2ra-1682/18 — restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral

2ra-1682/18 — restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra-1682/18

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (jud: I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov)

DECIZIE

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean, Galina Stratulat

Dumitru Mardari, Nicolae Craiu

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de către

Țurcan Mihail,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Țurcan Mihail

împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Terra Impex” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada

de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de către Țurcan Mihail și menținută hotărârea din 13 februarie

2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,

c o n s t a t ă :

La 06 martie 2017, Țurcan Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎCS „Terra Impex” SRL cu privire la restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului individual de

muncă nr. 300 din 01 august 2013, a fost angajat în funcția de operator la ÎCS „Terra

Impex” SRL, cu un salariu lunar de 2200 de lei. Pentru succesele în muncă, prin ordinul

nr. 62 din 15 iulie 2014 a fost majorat cuantumul salariului până la 3850 de lei. Iar, prin

ordinul nr. 03 din 01 octombrie 2014 a fost promovat în funcția de șef al turei „C” cu

salariul lunar de 4500 de lei. În ultimii ani de muncă nu a încălcat disciplina muncii și

nu a fost sancționat disciplinar.

Țurcan Mihail a menționat că prin ordinul angajatorului nr. 08 din 27 ianuarie

2017, pentru controlul necorespunzător al muncii în timpul turei de noapte din 26

ianuarie 2017, a fost transferat în funcția de mecanic în zona „Impregnare” a turei „C”

pentru perioada 29 ianuarie 2017 - 27 februarie 2017. Ulterior, prin ordinul nr. 10 din

02 februarie 2017 a fost anulat ordinul nr. 08 din 27 ianuarie 2017, dânsul fiind

sancționat cu mustrare aspră. Iar prin ordinul nr. 11 din 02 februarie 2017, a fost

concediat din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g), h) și i) din Codul muncii, pentru

încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, absența de la locul de

muncă fără motive întemeiate și prezentarea la lucru în stare de ebrietate.

Reclamantul consideră ilegală concedierea sa din funcția deținută, iar ordinul nr.

11 din 02 februarie 2017 pasibil de a fi anulat, or, prin trei ordine ÎCS „Terra Impex”

SRL l-a sancționat pentru una și aceeași faptă, fiindu-i aplicate trei sancțiuni

disciplinare diferite. Astfel, în aceeași zi, pentru aceeași încălcare, a fost sancționat cu

mustrare aspră și concediere. Mai mult ca atât, angajatorul nu i-a solicitat nicio

explicație scrisă privind fapta comisă.

Țurcan Mihail a reiterat că pe întreagă perioadă de activitate la întreprindere, nu a

încălcat disciplina muncii, niciodată nu a absentat nemotivat de la locul de muncă,

precum nici nu s-a prezentat la lucru în stare de ebrietate.

Reclamantul a solicitat restabilirea în funcția de șef al turei „C” la ÎCS „Terra

Impex” SRL, încasarea din contul pârâtei a salariului pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei și

încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6000 de lei.

Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de către Țurcan Mihail și menținută hotărârea din 13 februarie 2018 a

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești.

La 07 iunie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Țurcan Mihail a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel

Comrat și hotărârii din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, cu

pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanțele ierarhic inferioare au

apreciat în mod arbitrar probele administrate, pronunțând hotărâri ilegale și

neîntemeiate.

Țurcan Mihail a indicat că nu a cunoscut despre emiterea ordinului nr. 177 din 30

noiembrie 2016, prezentat de către intimata-pârâtă ÎCS „Terra Impex” SRL instanței de

fond, potrivit căruia dânsul s-ar fi prezentat la data de 29 noiembrie 2016 în stare de

ebrietate la locul de muncă, pentru ce a fost sancționat cu mustrare aspră. De asemenea,

semnătura din actul din 29 noiembrie 2016 de constatare a faptului prezentării la muncă

în stare de ebrietate alcoolică, ce a stat la baza emiterii ordinului nr. 177, nu-i aparține și

nici nu i-a fost adus la cunoștință acest act.

Recurentul a menționat că în ordinul de concediere nr. 11 din 02 februarie 2017,

deși s-a indicat că a fost eliberat din funcție pentru încălcarea repetată, pe parcursul unui

an, a obligațiilor de muncă, nu s-a specificat care anume încălcări au fost comise de

către dânsul pe parcursul anului. La fel, nu s-a menționat nici perioada când dânsul ar fi

absentat de la locul de muncă din motive neîntemeiate.

La 27 iulie 2018, în adresa intimatei ÎCS „Terra Impex” SRL a fost expediată

copia recursului declarat de către Țurcan Mihail, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței la recurs.

La 17 august 2018, ÎCS „Terra Impex” SRL a depus referință, solicitând

respingerea recursului și menținerea deciziei din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel

Comrat și hotărârii din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, pe

2

care le consideră legale și întemeiate. A susținut intimata că declarațiile recurentului

Țurcan Mihail precum că pe întreagă perioadă de activitate la întreprindere nu a încălcat

disciplina muncii, niciodată nu a absentat nemotivat de la locul de muncă și nu s-a

prezentat la lucru în stare de ebrietate, nu corespund adevărului, fapt demonstrat prin

înscrisurile prezentate la materialele dosarului, care confirmă că recurentul de

nenumărate ori a fost sancționat disciplinar pentru diferite încălcări.

Prin încheierea din 26 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Țurcan Mihail a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Comrat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea

numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.

Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că în baza contractului

individual de muncă nr. 300 din 01 august 2013, Țurcan Mihail a fost angajat în funcția

de operator la ÎCS „Terra Impex” SRL (f.d. 7).

Prin ordinul nr. 03 din 01 octombrie 2014, Țurcan Mihail a fost promovat în

funcția de șef al turei „C” (f.d. 8).

Conform ordinului nr. 95 din 12 iunie 2016, lui Țurcan Mihail i-a fost aplicată

sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, pentru absența de la locul de

muncă fără motive întemeiate la data de 12 iunie 2016 între orele 16.00-24.00, fapt ce a

dus la dezorganizarea muncii, subalternii plimbându-se prin fabrică și curte, o parte din

angajați întrebuințând băuturi spirtoase (f.d. 26).

Potrivit ordinului nr. 177 din 30 noiembrie 2016, întocmit în baza actului din 29

noiembrie 2016 cu privire la constatarea faptului prezentării la serviciu în stare de

ebrietate alcoolică, șeful turei „C” Țurcan Mihail a fost înlăturat de la muncă în

perioada turei, iar ziua de 12 noiembrie 2016 a fost considerată ca fiind absentată

nemotivat, ultimul fiind sancționat cu mustrare aspră (f.d 31-32).

La 27 ianuarie 2017, ÎCS „Terra Impex” SRL a emis ordinul nr. 8, prin care

pentru controlul necorespunzător al muncii în timpul turei de noapte din 26 ianuarie

3

2017, Țurcan Mihail a fost transferat în funcția de mecanic în zona „Impregnare” a turei

„C” pentru perioada 29 ianuarie 2017 - 27 februarie 2017 (f.d. 12).

Ulterior, prin ordinul nr. 10 din 02 februarie 2017 a fost anulat pct. 1 din ordinul

nr. 08 din 27 ianuarie 2017, prin care Țurcan Mihail a fost transferat în funcția de

mecanic în zona „Impregnare” a turei „C” pe termen de o lună, ultimul fiind sancționat

cu mustrare aspră pentru controlul necorespunzător al muncii în timpul turei de noapte

din 26 ianuarie 2017 (f.d. 13).

În aceeași zi 02 februarie 2017, angajatorul a emis ordinul nr. 11, prin care

Țurcan Mihail a fost concediat din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g), h) și i) din

Codul muncii, pentru încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă,

absența de la locul de muncă fără motive întemeiate și prezentarea la lucru în stare de

ebrietate (f.d. 14).

La 04 martie 2017, Țurcan Mihail a depus prezenta cerere de chemare în

judecată, solicitând restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada

de absență forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral.

Instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia respingerii integrale a acțiunii,

din motiv că reclamantului pe parcursul unui an i-au fost aplicate trei sancțiuni

disciplinare pentru încălcarea obligațiilor de muncă, pe care nu le-a contestat, ordinele

de sancționare fiind în vigoare.

Prin urmare, instanțele de judecată au conchis că Țurcan Mihail legal a fost

concediat din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g), h) și i) din Codul muncii, pentru

încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, absența de la locul de

muncă fără motive întemeiate și prezentarea la lucru în stare de ebrietate.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare, pentru a decide astfel, au constatat că

reclamantul Țurcan Mihail nu a constestat și nici nu a solicitat anularea ordinului nr. 11

din 02 februarie 2017 de concediere din funcție.

Analizând circumstanțele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază drept eronată concluzia

instanțelor ierarhic inferioare privind respingerea acțiunii din motiv că recurentul-

reclamant nu a contestat ordinele de aplicare a sancțiunilor disciplinare emise anterior

pe parcursul ultimului an, din următoarele considerente.

Conform art. 86 din Codul muncii, încetarea contractului individual de muncă

din inițiativa angajatorului are loc în situații limitativ stabilite, care se pot datora unor

cauze imputabile salariatului sau care nu sunt legate de culpa salariatului, precum și în

unele situații ce țin de activitatea angajatorului și pentru alte motive prevăzute de

legislația muncii.

La caz, Țurcan Mihail a fost concediat din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit.

g) din Codul muncii - încălcarea repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă,

dacă anterior salariatul a fost sancționat disciplinar, ținând cont de faptul că anterior

recurentul-reclamant a fost sancționat pentru absența de la locul de muncă fără motive

întemeiate și prezentarea la lucru în stare de ebrietate, precum și pentru controlul

necorespunzător al muncii în timpul turei de noapte din 26 ianuarie 2017.

După cum s-a menționat supra, instanțele ierarhic inferioare au ajuns la concluzia

de respingere a acțiunii, din motiv că Țurcan Mihail nu a constestat ordinele de aplicare

a sancțiunilor disciplinare anterioare.

4

Aici instanța de recurs reține că în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul

muncii, se admite concedierea salariatului numai în cazul încălcării repetate, pe

parcursul unui an, a obligațiilor de muncă. Important este ca sancțiunea disciplinară

aplicată anterior la data încălcării repetate să nu fie revocată, precum și să fie aplicată

de organul abilitat cu respectarea modului de aplicare. De asemenea, urmează a fi

motivată concluzia instanței privind corectitudinea sancțiunii aplicate anterior,

indiferent dacă aceasta a fost sau nu contestată de salariat.

Prin urmare, la caz, instanțele ierarhic inferioare erau obligate să verifice

corectitudinea sancțiunii aplicate anterior, necătând la faptul că recurentul-reclamant

Țurcan Mihail nu a contestat ordinele emise de către angajator privind sancționarea

disciplinară pe parcursul ultimului an.

La fel, instanțele ierarhic inferioare eronat au conchis de a respinge acțiunea pe

motiv că Țurcan Mihail nu a solicitat anularea ordinului nr. 11 din 02 februarie 2017 de

concediere din funcție, or, recurentul-reclamant a solicitat restabilirea la locul de

muncă, ce este posibilă doar prin anularea ordinului de concediere, pe care ultimul îl

consideră ilegal, fapt indicat expres în cererea de chemare în judecată.

În circumstanțele relevate, instanța de recurs constată că contrar standardelor

procedurale recunoscute, instanțele ierarhic inferioare au soluționat prezenta cauză fără

să-și motiveze soluțiile și concluziile, fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care

sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre,

limitându-se în partea motivării doar la mențiunea că Țurcan Mihail nu a contestat

ordinele de sancționare emise anterior, precum nici ordinul de concediere, fără a

verifica corectitudinea sancțiunii aplicate anterior, precum și fără a se expune asupra

încălcării comise repetat de către salariat, ce a servit drept temei de concediere.

Această situație, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție o apreciază ca o neexaminare a fondului cauzei.

Se reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă

dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința

cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să

fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R

(84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei),

ceea ce la cazul prezentei spețe este lipsă.

Însă, la caz, Curtea de Apel Comrat pronunțând decizia din 26 aprilie 2018 a

omis să satisfacă standardele procedurale relevante referitoare la conținutul actului

judecătoresc, examinând cauza cu încălcarea normelor de drept material și procedural.

5

Ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs de a corecta respectiva

omisiune de procedură și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a remite cauza

spre rejudecare în instanța de fond (art. 432 alin. (3) lit. d) si f) din Codul de procedură

civilă), Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a casa decizia Curții de Apel Comrat și a remite cauza

spre rejudecare în instanța de apel.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanțele ierarhic

inferioare nu au verificat corectitudinea sancțiunii aplicate anterior, omisiune care nu

poate fi corectată de instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs și având

în vedere lipsa temeiurilor legale de a restitui cauza spre rejudecare în prima instanță,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Țurcan Mihail, a casa

integral decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat și a restitui cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Țurcan Mihail.

Se casează integral decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Comrat, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Țurcan Mihail împotriva

Întreprinderii cu Capital Străin „Terra Impex” Societate cu Răspundere Limitată cu

privire la restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada de absență

forțată de la muncă și repararea prejudiciului moral, cu restituirea cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Dumitru Visternicean

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

6