2ra-1929/18 — repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ra-1929/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Cerbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, S. Șleahtițki)

ÎNCHEIERE

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pancrat Ana împotriva

lui Lupașcu Aurel și Compania de Asigurări „Artas” Societate pe Acțiuni, intervenient

accesoriu Banu Vadim cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis

apelul declarat de Lupașcu Aurel, casată hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 24 ianuarie 2014, Pancrat Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Lupașcu Aurel cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 27 ianuarie 2011, la intersecția str.

P. Boțu cu bd. Victoriei din mun. Bălți, automobilul ce-i aparține cu drept de proprietate

de model BMC-520 cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de Banu Vadim, a

fost tamponat de automobilul de model Volkswagen-T4, condus de Lupașcu Aurel. În

urma producerii accidentului rutier a fost întocmit proces-verbal cu privire la

contravenție în privința lui Banu Vadim conform art. 242 alin. (2) Cod contravențional,

care însă a fost anulat prin hotărârea din 18 aprilie 2011 a Judecătoriei Bălți, cu încetarea

procesului contravențional.

Pancrat Ana a menționat că prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 25

mai 2012, Lupașcu Aurel a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute

de art. 242 alin. (2) Cod contravențional - încălcarea de către conducătorul de vehicul a

regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei

sau cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor. Nefiind de acord cu decizia agentului

constatator, Lupașcu Aurel a contestat-o în instanța de judecată, prin hotărârea din 13

decembrie 2012 a Judecătoriei Bălți, menținută prin decizia din 20 februarie 2013 a

Curții de Apel Bălți, contestația fiind respinsă.

Reclamanta a susținut că în urma accidentului rutier i-a fost cauzat prejudiciu

material, automobilul său fiind grav deteriorat. Pentru a stabili gradul și mărimea

1

pagubei materiale, s-a adresat la Camera de Comerț și Industrie din mun. Bălți pentru

efectuarea expertizei tehnice și conform raportului de expertiză nr. 0294616 din 03

august 2011, prejudiciul suportat a fost estimat în sumă de 46 407, 77 de lei. Totodată, i-

a fost cauzat și prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei, manifestat prin suferințe

sufletești, în urma accidentului rutier produs din vina pârâtului automobilul său fiind

deteriorat.

Pancrat Ana a solicitat încasarea din contul lui Lupașcu Aurel a sumei de 47

883,59 de lei cu titlu de prejudiciu material, compus din 46 407,77 de lei – gradul de

accidentare a automobilului, 1440 de lei – costul efectuării expertizei și 35, 82 de lei –

expedierea telegramei, precum și suma de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 31 martie 2016 a Judecătoriei Bălți, la cererea pârâtului Lupașcu

Aurel, a fost atrasă în proces în calitate de copârâtă CA „Artas” SA, în privința căreia

Pancrat Ana a declarat în fața primei instanțe că nu are careva pretenții.

Iar prin încheierea din 20 septembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Banu Vadim.

Prin hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea

a fost admisă parțial și s-a încasat din contul lui Aurel Lupașcu în beneficiul Anei

Pancrat suma de 47 883,59 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 3400 de lei

cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de judecată a conchis că la materialele cauzei au fost prezentate probe

pertinente și concludente ce demonstrează vinovăția lui Lupașcu Aurel în cauzarea

prejudiciului material Anei Pancrat, prin deteriorarea automobilului ce-i aparține ultimei

cu drept de proprietate. Totodată, prima instanță a concluzionat că recunoașterea faptului

cauzării de către Lupașcu Aurel a prejudiciului material în mărimea cerută prezintă prin

sine deja o satisfacție echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral cauzat Anei

Pancrat.

Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de

Lupașcu Aurel, casată hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Lupașcu Aurel deținea polița

de asigurare obligatorie și ca urmare, compania de asigurare urma să suporte eventualele

despăgubiri în urma accidentului produs la 27 ianuarie 2011.

Mai mult ca atât, Curtea de Apel Bălți a indicat că, chiar și în cazul în care

Lupașcu Aurel nu ar fi deținut polița de asigurare obligatorie, Pancrat Ana urma să se

adreseze cu cerere de despăgubire către Biroul Național al Asigurătorilor de

Autovehicule.

La data de 20 iulie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de

procedură civilă, Pancrat Ana și Banu Vadim au declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 24 mai 2018 a

Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți,

sediul Central.

În susținerea recursului, recurenții au invocat că instanța de apel neîntemeiat a

ajuns la concluzia respingerii acțiunii în partea reparării prejudiciului material, deoarece

până la 26 ianuarie 2016, când Lupașcu Aurel a solicitat instanței de fond atragerea în

proces în calitate de copârâtă pe CA „Artas” SA, recurenta-reclamantă nu a cunoscut

2

despre deținerea de către intimatul-pârât a vreunei polițe de asigurare pentru automobilul

implicat în accidentul rutier.

Pancrat Ana și Banu Vadim au menționat că în referința depusă la dosar, CA

„Artas” SA a confirmat faptul că polița de asigurare seria AW nr. 0013077 a fost

eliberată unei alte persoane pentru o altă unitate de transport și nu intimatului-pârât

Lupașcu Aurel și respectiv, CA „Artas” SA nu poate avea calitate de parte în prezentul

proces.

La 15 august 2018, în adresa intimaților Lupașcu Aurel și CA „Artas” SA a fost

expediată copia recursului declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 24 august 2018, Lupașcu Aurel a depus referință, prin care a solicitat declararea

inadmisibil a recursului, deoarece nu se încadrează în temeiurile la art. 432 alin. alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Intimata CA „Artas” SA nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pancrat Ana și Banu

Vadim este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul

examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus deja

instanța de apel.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către

Curtea de Apel Bălți și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de

drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să

dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,

decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate

în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța

de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

4