3ra-1325/18 — obligarea de a da răspuns la cerere și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1325/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Albu, A. Toderaș, E. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat, Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Samotughina

Tamara,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Samotughina Tamara

împotriva Societății pe Acțiuni „Cet-Nord” cu privire la obligarea de a da răspuns la cerere

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins

apelul declarat de Samotughina Tamara și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 08 august 2017, Samotughina Tamara a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la obligarea de a da răspuns la cerere și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 26 iunie 2017 a adresat SA „Cet-

Nord” o cerere, prin care a solicitat, în mod repetat, să nu i se mai livreze energie termică,

să se efectueze un recalcul a sumei datorate fără includerea surplusului de suprafață încălzită,

la fel, a cerut să fie demontate țevile de tranzit care trec prin apartamentul său și îi creează

disconfort.

A menționat reclamanta că, la 31 iulie 2017 a primit răspuns la cerere, care însă, în

opinia sa, este incomplet, nefiind dat o explicație deplină la întrebarea cu referire la

efectuarea recalculului datoriei pentru energia termică.

Reclamanta a considerat că recalculul pentru energia termică, ca și în sezonul trecut,

nu a fost efectuat corect, în condițiile în care suprafața încălzită a apartamentului său este

mai mică decât cea indicată în facturile expediate de pârât.

A relatat reclamanta că, a fost invitat un angajat de la SA „Cet-Nord” pentru a verifica

suprafața reală încălzită în imobilul său, care a întocmit un act, în care a indicat că suprafața

încălzită a apartamentului său este de 37,5 m.p. din suprafața totală a apartamentului de 48,4

m.p. necătând la acest fapt, pârâtul cere plata pentru energia termică pentru întreaga suprafață

1

a apartamentului, inclusiv și a suprafețelor care nu se încălzesc.

În același timp, reclamanta a indicat că, din luna august 2015 a solicitat deconectarea

de la serviciile prestate de care nici nu se folosește, care i se livrează forțat, fără să fie încheiat

un anume contract în acest sens, însă fără careva rezultat. Astfel, i s-a calculat plata pentru

încă două sezoane de încălzire în mărime de 30 000 lei. Abia, în anul 2017, pârâtul a fost de

acord cu deconectarea totală a apartamentului său de la sistemul central de încălzire.

Având în vedere cele menționate, reclamanta, prin prezenta cerere de chemare în

judecată a solicitat încasarea sumei de 14 532,88 lei cu titlu de prejudiciu material, care este

egală cu mărimea datoriei pentru serviciile prestate de SA „Cet-Nord”.

Totodată, reclamanta a susținut că prin acțiunile sale pârâtul i-a cauzat și un prejudiciu

moral, având în vedere faptul că fiind nevoită să participe la diverse procese de judecată

intentate în privința sa în legătură cu datoriile la energia termică, a suferit enorm, fapt ce a

adus atingere sănătății sale.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, apelul declarat de către

Samotughina Tamara a fost respins și menținută hotărârea din 28 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au constatat că SA „Cet-Nord” a dat

Tamarei Samotughina un răspuns complet la cererea adresată la 26 iunie 2017. La solicitarea

acesteia de a deconecta apartamentul de la sistemul central de încălzire și de a fi eliberat de

țevile pentru energia termică, SA „Cet-Nord” i-a răspuns că va schimbată rețeaua de încălzire

din interiorul blocului, astfel încât țevile vor trece doar prin apartamentele proprietarii cărora

își doresc serviciile prestate de către SA „Cet-Nord”. Referitor la efectuarea recalculului

solicitat, SA „Cet-Nord” i-a răspuns că există o hotărâre judecătorească de încasare a datoriei

la energia termică, astfel aceasta urmează a fi achitată până la data 01 octombrie 2017.

Instanțele de judecată au reținut că Samotughina Tamara nu poate pretinde de la SA

„Cet-Nord” un răspuns la cerere după propriile sale formulări sau dat într-un anumit sens,

după dorința personală, formularea și conținutul răspunsurilor fiind oferit exclusiv de către

SA „Cet-Nord”.

Instanțele ierarhic inferioare au considerat drept neîntemeiat argumentul Tamarei

Samotughina referitor la invocarea unui caz similar , în care instanța a constatat darea de

către SA „Cet-Nord” unui răspuns incomplet la cererea adresată, având în vedere faptul că

fiecare cauză are specificul său, fiind examinat separat, soluția bazându-se pe cercetarea

multiaspectuală a probelor din dosar prezentate de părți.

La 01 august 2018, Samotughina Tamara a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți

și hotărârii din 28 noiembrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei

hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, Samotughina Tamara a indicat că anterior, pe un caz similar,

care a fost examinat tot de judecătorul care a judecat prezenta cauză în instanța de fond, și

anume prin hotărârea din 07 aprilie 2017, s-a admis acțiunea sa înaintată împotriva SA „Cet-

2

Nord” și s-a constatat că acesta din urmă a dat un răspuns incomplet la cererea sa înaintată

cu solicitările privind calitatea serviciilor acordate la livrarea energiei termice.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că copia deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel

Bălți a fost expediată în adresa recurentei la 30 mai 2018 (f.d. 95), fiind recepționată la 04

iunie 2018 (f.d. 97).

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Samotughina Tamara la 01 august

2018 se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La 23 august 2018, în adresa intimatului SA „Cet-Nord” a fost expediată copia

recursului declarat de către Samotughina Tamara, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Samotughina Tamara este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

3

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de către Samotughina Tamara nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul examinării

cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic

inferioare.

Prin urmare, argumentele recursului se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Cod de procedură

civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt

a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt

similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată

ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Samotughina Tamara ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit.

a) și art. 440, Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Samotughina Tamara se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4