2ra-2093/18 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-2093/18 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, judecător: V. Criucicova Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima ÎNCHEIERE 31 octombrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Anastasia David, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Anastasiei David către Efimia Caragea cu privire la înlăturarea încălcărilor ce nu sunt legate de privarea de posesie a lotului de teren, împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel a Anastasiei David și casată hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași de respingere a acțiunii, constată: La 13 aprilie 2017, Anastasia David a depus cerere de chemare în judecată împotriva Efimiei Caragea, prin care a solicitat obligarea pârâtei să nu-i creeze obstacole în accesul la lotul de pământ cu suprafața de XXX, ce-i aparține Anastasiei David, amplasat în XXX.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Primăriei s. Păulești nr. 1 din 14 ianuarie 1993, Anastasiei David i-a fost repartizat în proprietatea privată pământul cu suprafața de XXX, terenul de pământ respectiv fiind trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la 05 aprilie 1993. Preventiv, acest teren de pământ, David Anastasia 1-a cumpărat de la nepotul său - Caragea Petru, decedat în 2008, fără a perfecta un contract de vânzare- cumpărare și el i-a permis reclamantei să se folosească de încă un ar de pământ din alt lot de al lui, pentru ca reclamanta să aibă acces la terenul de pământ de XXX ari. După decesul lui Pavel Caragea, care a avut loc la 04 februarie 2015, fratele geamăn al lui Petru Caragea, soția acestuia Efimia Caragea, categoric nu-i permite Anastasiei David să aibă acces la acest teren, îngrădind totul împrejur, iar reclamanta nu are o altă posibilitate să se deplaseze la acest teren.

Prin acțiunile Efimiei Caragea, reclamantei îi este limitată posibilitatea de a-și exercita dreptul de proprietate asupra terenului de pământ ce-i aparține. Prin hotărârea din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, acțiunea a fost respinsă, din considerentul că reclamanta nu a prezentat probe concludente și pertinente că dânsa ar fi cumpărat terenul de la nepotul său Pavel Caragea. La 12 ianuarie 2018, în termenul stabilit de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, Anastasia David a declarat apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând instanței de apel admiterea apelului, casarea hotărârii contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de Anastasia David să fie admisă.

Prin decizia din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul Anastasiei David, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că soluția fondului urmează a fi casată ca rezultat al aprecierii eronate a obiectului acțiunii promovate, concluziile primei instanțe fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei. În același timp, instanța de apel a invocat ca temei de respingere a acțiunii faptul neexecutării probațiunii de către Anastasia David, precum că acesteia i se pun piedici în exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de XXX ha. La 26.07.2018, Anastasia David a declarat recurs împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu argumentele instanței de apel, totodată, invocând că i-au fost încălcate drepturile procedurale, dat fiind faptul că instanța de apel nu i-a solicitat Oficiului Teritorial Chișinău al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat desemnarea unui avocat. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 30 mai 2018 și expediată pentru comunicare participanților la proces la 05 iulie 2018 (f. d. 70). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 30 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Anastasia David, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Anastasia David, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Anastasia David. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Anastasia David.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu