3ra-1228/18 — recalcularea pensiei pentru limita de vârstă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recalcularea pensiei pentru limita de vârstă, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului, împuternicirile reprezentantului în judecată
3ra-1228/18 — recalcularea pensiei pentru limita de vârstă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-1228/18
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Cucerescu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru)
Î N C H E I E R E
24 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ciudnîi Oleg
reprezentat de avocatul Primac Alexandr,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ciudnîi Oleg
împotriva Ministerului Apărării și Casei Naționale de Asigurări Sociale,
intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale cu privire la recalcularea pensiei pentru limita de vârstă,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care au
fost admise apelurile declarate de Ministerul Apărării și Casa Națională de
Asigurări Sociale, a fost casată hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 18 noiembrie 2010 Ciudnîi Oleg a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Apărării și Casei Naționale de Asigurări Sociale,
intervenienți accesorii Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale cu privire la recalcularea pensiei pentru limita de vârstă,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în serviciul militar al
forțele armate a Republicii Moldova, iar începând cu anul 1993 a fost numit în
funcția de specialist în armament în baza ordinului Ministerului Apărării nr.0305
din 10 septembrie 1993.
A menționat că, ulterior, prin ordinul Ministerului Apărării nr. 0382 din 29
octombrie 1993, fost numit în funcția de ajutor al șefului Departamentului
Protecției Civile și Situații Excepționale din cadrul Ministerul Apărării al
Republicii Moldova.
În luna septembrie 1996 a fost nevoit să treacă în rezervă în legătură cu starea
sănătății, fiind în funcție de ajutor al șefului Departamentului Protecției Civile și
Situații Excepționale din cadrul Ministerul Apărării al Republicii Moldova.
1
Reclamantul a explicat că, în anul 2002 a depistat faptul că în ultimii 5 ani nu
i-a fost plătit sporul procentual pentru categoria de calificare, motiv din care s-a
adresat Ministerului Apărării, iar după 6 luni a primit răspuns, în care a fost
notificat despre recalcularea pensiei.
Astfel, a declarat că și de această dată a fost efectuată greșit recalcularea
pensiei, fiind aplicat coeficientul de 9.7 în loc de 11.2, fapt confirmat prin
răspunsul primit de la Ministerul Apărării.
A specificat că, funcția pe care a deținut-o până la ieșirea la pensie nu a fost
inclusă în anexă nr. 7 din Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la
sistemul de salarizare în sistemul bugetar, prin urmare fiindu-i echivalată funcția
de șef al Secției.
Reclamantul a indicat că s-a adresat Ministerului Apărării și Serviciului
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale cu solicitarea de a recalcula pensia și de
a corecta greșelile, însă ca răspuns i-au fost trimise scrisori formale de respingere a
cererilor.
A susținut că, pensia sa urmează să fie în sumă de 4 286, 30 de lei, dar nu în
sumă de 3 770, 40 de lei, iar, suma totală pentru pensie, care nu a fost achitată în
perioada din decembrie 2009 și până în decembrie 2010, constituie 6 190, 8 lei.
Totodată, a precizat că, prin refuzul pârâtului în recalcularea pensiei, în
perioada anilor 1996 până la 2009, i-au fost cauzate pagube materiale în valoare de
peste 45 000 de lei.
Prin cererea suplimentară de concretizare a cerințelor, reclamantul a
menționat că pârâtul a ascuns faptul că, dânsul intră în componența conducerii
departamentului cu gradul militar stabilit conform statelor de personal - colonel.
Prin urmare, a relatat că mărimea salariului de funcție a militarilor se
calculează reieșind din denumirea funcției ocupată și gradul militar stabilit
conform statelor de personal.
A mai arătat că în urma efectuării expertizei judiciare din 09 decembrie 2016
de către Centrul Național de Expertize Juridice, s-a stabilit că recalculul necesar nu
a fost efectuat.
Prin răspunsul șefului Direcției economico-financiare a Ministerului Apărării
nr. 14/132 din 02 aprilie 2003, s-a confirmat parțial faptul că nu toate adausurile
prevăzute de legislație au fost stabilite, fiind efectuată recalcularea parțială fără să
fie luată în considerație mărimea salariului de funcție.
La fel, a indicat că prin răspunsul Ministerului Apărării din 19 octombrie
2010, sporul pentru executarea funcției de conducere pe anul 2002-2005 a fost
stabilită în mărime de 30%, dar în anul 2006 același spor din motive necunoscute a
constituit 25%.
A relatat că, în anul 2002 a observat că pe anii precedenți nu a primit toate
plățile și sporurile, considerând că și la momentul actual pensia nu se achită pe
deplin.
Reclamantul a solicitat în urma concretizării cerințelor, obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și a achita pensia pentru perioada de
la 01 decembrie 2009 și până în prezent, potrivit Raportului de expertiză juridică
nr. 1402 din 09 decembrie 2016, efectuat de către Centrul Național de Expertize
Juridice; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să folosească coeficientul
valabil la calcularea suplimentului pentru conducerea efectivului în mărime de
2
30% la momentul efectuării recalculării pensiei; încasarea cheltuielilor de judecată
în mărimea de 8 220 lei, compuse din cheltuieli pentru expertiză în sumă de 7 040
lei, chemarea martorilor 180 lei și onorariul avocatului 1000 lei, precum și
prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.
Prin hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată a fost admisă parțial. S-a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale să recalculeze lui Ciudnîi Oleg pensie de vechime în muncă pe
perioada 2009-2017, în conformitate cu concluzia expertizei judiciare nr. 1402 din
09 decembrie 2016 efectuate de către Centrul Național de Expertize Juridice. S-a
respins pretenția lui Ciudnîi Oleg cu privire la obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale să recalculeze pensie cu folosirea coeficientului pentru calcularea
suplimentului de conducere a efectivului în mărime de 30%. S-a încasat de la Casa
Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Apărării în beneficiul lui Ciudnîi Oleg
cheltuielile de judecată legate de efectuarea expertizei în mărime de 8220 lei și
asistența juridică în mărime de 1 000 lei. S-a încasat de la Casa Națională de
Asigurări Sociale și Ministerul Apărării în beneficiul lui Ciudnîi Oleg prejudiciul
moral în mărime de 10 000 lei. În rest, pretențiile au fost respinse.
La 09 ianuarie 2018 și 24 ianuarie 2018, Ministerul Apărării și Casa
Națională de Asigurări Sociale au declarat apel împotriva hotărârii din 28
decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise
apelurile declarate de Ministerul Apărării și Casa Națională de Asigurări Sociale, a
fost casată hotărârea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost
respinsă ca neîntemeiată.
La 18 iulie 2018, Ciudnîi Oleg reprezentat de avocatul Primac Alexandr a
declarat recurs împotriva deciziei din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și
aplicarea eronată a normelor de drept material, nefiind constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel
și menținerea hotărârii primei instanțe.
Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în
drept să-l declare.
Din materialele cauzei s-a constatat că, la 18 iulie 2018 Ciudnîi Oleg
reprezentată de avocatul Primac Alexandr a declarat recurs împotriva deciziei din
22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.
Completul constată însă că recursul declarat de către avocatul Primac
Alexandr în interesele lui Ciudnîi Oleg, este depus de către o persoană
neîmputernicită, acesta nefiind în drept să-l declare.
3
În acest sens, Completul menționează prevederile art. 75 alin. (1) Cod de
procedură civilă, care stipulează că în proces civil, persoanele fizice își pot apăra
interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.
În conformitate cu art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile
date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de
reprezentat și certificat de avocat.
Conform art. 60 alin. (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19
iulie 2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin
mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul,
forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.
Pct. 2 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la
aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al
avocatului stagiar, prevede că formularul mandatului avocatului și al avocatului
stagiar sunt documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora.
Iar pct. 6 alin. (2) lit. a) și b) din aceiași hotărâre, stipulează că formularul
mandatului avocatului conține un șir de elemente obligatorii, inclusiv, pe versou se
inserează împuternicirile avocatului și semnătura clientului sau, după caz, a
avocatului.
Totodată, pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu
privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și
al avocatului stagiar, prevede că împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar
în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă, urmează a
fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea
clientului, în modul stabilit de lege.
Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul
mandatului textul “Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în
locul clientului.
Actele cauzei atestă că cererea de recurs a fost semnată și depusă în interesele
lui Ciudnîi Oleg de către avocatul Primac Alexandr.
La materialele dosarului se regăsește mandatul avocatului Primac Alexandr
din 16 noiembrie 2010 privind acordarea asistenței juridice în prezenta cauză lui
Ciudnîi Oleg (f.d.38 vol.I).
În conformitate cu art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de
reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și
de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a
renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce
cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o
recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune
reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca
hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau
eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi
bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat
expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei
juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
4
Prin urmare, dreptul de a ataca hotărârea judecătorească urmează a fi prevăzut
expres în mandatul avocatului sub sancțiunea nulității, pe când în mandatul
avocatului Primac Alexandr din 16 noiembrie 2010, nu este inserat acest drept.
De altfel, lipsește vre-o procură eliberată de către client privind acordarea
împuternicirilor de a contesta hotărârea judecătorească, în temeiul căreia avocatul
să consemneze pe versoul mandatului împuternicirile conform procurii anexate.
La fel, Completul menționează că, versoul mandatului avocatului urmează să
conțină semnătura clientului, sau, după caz, a avocatului.
În astfel de împrejurări, Completul constată că mandatul avocatului Primac
Alexandr atașat la materialele dosarului, nu corespunde condițiilor actuale privind
formularul mandatului avocatului, și respectiv, îl privează pe acesta de a contesta
hotărârea judecătorească din numele recurentului Ciudnîi Oleg.
Or, mandatul avocatului prezentat la materialele cauzei nu poate fi acceptat
drept dovadă a împuternicirilor acestuia, deoarece este unul incomplet și nu
corespunde condițiilor instituite prin pct. 6 alin. (2) lit. a) și b) și pct. 8 al hotărârii
Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și
modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar.
Totodată, Completul constată că la materialele cauzei nu este anexat un alt
mandat care să corespundă exigențelor legale.
În asemenea circumstanțe, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, recursul
declarat de avocatul Primac Alexandr în interesele lui Ciudnîi Oleg, este depus de
către o persoană care nu este în drept să-l declare și urmează a fi declarat
inadmisibil.
Subsecvent, Completul notează că, admiterea pentru examinare a cererii de
recurs în condițiile în care a fost depusă, reprezintă o încălcare a principiului
egalității în drepturi procedurale a părților și vine în contradicție cu prevederile art.
6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că persoana care a
înaintat recursul nu este în drept să-l declare, Completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de
a considera recursul ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. c), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
dispune:
Recursul declarat de către Ciudnîi Oleg reprezentat de avocatul Primac
Alexandr, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
5