2ra-1874/18 — Repararea prejudiciului material și moral

2ra-1874/18 — Repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1874/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V.Mihaila)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Simciuc, I.Țurcan, I.Cotruță)

D E C I Z I E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Eugenia Sitaru, reprezentată de avocatul Tatiana

Maștalin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Sitaru

împotriva lui Vitalii Gamurar, intervenient accesoriu Veronica Sitaru cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin decesul persoanei,

împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

admis apelul declarat de Vitalii Gamurar, s-a casat hotărârea din 14 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 25 iunie 2016, Eugenia Sitaru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Vitalii Gamurar, intervenient accesoriu Veronica Sitaru cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat prin decesul persoanei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 27 august 2014, Inspectoratul de Poliție

Botanica, mun. Chișinău, a pornit urmărirea penală conform elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal în privința lui Vitalii Gamurar, deoarece

ultimul, aflându-se la vânătoare a efectuat o împușcătură din armă în direcția lui

Roman Sitaru, care este fiul său, provocându-i din imprudență leziuni corporale care

au dus la decesul persoanei.

La 25 noiembrie 2011, succesorul părții vătămate Veronica Sitaru, care este soția

defunctului, a depus cerere prin care a solicitat încetarea urmăririi penale din motivul

împăcării părților.

Eugenia Sitaru a indicat că, nu a fost de acord cu încetarea urmării penale, nu a

contestat ordonanța pe motiv că nu este parte la proces și din motive de sănătate.

1

După decesul fiului Roman Sitaru, a rămas fără sprijin material și moral,

mărimea pensiei fiind de 1 495,91 de lei, necesită de tratament medical permanent,

plata pentru serviciile comunale sunt enorme, iar soțul său nu lucrează.

În susținerea acțiunii Eugenia Sitaru a invocat prevederile art. 1420, 1421, 1422

și 1423 Cod civil.

Eugenia Sitaru a solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Vitalii Gamurar în

beneficiul său a despăgubirii pentru prejudiciul cauzat prin decesul fiului Roman

Sitaru în sumă de 2 500 de lei lunar începând cu 27 august 2014, 100 000 de lei

prejudiciul moral și cheltuielile de asistență juridică.

Prin hotărârea din 14 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea a fost admisă parțial, s-a încasat de la Vitalii Gamurar în beneficiul Eugeniei

Sitaru prejudiciul material cauzat în rezultatul decesului fiului său în mărime de 1 000

de lei lunar începând cu 27 august 2014 până la sfârșitul vieții Eugeniei Sitaru, 30 000

de lei prejudiciul moral și 4 000 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea

s-a respins.

Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Vitalii Gamurar, s-a casat integral hotărârea din 14 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii ca nefondată.

La 16 iulie 2018, Eugenia Sitaru, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin, a

declarat recurs împotriva deciziei din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că, instanța de apel nu a apreciat corect

probele prezentate, declarațiile părților date în cadrul examinării cauzei și unilateral a

apreciat circumstanțele de fapt al litigiului.

Instanța de fond corect a stabilit că, la răspunderea delictuală legiuitorul nu a

prevăzut condiția de recunoaștere a celui îndreptățit în calitate de succesor al părții

vătămate. Eugenia Sitaru, fiind mama defunctului, inaptă de muncă la momentul

decesului acestuia, are dreptul la despăgubire de la cel vinovat.

La fel neîntemeiată este argumentarea instanței de apel privind inexistența unei

obligații de recuperare a prejudiciului comis față de Eugenia Sitaru, care este mama

defunctului Roman Sitaru, deoarece prejudiciul a fost recuperat pe deplin față de

persoana terță Veronica Sitaru.

Eugenia Sitaru a solicitat, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin, admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Examinând recursul declarat de Eugenia Sitaru, reprezentată de avocatul Tatiana

Maștalin, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 aprilie 2018

și a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 24 mai 2018 (vol.II,

f.d.44). Astfel, recursul declarat de Eugenia Sitaru la data de 16 iulie 2018, este în

termen.

2

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se

decide în lipsa acesteia.

La 9 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 9 octombrie 2018, Vitalii Gamurar, reprezentat de avocatul Petru Coșleț a

depus referință prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Prin încheierea din 3 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Eugenia Sitaru, reprezentată de avocatul Tatiana Maștalin s-a considerat

admisibil fiind transmis pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Potrivit art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa parțial decizia

instanței de apel în partea respingerii acțiunii cu privire la încasarea prejudiciului

moral și de a menține în această parte hotărârea primei instanțe. În rest, decizia

instanței de apel se menține.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Conform art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

Conform art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea

hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

3

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

După cum urmează din actele cauzei, la 27 august 2014, aproximativ ora 17.50,

Vitalii Gamurar, în timp ce se afla la vânătoare împreună cu Roman Sitaru, a țintit un

hulub și a efectuat o împușcătură din arma de vânătoare în urma căruia a depistat că

l-a împușcat din imprudență, iar ultimul a decedat.

Pe acest caz, la 27 august 2014 a fost intentată urmărirea penală conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal.

La 25 noiembrie 2014, succesorul lui Roman Sitaru, soția Veronica Sitaru a

depus cerere prin care a solicitat încetarea urmării penale în privința lui Vitalii

Gamurar pe motivul împăcării părților iar ultimul a recuperat prejudiciul moral și

material.

Prin ordonanța din 12 decembrie 2014 a Procuraturii Botanica, mun. Chișinău,

s-a încetat urmărirea penală cu clasarea procesului penal în privința lui Vitalii

Gamurar (vol.I, f.d.82-88).

La 25 iunie 2016, Eugenia Sitaru, mama defunctului Roman Sitaru, s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată pe motiv că, după decesul fiului Roman Sitaru, a

rămas fără sprijin material și moral, mărimea pensiei fiind mică, necesită îngrijire

medicală permanentă, susținere la plata serviciilor comunale, iar soțul său nu lucrează,

solicitând încasarea de la Vitalii Gamurar în beneficiul său a despăgubirii pentru

prejudiciul cauzat prin decesul fiului Roman Sitaru în sumă de 2 500 de lei lunar

începând cu 27 august 2014, încasarea prejudiciul material pe care la estimat la suma

de 100 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică.

Prin hotărârea din 14 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

pretențiile au fost admise parțial, s-a încasat de la Vitalii Gamurar în beneficiul

Eugeniei Sitaru prejudiciul material cauzat în rezultatul decesului fiului său în mărime

de 1 000 de lei lunar începând cu 27 august 2014 până la sfârșitul vieții Eugeniei

Sitaru, 30 000 de lei prejudiciul moral și 4 000 de lei cheltuielile de asistență juridică.

În rest pretențiile au fost respinse.

Prin decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Vitalii Gamurar, s-a casat integral hotărârea din 14 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a

acțiunii ca fiind nefondată.

Actele cauzei denotă cu certitudine că Eugenia Sitaru este mama defunctului

Roman Sitaru, se află la evidența Casei Naționale de Asigurări Sociale Orhei și

beneficiază de pensie în mărime de 1495,91 de lei și 180 de lei suport financiar (vol.I,

f.d.9-10, 18).

Conform art. 1422 alin. (1) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat

un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța

de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

Conform art. 1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se

determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

4

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție constată că instanța de fond corect a reținut ca fiind parțial întemeiată

acțiunea și a aplicat prevederile art. 1422 în coroborare cu art. 1423 Cod civil.

Aprecierea și mărimea sumei admise de instanța de fond cu titlu de prejudiciu

moral, este rezonabilă, reală și echitabilă în raport cu gradul de vinovăție a lui Vitalii

Gamurar, care din imprudență l-a împușcat pe fiul său Roman Sitaru.

