2ra-1929/18 — repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1929/18 — repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1929/18
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Cerbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Corcenco, D. Corolevschi, S. Șleahtițki)
ÎNCHEIERE
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pancrat Ana împotriva
lui Lupașcu Aurel și Compania de Asigurări „Artas” Societate pe Acțiuni, intervenient
accesoriu Banu Vadim cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost admis
apelul declarat de Lupașcu Aurel, casată hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 24 ianuarie 2014, Pancrat Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Lupașcu Aurel cu privire la repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 27 ianuarie 2011, la intersecția str.
P. Boțu cu bd. Victoriei din mun. Bălți, automobilul ce-i aparține cu drept de proprietate
de model BMC-520 cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de Banu Vadim, a
fost tamponat de automobilul de model Volkswagen-T4, condus de Lupașcu Aurel. În
urma producerii accidentului rutier a fost întocmit proces-verbal cu privire la
contravenție în privința lui Banu Vadim conform art. 242 alin. (2) Cod contravențional,
care însă a fost anulat prin hotărârea din 18 aprilie 2011 a Judecătoriei Bălți, cu încetarea
procesului contravențional.
Pancrat Ana a menționat că prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 25
mai 2012, Lupașcu Aurel a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute
de art. 242 alin. (2) Cod contravențional - încălcarea de către conducătorul de vehicul a
regulilor de circulație rutieră soldată cu cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei
sau cu deteriorarea considerabilă a vehiculelor. Nefiind de acord cu decizia agentului
constatator, Lupașcu Aurel a contestat-o în instanța de judecată, prin hotărârea din 13
decembrie 2012 a Judecătoriei Bălți, menținută prin decizia din 20 februarie 2013 a
Curții de Apel Bălți, contestația fiind respinsă.
Reclamanta a susținut că în urma accidentului rutier i-a fost cauzat prejudiciu
material, automobilul său fiind grav deteriorat. Pentru a stabili gradul și mărimea
1
pagubei materiale, s-a adresat la Camera de Comerț și Industrie din mun. Bălți pentru
efectuarea expertizei tehnice și conform raportului de expertiză nr. 0294616 din 03
august 2011, prejudiciul suportat a fost estimat în sumă de 46 407, 77 de lei. Totodată, i-
a fost cauzat și prejudiciu moral în mărime de 50 000 de lei, manifestat prin suferințe
sufletești, în urma accidentului rutier produs din vina pârâtului automobilul său fiind
deteriorat.
Pancrat Ana a solicitat încasarea din contul lui Lupașcu Aurel a sumei de 47
883,59 de lei cu titlu de prejudiciu material, compus din 46 407,77 de lei – gradul de
accidentare a automobilului, 1440 de lei – costul efectuării expertizei și 35, 82 de lei –
expedierea telegramei, precum și suma de 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu
compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 31 martie 2016 a Judecătoriei Bălți, la cererea pârâtului Lupașcu
Aurel, a fost atrasă în proces în calitate de copârâtă CA „Artas” SA, în privința căreia
Pancrat Ana a declarat în fața primei instanțe că nu are careva pretenții.
Iar prin încheierea din 20 septembrie 2016 a Judecătoriei Bălți, a fost atras în
proces în calitate de intervenient accesoriu Banu Vadim.
Prin hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, acțiunea
a fost admisă parțial și s-a încasat din contul lui Aurel Lupașcu în beneficiul Anei
Pancrat suma de 47 883,59 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 3400 de lei
cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța de judecată a conchis că la materialele cauzei au fost prezentate probe
pertinente și concludente ce demonstrează vinovăția lui Lupașcu Aurel în cauzarea
prejudiciului material Anei Pancrat, prin deteriorarea automobilului ce-i aparține ultimei
cu drept de proprietate. Totodată, prima instanță a concluzionat că recunoașterea faptului
cauzării de către Lupașcu Aurel a prejudiciului material în mărimea cerută prezintă prin
sine deja o satisfacție echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral cauzat Anei
Pancrat.
Prin decizia din 24 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul declarat de
Lupașcu Aurel, casată hotărârea din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central și pronunțată o hotărâre nouă de respingere a acțiunii.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Lupașcu Aurel deținea polița
de asigurare obligatorie și ca urmare, compania de asigurare urma să suporte eventualele
despăgubiri în urma accidentului produs la 27 ianuarie 2011.
Mai mult ca atât, Curtea de Apel Bălți a indicat că, chiar și în cazul în care
Lupașcu Aurel nu ar fi deținut polița de asigurare obligatorie, Pancrat Ana urma să se
adreseze cu cerere de despăgubire către Biroul Național al Asigurătorilor de
Autovehicule.
La data de 20 iulie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) Cod de
procedură civilă, Pancrat Ana și Banu Vadim au declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 24 mai 2018 a
Curții de Apel Bălți și menținerea hotărârii din 09 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți,
sediul Central.
În susținerea recursului, recurenții au invocat că instanța de apel neîntemeiat a
ajuns la concluzia respingerii acțiunii în partea reparării prejudiciului material, deoarece
până la 26 ianuarie 2016, când Lupașcu Aurel a solicitat instanței de fond atragerea în
proces în calitate de copârâtă pe CA „Artas” SA, recurenta-reclamantă nu a cunoscut
2
despre deținerea de către intimatul-pârât a vreunei polițe de asigurare pentru automobilul
implicat în accidentul rutier.
Pancrat Ana și Banu Vadim au menționat că în referința depusă la dosar, CA
„Artas” SA a confirmat faptul că polița de asigurare seria AW nr. 0013077 a fost
eliberată unei alte persoane pentru o altă unitate de transport și nu intimatului-pârât
Lupașcu Aurel și respectiv, CA „Artas” SA nu poate avea calitate de parte în prezentul
proces.
La 15 august 2018, în adresa intimaților Lupașcu Aurel și CA „Artas” SA a fost
expediată copia recursului declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
La 24 august 2018, Lupașcu Aurel a depus referință, prin care a solicitat declararea
inadmisibil a recursului, deoarece nu se încadrează în temeiurile la art. 432 alin. alin. (2),
(3) și (4) Cod de procedură civilă.
Intimata CA „Artas” SA nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile
expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pancrat Ana și Banu
Vadim este inadmisibil, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
3
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate pe parcursul
examinării cauzei în prima instanță și în cea de apel, în privința cărora s-au expus deja
instanța de apel.
Astfel, acestea se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către
Curtea de Apel Bălți și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de
drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate și urmează a fi respinse.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul
de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și
temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să
dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei,
decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate
în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța
de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim, ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Pancrat Ana și Banu Vadim se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Galina Stratulat
Victor Burduh
4