2ra-1701/18 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2ra–1701/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), (jud. I. Chironeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros)

Î N C H E I E R E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Igor Vozian reprezentat

de avocatul Iurie Mihalache,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexandru Gaberi împotriva lui Igor Vozian privind încasarea sumei,

împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Igor Vozian și menținută hotărârea din 13

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana),

c o n s t a t ă:

La 11 octombrie 2016, Alexandru Gaberi a înaintat cerere de chemare în

judecată, ulterior concretizată către Igor Vozian solicitând încasarea sumei de

190 000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma incendierii

automobilului și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, Igor Vozian a încheiat în formă

verbală un contract de presări servicii și anume servicii de reparație a

automobilului de model „Mercedes Vito”. Potrivit acordului stabilit între părți, la

03 iunie 2016, s-a prezentat la autoservice din str. Vadul lui Vodă 100, mun.

Chișinău, care aparține SRL „Vadormet” și tot atunci i-a transmis lui Igor Vozian

automobilul, cheile de la automobil și suma de 400 de euro.

Potrivit acordului stabilit, i-a lăsat pârâtului automobilul pentru a-1 repara și

anume, urma să facă tavanul, podeaua, să îmbrace păreții interiori ai automobilului

cu stofa și să instaleze scaune, iar după finisarea lucrărilor de reparație și primirea

automobilului urma să mai achite suma de 500 de euro. Astfel, Igor Vozian s-a

obligat de a păstra automobilul, iar SRL „Vadormet” urma să efectueze reparația

automobilului.

Totodată, la 05 iunie 2016, la autoservice de pe str. Vadul lui Vodă 100, mun.

Chișinău s-a produs un incendiu, în urma căruia a fost distrus automobilul de

model „Mercedes Vito” cu numărul de înmatriculare XXX, care a fost transmis la

03 iunie 2016, pentru reparație și care-i aparține cu drept de proprietate. În urma

1

verificării obiectului incendiat la fața locului, Serviciul Protecție Sociale și Situații

Excepționale a constatat, conform actului de constatare din 05 iunie 2016, că a ars

construcții și automobile, iar SRL „Vadormet” și Igor Vozian nu dispun de

autoscară mecanică, autospeciale de asistență tehnică, stații de alimentare cu apă,

autospeciale pentru evacuarea fumului, autospeciale de lucru cu spumă, de lucru cu

pulbere, tehnică reamenajată pentru stingerea incendiilor, terenuri de stins incendii.

A mai indicat că, automobilul vizat a fost procurat conform actelor de

procurare la prețul de 190 000 de lei. Astfel, adresându-se către Igor Vozian cu

solicitarea de a-i restitui suma de 400 de euro, transmisă pentru procurarea unor

obiecte necesare la repararea automobilului și suma de 190 000 de lei pentru

procurarea automobilului și costurile de import al acestuia, pârâtul i-a comunicat

că nu va achita nimic și el nu răspunde de automobil.

Reclamantul a susținut că, Igor Vozian s-a obligat de a păstra automobilul și

efectua lucrări de reparație la depozitul atelier de pe str. Vadul lui Vodă, 100, care

îi aparține SRL „Vardormet”. Totodată, prin cererea de concretizare a indicat că,

prin bonul seria AC nr: 112186 din 22.05.2016, prin se confirmă faptul că

Alexandru Gaberi a importat în Republica Moldova autovehicul de model

„Mercedes Benz Vito 109 CDI”, care a fost evaluat de către Serviciul Vamal la

suma de 106 000 de lei. Suma pentru procedurile de import fiind de 21 708,80 de

lei. În baza chitanței menționate a fost eliberată Adeverința pe mijlocul de transport

nr: 0433918 din 22.05.2016, ce confirmă că unitatea de transport a fost introdusă

legal în țară.

Potrivit ordinului de încasare a numerarului nr.20101915 din 22.05.2016 au

fost achitate serviciile vamale în sumă de 2 244,21 de lei, iar ca servicii prestate de

SRL „Lingvo –Grup” au fost achitate 195 de lei. Începând cu 27 mai 2016 până la

03 iunie 2016, automobilul s-a aflat la SRL „Buga Prim” căreia la fel pentru

serviciile prestate i-a fost achitată suma de 5 210 de lei.

După efectuarea procedurilor vamale a mijlocului de transport, a urmat

înmatricularea automobilului, pentru care au fost achitate plăți conform ordinelor

de încasare din 03 iunie 2016 - 400 de lei, 50 de lei, 50 de lei, 480 de lei și 320 de

lei.

Pentru importarea automobilului reclamantul a suportat cheltuieli în mărime

de 2 000 lei, iar pentru cazare a suportat cheltuieli în mărime de 3 701,25 de lei. La

fel, pentru importarea automobilului din Olanda în Republica Moldova a suportat

cheltuieli pentru motorină și taxe în sumă de 7 402,50 de lei.

Reclamantul a solicitat în instanța de judecată încasarea sumei prejudiciului

material în mărime de 190 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Ciocana), acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Igor

Vozian în beneficiul lui Alexandru Gaberi a prejudiciul material cauzat în mărime

de 139 679, 20 de lei, cheltuieli judiciare cu titlu de taxă de stat în mărime de 700

de lei, în total 140 379, 20 de lei, în rest cerințele lui Alexandru Gaberi înaintate

împotriva lui Igor Vozian au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Igor Vozian și menținută hotărârea din 13 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana).

La 29 iunie 2018, Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache a

2

declarat recurs împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat legea care nu trebuia să fie

aplicată.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Igor

Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, neîntemeiat și care urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă

în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

3

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Igor Vozian reprezentat de

avocatul Iurie Mihalache.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Igor Vozian reprezentat de

avocatul Iurie Mihalache.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

4