Însă, instanța de apel greșit a concluzionat despre lipsa temeiului de repararea a

prejudiciului moral de Vitalii Gamurar față Eugenia Sitaru pe motiv că ultima nu a

solicitat și nu a fost recunoscută în calitate de succesor al defunctului, cât și faptul că

nu a contestat ordonanța din 12 decembrie 2014 de încetare a urmăririi penale și

clasare a procesului penal.

Pct. 27 al hotărârii nr. 6 din 4 iulie 2005 a Plenului Curții Supreme de Justiție

explică că, în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a sănătății,

precum și în cazurile de deces a victimei, persoanele vătămate au dreptul în

conformitate cu art.1422 și 616 alin. (2) Cod civil la repararea prejudiciului

nepatrimonial (moral) sub formă de despăgubire în bani în suma stabilită de instanțele

judecătorești în baza unei aprecieri conforme principiilor echității.

Vitalii Gamurar a reparat prejudiciul moral doar față de soția defunctului

Veronica Sitaru, iar aceasta a depus cerere prin care a solicitat încetarea procesului

penal. Însă, nu a reparat prejudiciul față de mama defunctului Eugenia Sitaru, care

care, de asemeni a suferit moral ca și soția defunctului.

Instanța de apel corect a reținut pct.27 din Hotărârea explicativă a Plenului Curții

Supreme de Justiție, indicând că prejudiciul moral se repară pentru fiecare caz o

singură dată. Însă, instanța de apel s-a limitat și a omis de a se expune în privința

reparării prejudiciului moral pentru celelalte persoane. Or, repararea prejudiciului

moral față de soția defunctului, nu denotă și faptul reparării prejudiciului față de

mama acestuia, căreia, la fel i s-a cauzat un prejudiciu moral în urma decesului fiului

său.

Dreptul la compensarea bănească a prejudiciului moral îl au nu numai persoanele

prejudiciate direct, ci și persoanele apropiate acesteia. Este posibilă acordarea

despăgubiri bănești pentru prejudiciul moral afectiv cauzat terțelor persoane

apropiate persoanei vătămate, legate de aceasta printr-o relație afectivă, familială.

Unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, care exprimă că, îndemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală

despăgubire. Conform Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea

vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor

și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție menționează că, instanța de apel corect a concluzionat și a casat

hotărârea instanței de fond în partea în care a fost admisă cerința de încasarea a

5

prejudiciului material cauzat în urma decesului fiului în mărime de 1 000 de lei lunar

până la sfârșitul vieții Eugeniei Sitaru.

Or, în acest sens Eugenia Sitaru nu a prezentat instanței probe certe și pertinente

precum că este inaptă de muncă, necesită de sprijin material și se afla la întreținerea

defunctului Roman Sitaru sau la data decesului acestuia avea dreptul la întreținere.

Mai mult, la examinarea cauzei în fond, reprezentatul lui Vitalii Gamurar, Petru

Coșleț a prezentat instanței acte din care se denotă că Eugenia Sitaru activează în

calitate de traducător autorizat în cadrul Universității Pedagogice din Odessa, iar

careva acte ce ar combate acest fapt, la materialele cauzei lipsesc.

De asemenea se denotă și faptul că, Eugenia Sitaru mai are o fiică majoră, fapt

care nu a fost negat de către aceasta, iar soțul său care este pensionar, beneficiază de

pensie în mărime de 4 324,23 de lei lunar (vol.I, f.d.96).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanțele de judecată

ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat legea, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Eugenia Sitaru, reprezentată de avocatul Tatiana

Maștalin, a casa parțial decizia instanței de apel în partea respingerii pretenției de

încasarea prejudiciului moral și a menține în această parte hotărârea primei instanței.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), alin. (3) și (4) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Eugenia Sitaru, reprezentată de avocatul Tatiana

Maștalin.

Se casează parțial decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea

respingerii pretenției de încasarea a prejudiciului moral și se menține în această parte

hotărârea din 14 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Sitaru împotriva lui Vitalii

Gamurar, intervenient accesoriu Veronica Sitaru cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin decesul persoanei.

În rest, decizia din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău se menține fără

modificări.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

6