2ra-1726/18 — repararea prejudiciului moral

dosar nr. 2ra-1726/2018

prima instanță, Judecătoria Bălți, sediul Central, (jud: N. Costaș)

instanța de apel, Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

17 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Mihail Bruzinschi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Bruzinschi împotriva lui Corneliu Guzun cu privire la repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de Mihail Bruzinschi și s-a menținut hotărârea

din 09 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 11 septembrie 2017, Mihail Bruzinschi, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Corneliu Guzun cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Mihail Bruzinschi, a indicat că la data de

15 aprilie 2015, pârâtul Corneliu Guzun, fiind în stare de ebrietate l-a înjurat pe

Mihail Bruzinschi, care la rândul său se odihnea cu prietenii în curtea casei. În

urma acestui fapt, reclamantul s-a adresat cu o plângere la organul competent.

Prin ordonanța din 15 mai 2015, a procurorului din Procuratura Bălți,

Eduard Fiștic, pârâtului Corneliu Guzun, i-a fost aplicată amenda în mărime de 20

unități convenționale (400 lei), în baza art. 69 alin. (1) Cod contravențional,

”Injuria adusă în public, vorbele sau faptele care înjosesc onoarea și demnitatea

persoanei”.

Prin hotărârea din 02 august 2016 a Judecătoriei Bălți a fost încetat procesul

contravențional, în privința lui Corneliu Guzun din motivul prescripției executării

sancțiunii contravenționale. Totodată, prin aceeași hotărâre judecătorească,

instanța de judecată a constat corectitudinea calificării de către procuror a

acțiunilor contravenientului Corneliu Guzun, ca contravenție prevăzută de art. 69

alin. (1) Cod contravențional.

Reclamantul Mihail Bruzinschi, consideră că, este îndreptățit de a solicita

repararea prejudiciului moral cauzat de către pârâtul Corneliu Guzun, ca urmare a

contravenției săvârșite, deoarece insultele au fost aduse de către pârât, în prezența

soției reclamantului cât și prietenilor acestuia. Astfel, comportamentul inadecvat

1

al pârâtului Corneliu Guzun, a cauzat maxim disconfort reclamantului Mihail

Bruzinschi, creând-i o stare de rușine, intimidare și dezechilibru emoțional, care

persistă și în prezent, în relațiile cu prietenii săi.

Reclamantul Mihail Bruzinschi, a solicitat încasarea din contul pârâtului

Corneliu Guzun în beneficiul său prejudiciul moral în sumă de 15 000 lei,

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5000 lei.

Prin hotărârea din 09 februarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Bruzinschi,

reprezentat de avocatul Veronica Cazac împotriva lui Corneliu Guzun cu privire

la încasarea prejudiciului moral, s-a încasat de la Corneliu Guzun în beneficiul lui

Mihail Bruzinschi prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, s-a încasat de la

Corneliu Guzun în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei, în rest

acțiunea s-a respins.

Prin decizia din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Mihail Bruzinschi și s-a menținut hotărârea din 09 februarie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Bruzinschi împotriva lui Corneliu Guzun cu privire la

repararea prejudiciului moral.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța de

fond corect a admis parțial acțiunea reclamantului Mihail Buzinschi cu privire la

încasarea de la pârâtul Corneliu Guzun a prejudiciului moral, în mărime de 1000

lei.

Instanța de apel a reținut că suma de 1000 lei dispusă spre încasare la caz cu

titlu de prejudiciu moral, corespunde întru totul cerințelor de echitate și

proporționalitate, or, suma ce depășește această valoare, ar fi excesivă și

disproporționată, în raport cu fapta intimatului și consecințele negative pentru

apelant.

La fel, instanța de apel a remarcat faptul că, răspunderea delictuală a

persoanei survine în cazul întrunirii cumulative a tuturor elementelor constitutive

ale răspunderii delictuale după cum ar fi: fapta ilicită, vinovăția, consecințele

prejudiciabile și legătura de cauzalitate între acestea.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, compensația prejudiciului

moral urmărește scopul de a repara de fapt, prin echivalent bănesc suferințele

psihice și fizice cauzate de făptuitor, astfel încât cuantumul acesteia trebuie să fie

echitabil și proporțional suferințelor cauzate, iar adjudecarea unei sume, ce ar

depăși aceste principii ar fi contrară legii și ar constitui o îmbogățire fără justă

cauză.

La fel, instanța de apel a remarcat faptul că, pretențiile expuse în cererea de

apel a apelantului Mihail Bruzinschi nu sunt bazate pe careva probe concludente,

prin urmare apelul urmează a fi respins cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Instanța de apel și-a întemeiat concluzia în baza prevederilor art. art. 69 Cod

contravențional, art. 8 alin. (2) lit. f), 14 alin. (1), 1398, 1422, 1423 Cod civil.

La data de 04 iulie 2018, Mihail Bruzinschi, a declarat recurs împotriva

deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea.

În motivarea cererii de recurs, recurentul, Mihail Bruzinschi, a indicat că,

consideră decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, ca fiind

2

neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești au interpretat în mod eronat legea,

au aplicat incorect normele de drept material și procedural, stabilite la art. 432

alin. (2) lit. c) și alin. (4) Codul de procedură civilă.

Recurentul a mai menționat că, a suferit un prejudiciu moral, fiind apreciat

în mărime de 15000 lei, cauzat prin acțiunile ilicite ale intimatului Corneliu

Guzun, care a cauzat maxim disconfort recurentului Mihail Bruzinschi, creându-i

o stare de rușine, intimidare și dezechilibru emoțional, care persistă și în prezent

în relațiile cu prietenii săi.

La fel, recurentul Mihail Bruzinschi, a indicat că, consideră acțiunea

întemeiată și care urmează a fi admisă integral, iar concluziile instanțelor ierarhic

inferioare, precum că, suma de 1000 lei, are un efect compensatoriu pentru starea

psiho-emoțională, urmează a fi respinse or, această stare persistă și în prezent

fiind cauzată de acțiunile intimatului Corneliu Guzun.

Recurentul Mihail Bruzinschi, consideră că, cuantumul de 1000 lei, este unul

absolut nepotrivit, care mai mult ofensează, decât compensează suferințele morale

și care distorsionează toate concluziile instanțelor judecătorești.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 03 mai

2018 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de

18 mai 2018, prin scrisoarea de expediere nr. 10372 (f. d. 78), fiind recepționată

de către recurentul Mihail Bruzinschi la 23 mai 2018, corespunzător trimiterii

poștale DS3118054454AS.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de către Mihail Bruzinschi, la data de 04 iulie 2018, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

Intimatul Corneliu Guzun, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Mihail Bruzinschi, în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mihail

Bruzinschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de către Mihail Bruzinschi,

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel,

însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat de către Mihail Bruzinschi nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Mihail Bruzinschi.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se considera inadmisibil recursul declarat de Mihail Bruzinschi, împotriva

deciziei din 03 mai 2018 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de

4

chemare în judecată depusă de Mihail Bruzinschi împotriva lui Corneliu Guzun

cu privire la repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

5