nu-i creeze

obstacole în accesul la lotul de pământ cu suprafața de XXX, ce-i aparține

Anastasiei David, amplasat în XXX.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Primăriei s. Păulești nr. 1 din

14 ianuarie 1993, Anastasiei David i-a fost repartizat în proprietatea privată

pământul cu suprafața de XXX, terenul de pământ respectiv fiind trecut în

Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 05 aprilie 1993.

Preventiv, acest teren de pământ, David Anastasia 1-a cumpărat de la nepotul

său - Caragea Petru, decedat în 2008, fără a perfecta un contract de vânzare-

cumpărare și el i-a permis reclamantei să se folosească de încă un ar de pământ din

alt lot de al lui, pentru ca reclamanta să aibă acces la terenul de pământ de XXX

ari.

După decesul lui Pavel Caragea, care a avut loc la 04 februarie 2015, fratele

geamăn al lui Petru Caragea, soția acestuia Efimia Caragea, categoric nu-i permite

Anastasiei David să aibă acces la acest teren, îngrădind totul împrejur, iar

reclamanta nu are o altă posibilitate să se deplaseze la acest teren.

Prin acțiunile Efimiei Caragea, reclamantei îi este limitată posibilitatea de a-și

exercita dreptul de proprietate asupra terenului de pământ ce-i aparține.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

acțiunea a fost respinsă, din considerentul că reclamanta nu a prezentat probe

concludente și pertinente că dânsa ar fi cumpărat terenul de la nepotul său Pavel

Caragea.

La 12 ianuarie 2018, în termenul stabilit de art. 362 alin. (1) Cod de procedură

civilă, Anastasia David a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2017 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând instanței de apel admiterea

apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

acțiunea depusă de Anastasia David să fie admisă.

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

Anastasiei David, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă,

prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că soluția fondului urmează a

fi casată ca rezultat al aprecierii eronate a obiectului acțiunii promovate,

concluziile primei instanțe fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În același timp, instanța de apel a invocat ca temei de respingere a acțiunii

faptul neexecutării probațiunii de către Anastasia David, precum că acesteia i se

pun piedici în exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de

XXX ha.

La 26.07.2018, Anastasia David a declarat recurs împotriva deciziei din 30

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu argumentele instanței

de apel, totodată, invocând că i-au fost încălcate drepturile procedurale, dat fiind

faptul că instanța de apel nu i-a solicitat Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat.

Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 30

mai 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 05 iulie 2018

(f. d. 70). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Anastasia David, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Anastasia David, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de către Anastasia David.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anastasia David.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu