2ra-1963/18 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1963/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-1963/2018
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: A. Miron
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
17 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către lichidatorul Întreprinderii
Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20, Purcel Viorel,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni
„Termoelectrica” intervenient accesoriu Întreprinderea Municipală de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 20 împotriva lui Ciocan Alexandru, Caireac Gheorghe și Caireac
Nadejda cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a admis
cererea de apel declarată de Caireac Nadejda, reprezentată de avocatul Volkova Vera,
s-a casat hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-
a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă :
La 01 septembrie 2016, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” intervenient
accesoriu Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Ciocan Alexandru, Caireac Gheorghe și
Caireac Nadejda cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei termice și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contractului de livrare a
energiei termice de apă caldă nr. 6020 din 02 octombrie 2006, încheiat între Societatea
pe Acțiuni „Termoelectrica” (până la redenumire - Societatea pe Acțiuni „Centrala
Electrică cu Termoficare nr. 2” din Chișinău - succesorul în drepturi al Societății pe
Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului) și Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 20, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar
plata pentru utilizarea energiei termice furnizate.
1
A menționat că, din cauza neonorării obligațiilor de plată, la data de 07 iulie 2016,
datoria Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 la consumul
de energie termică a constituit suma de 27 627 648,76 lei, aceasta devenind de fapt
debitorul Societății pe Acțiuni “Termoelectrica”.
A afirmat că în urma consumului de energie termică, Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 a prestat în continuare servicii de gospodărire
comunală, inclusiv energie termică, la toți proprietarii/chiriașii/locatarii
apartamentelor/încăperilor locuibile și nelocuibile a blocului locativ gestionat, care la
rândul său au beneficiat de serviciul prestat și au obligația de a achita în termen
contravaloarea lor, conform facturilor primite.
A relevat că în caz de neachitare de către consumatori a sumelor datorate,
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 este în drept să
acționeze consumatorii în judecată pentru încasarea datoriei și chiar are obligația de a
o face pentru a stinge creanța sa față de Societatea pe Acțiuni “Termoelectrica” din
contul achitărilor efectuate de către consumatorii restanți, însă, în speță, Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 nu a acționat în judecată
consumatorii restanți, inclusiv nu a acționat în judecată pe pârâții Ciocan Alexandru,
Caireac Nadejda și Caireac Gheorghe pentru încasarea datoriei consumului energiei
termice în sumă totală de 9 519,69 lei, pe perioada noiembrie 2001 - aprilie 2016.
A invocat că Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 a
omis exercitarea drepturilor și acțiunilor sale, fapt care pune în imposibilitate de a se
achita pe creanțele sale față de Societatea pe Acțiuni “Termoelectrica”, cu riscul de a
nu-și putea satisface creanța, iar conform informației din Registrul bunurilor Imobile
pârâții Caireac Nadejda, Ciocan Alexandru Alexei, Caireac Gheorghe, sunt
proprietarii apartamentului nr. 131 din str. Studenților 7/3, mun. Chișinău.
A specificat reclamantul că în baza contului personal deschis la Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 pe numele pârâților, ultimii au
acceptat prestarea și au beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără
întreruperi în conformitate cu normele și tarifele în vigoare, iar potrivit informației
privind situația despre achitarea serviciilor locativ comunale pârâții domiciliați în
apartamentul nr. 131 din str. Studenților 7/3, mun. Chișinău, pentru perioada
noiembrie 2001 - aprilie 2016, au acumulat o datorie la plata energiei termice în
mărime de 9 519,69 de lei, iar până la momentul înaintării acțiunii în instanța de
judecată pârâții, nu au întreprins nici o acțiune privind stingerea datoriei pentru
energia termică.
A mai indicat reclamantul că, exercitând acțiunea oblică, exercită în realitate
acțiunea debitorului său Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ
nr. 20 și drept efect al acțiunii oblice este încasarea din contul pârâților Caireac
Nadejda, Ciocan Alexandru și Caireac Gheorghe în beneficiul Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 a datoriei pentru consumul
energiei termice în sumă totală de 9 519,69 de lei pentru perioada noiembrie 2001 -
aprilie 2016.
A solicitat reclamantul încasarea datoriei pentru consumul energiei termice în
sumă totală de 9 519,69 lei, pentru perioada decembrie 2001- aprilie 2016 și taxa de
stat în sumă de 285,59 lei.
2
Pe parcursul examinării cauzei la data de 27 aprilie 2017, Societatea pe Acțiuni
“Termoelectrica” a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitând a încasa, în mod
solidar, din contul lui Caireac Nadejda, Ciocan Alexandru și Caireac Gheorghe, în
beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 a datoriei
pentru consumul energiei termice (încălzire) în sumă totală de 8 751,19 lei acumulată
în perioada 01 aprilie 2006 – 28 februarie 2017 și a cheltuielilor de judecată cu titlu de
taxă de stat în sumă de 285,59 de lei.
În motivarea cererii de concretizare a acțiunii a indicat că, după înaintarea acțiunii
s-a stabilit faptul că anterior de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 20 a fost înaintată o cerere de chemare în judecată prin care s-a
solicitat încasarea datoriei pentru energia termică în mărime de 6 507,18 lei formată
până la data de 01 aprilie 2006, pe marginea căreia la 19 februarie 2007 a fost emisă o
hotărâre judecătorească.
A precizat totodată că, după înaintarea acțiunii oblice, conform informației cu
privire la sumele calculate și achitate de către pârâți, au fost efectuate achitări parțiale
și respectiv au acumulat noi datorii, astfel la situația din 28 februarie 2017, datoria
constituia suma de 8 751,19 lei.
Prin hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Termocom” a fost admisă și s-a dispus a
încasa în mod solidar din contul pârâților Ciocan Alexandru, Caireac Nadejda și
Caireac Gheorghe în beneficiul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 20 datoria pentru consumul energiei termice acumulată în perioada 01
aprilie 2006 - 28 februarie 2017 în sumă de 8751,19 de lei și suma de 285,59 de lei cu
titlu de cheltuieli de judecată sub forma taxei de stat.
Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de
apel declarată de Caireac Nadejda, reprezentată de avocatul Volkova Vera, s-a casat
hotărârea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a
pronunțat o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.
La 13 iulie 2018, lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 20, Purcel Viorel, a declarat recurs împotriva actelor judecătorești ale
instanțelor inferioare, solicitând admiterea acestuia, casarea decizie din 01 martie
2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 31 octombrie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 03 aprilie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la
proces copia deciziei din 01 martie 2018 (f.d. 138).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară
în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de către lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr.
20, Purcel Viorel, la 13 iulie 2018, împotriva deciziei instanței de apel din 01 martie
2018, este depus în termen în situația în care la materialele cauzei, acte care ar
confirma recepționarea deciziei contestate de către recurent lipsesc.
3
În motivarea recursului s-a invocat interpretarea eronată a normelor de drept
material ce reglementează raportul juridic litigios.
Recurentul a mai menționat că ilegalitatea actelor instanței ierarhic inferioare se
impune, deoarece instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată, a aplicat o
lege care nu trebuia aplicată și a aplicat în mod eronat legea.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul
neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa
acesteia.
La 20 august 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
cererea de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Caireac Nadejda, reprezentată de avocatul Scripnic Roman, prin referința depusă la
04 octombrie 2018, a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor
verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un
raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile invocate
în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră
că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3)
constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de
recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție, menționează că, lichidatorul Întreprinderii Municipale de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 20, Purcel Viorel în cererea de recurs nu a invocat
nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau
(4) Codul de procedură civilă.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
4
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție indică că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „... art. 6 §
1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de
recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de
succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de apel
a examinat sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea
corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului, au fost verificate
minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 20, Purcel Viorel, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul declarat de lichidatorul Întreprinderii Municipale de Gestionare a
Fondului Locativ nr. 20, Purcel Viorel, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Iulia Sîrcu
judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
5