2ra-1701/18 — Încasarea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea sumei
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1701/18 — Încasarea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra–1701/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), (jud. I. Chironeț) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros) Î N C H E I E R E 24 octombrie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Gaberi împotriva lui Igor Vozian privind încasarea sumei, împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Igor Vozian și menținută hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), c o n s t a t ă: La 11 octombrie 2016, Alexandru Gaberi a înaintat cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată către Igor Vozian solicitând încasarea sumei de 190 000 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma incendierii automobilului și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, Igor Vozian a încheiat în formă verbală un contract de presări servicii și anume servicii de reparație a automobilului de model „Mercedes Vito”. Potrivit acordului stabilit între părți, la 03 iunie 2016, s-a prezentat la autoservice din str. Vadul lui Vodă 100, mun. Chișinău, care aparține SRL „Vadormet” și tot atunci i-a transmis lui Igor Vozian automobilul, cheile de la automobil și suma de 400 de euro. Potrivit acordului stabilit, i-a lăsat pârâtului automobilul pentru a-1 repara și anume, urma să facă tavanul, podeaua, să îmbrace păreții interiori ai automobilului cu stofa și să instaleze scaune, iar după finisarea lucrărilor de reparație și primirea automobilului urma să mai achite suma de 500 de euro.
Astfel, Igor Vozian s-a obligat de a păstra automobilul, iar SRL „Vadormet” urma să efectueze reparația automobilului. Totodată, la 05 iunie 2016, la autoservice de pe str. Vadul lui Vodă 100, mun. Chișinău s-a produs un incendiu, în urma căruia a fost distrus automobilul de model „Mercedes Vito” cu numărul de înmatriculare XXX, care a fost transmis la 03 iunie 2016, pentru reparație și care-i aparține cu drept de proprietate. În urma 1 verificării obiectului incendiat la fața locului, Serviciul Protecție Sociale și Situații Excepționale a constatat, conform actului de constatare din 05 iunie 2016, că a ars construcții și automobile, iar SRL „Vadormet” și Igor Vozian nu dispun de autoscară mecanică, autospeciale de asistență tehnică, stații de alimentare cu apă, autospeciale pentru evacuarea fumului, autospeciale de lucru cu spumă, de lucru cu pulbere, tehnică reamenajată pentru stingerea incendiilor, terenuri de stins incendii.
A mai indicat că, automobilul vizat a fost procurat conform actelor de procurare la prețul de 190 000 de lei. Astfel, adresându-se către Igor Vozian cu solicitarea de a-i restitui suma de 400 de euro, transmisă pentru procurarea unor obiecte necesare la repararea automobilului și suma de 190 000 de lei pentru procurarea automobilului și costurile de import al acestuia, pârâtul i-a comunicat că nu va achita nimic și el nu răspunde de automobil. Reclamantul a susținut că, Igor Vozian s-a obligat de a păstra automobilul și efectua lucrări de reparație la depozitul atelier de pe str. Vadul lui Vodă, 100, care îi aparține SRL „Vardormet”. Totodată, prin cererea de concretizare a indicat că, prin bonul seria AC nr: 112186 din 22.05.2016, prin se confirmă faptul că Alexandru Gaberi a importat în Republica Moldova autovehicul de model „Mercedes Benz Vito 109 CDI”, care a fost evaluat de către Serviciul Vamal la suma de 106 000 de lei.
Suma pentru procedurile de import fiind de 21 708,80 de lei. În baza chitanței menționate a fost eliberată Adeverința pe mijlocul de transport nr: 0433918 din 22.05.2016, ce confirmă că unitatea de transport a fost introdusă legal în țară. Potrivit ordinului de încasare a numerarului nr.20101915 din 22.05.2016 au fost achitate serviciile vamale în sumă de 2 244,21 de lei, iar ca servicii prestate de SRL „Lingvo –Grup” au fost achitate 195 de lei. Începând cu 27 mai 2016 până la 03 iunie 2016, automobilul s-a aflat la SRL „Buga Prim” căreia la fel pentru serviciile prestate i-a fost achitată suma de 5 210 de lei. După efectuarea procedurilor vamale a mijlocului de transport, a urmat înmatricularea automobilului, pentru care au fost achitate plăți conform ordinelor de încasare din 03 iunie 2016 - 400 de lei, 50 de lei, 50 de lei, 480 de lei și 320 de lei.
Pentru importarea automobilului reclamantul a suportat cheltuieli în mărime de 2 000 lei, iar pentru cazare a suportat cheltuieli în mărime de 3 701,25 de lei. La fel, pentru importarea automobilului din Olanda în Republica Moldova a suportat cheltuieli pentru motorină și taxe în sumă de 7 402,50 de lei. Reclamantul a solicitat în instanța de judecată încasarea sumei prejudiciului material în mărime de 190 000 lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana), acțiunea a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul lui Igor Vozian în beneficiul lui Alexandru Gaberi a prejudiciul material cauzat în mărime de 139 679, 20 de lei, cheltuieli judiciare cu titlu de taxă de stat în mărime de 700 de lei, în total 140 379, 20 de lei, în rest cerințele lui Alexandru Gaberi înaintate împotriva lui Igor Vozian au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Igor Vozian și menținută hotărârea din 13 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana). La 29 iunie 2018, Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache a 2 declarat recurs împotriva deciziei din 29 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în 3 apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Igor Vozian reprezentat de avocatul Iurie Mihalache. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.