2ra-1928/18 — cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare

dosarul nr. 2ra-1928/18

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Sîngerei (jud. H. Craveț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Cioban, A. Garbuz)

ÎNCHEIERE

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Valeriu

Curcan, reprezentat de avocatul Diana Sanduleac și Dumitru Curcan, reprezentat de

avocatul Iana Lichii

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dumitru Curcan

împotriva Adrinei Curcan, Valeriu Curcan, Veaceslav Buga, Andrian Crivanoc cu

privire la declararea nulității contractului de vânzare - cumpărare

împotriva deciziei din 5 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, prin care au fost

respinse cererile de apel declarate de Dumitru Curcan și Valeriu Curcan și menținută

hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei

constată:

La 20 octombrie 2016, Dumitru Curcan, reprezentat de avocatul Iana Lichii a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Adrianei Curcan, Valeriu Curcan,

Veaceslav Buga, Andrian Crivanoc, intervenient accesoriu notarul public Olga

Condorachi cu privire la declararea nulității contractului de vânzare – cumpărare.

În motivarea acțiunii a invocat că în perioada anilor 2001 – 2002, dânsul

împreună cu Feodora Curcan prin înțelegere verbală cu Veaceslav Buga și Iulia Buga,

care era tutorele minorului XXXXX XXXXX au procurat imobilul, situat în

sat. XXXXX r-nul XXXXX, moștenit de către ultimul de la Nicolae Crivanoc,

decedat la XXXXX și Maria Crivanoc, decedată la XXXXX.

Deși, costul imobilui a fost achitat, el cu familia sa trecând cu traiul în casă,

actele pe numele său nu au fost perfectate din motiv că moștenitorul imobilului era

minor și nu a reușit să perfecteze moștenirea pe numele acestuia.

La 24 octombrie 2007, fiul său Valeriu Curcan a încheiat căsătoria cu Adriana

Curicheru și care din motiv că nu aveau unde locui, au rămas să locuiască în imobilul

litigios.

A indicat că în timp ce dânsul se afla peste hotarele țării, la 14 mai 2014,

Adriana Curcan, prin înșelăciune și folosindu-se că el și fiul acestuia Valeriu Curcan

nu se află în RM, i-a dus în eroare pe Veaceslav Buga și Andrian Crivanoc, aceștia

întocmind o procură generală pe numele Adrianei Curcan pentru perfectarea

contractului de vânzare-cumpărare pe bunul imobil compus din terenul pentru

construcții cu o suprafață de 0,1627 ha cu adiacenții indicați pe planul cadastral,

nr. cadastral XXXXX, casa de locuit individuală cu suprafața de sol de 123,8 m.p.,

nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 44,4 m.p., cu

nr. cadastral XXXXX, construcție accesorie cu suprafața de 30,0 m.p., cu

nr. cadastral XXXXX, situate în sat. XXXXX r-nul XXXXX, dintre ultimii și

Dumitru Curcan.

A relatat că în temeiul acestei procuri, Adriana Curcan, contrar doleanțelor

vânzătorilor Veaceslav Buga și Andrian Crivanoc a perfectat contractul de vânzare-

cumpărare a bunului imobil pe numele său.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 216, 217, 228 Cod civil și

art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea contractului de vânzare - cumpărare

nr. 1966 din 14 mai 2014 a bunului imobil compus din: terenul pentru construcții cu o

suprafață de 0,1627 ha cu adiacenții indicați pe planul cadastral, cu nr. cadastral

XXXXX, casa de locuit individuală cu suprafața de sol de 123,8 m.p., cu nr. cadastral

XXXXX, construcție accesorie - suprafața de 44,4 m.p., cu nr. cadastral XXXXX,

construcție accesorie cu suprafața de 30,0 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, situate în

satul XXXXX r-nul XXXXX, încasarea de la Adriana Curcan a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 16 octombrie 2017 a Judecătoriei Bălți sediul Sîngerei,

acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 5 aprilie 2018 a Curții de Apel Bălți, au fost respinse cererile

de apel declarate de către Dumitru Curcan și Valeriu Curcan și menținută hotărârea

primei instanțe.

La 19 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Valeriu Curcan, reprezentat

de avocatul Diana Sanduleac a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acstuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au

făcut referire la prevederile art. 210, 211 Cod civil, care însă nu au tangență cu litigiul

în cauză.

Or, litigiul a apărut dintre el și Adriana Curcan,care a încheiat un contract de

vânzare – cumpărare a bunului prin dol, fapt care este prevăzut la art. 228 Cod civil.

A remarcat că Andrian Crivanoc și Veaceslav Buga au recunoscut acțiunea,

însă instanța de apel nu a făcut nicio referire la acest argument și nici la poziția

intimaților în cadrul procedurii de examinare a cauzei în apel.

La 19 iulie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, Dumitru Curcan,

reprezentat de avocatul Iana Lichii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acstuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

A indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare eronat au menționat că

contractul de vînzare - cumpărare a fost supus condiției de formă obligatorie și

înregistrat la Oficiul Cadastral, or, motiv al anulării contractului de vînzare -

cumpărare nu a fost încălcarea condiției de formă a acestuia, motivul fiind încheierea

contractului prin dol.

A invocat dezacordul său cu argumentul instanței de apel referitor la faptul că

Veaceslav Buga și Adrian Crivanog au înstrăinat bunul în scopul obținerii mijloacelor

bănești, iar Adriana Curcan a procurat acest imobil, la prețul de 1000 de dolari SUA,

care au fost achitați pe deplin vânzătorului de către cumpărător până la momentul

semnării contractului, or, Veaceslav Buga și Adrian Crivarog au relatat că banii i-a

primit Iulia Buga în anul 2001 de la Dumitru Curcan și Feodora Curcan și nicidecum

de la Adriana Curcan.

A menționat că bunul imobil litigios a fost vândut la un preț simbolic de 1000

dolari SUA, ceea ce cosntiruie 13620 lei, cu mult mai mic decât cel din certificatul

privind valoarea bunului imobil eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial, Sîngerei care

este de 83613 lei.

Au mai invocat că o altă dovadă a faptului că contractul de vânzare –

cumpărare este fictiv reiese din aceea că procura pentru perfectarea contractului a fost

autentificată la 13 mai 2014, iar contractul de vânzare – cumpărarea a fost încheiat la

14 mai 2014.

La 19 septembrie 2018, prin intermediul Oficiului Poștal, notarul Olga

Condorachi a depus referință la recursul declarat de Valeriu Curcan, solicitând

respingerea acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copiile deciziei recurate au fost expediată

în adresa părților la 24 mai 2018, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 206 vol. I), fiind recepționate de avocatul Diana Sanduleac la 28 mai 2018 și

recurentul Valeriu Curcan la 4 iunie 2018, precum și de reprezentantul lui Dumitru

Curcan, avocatul Iana Lichii la 28 mai 2018, fapt ce se confirmă prin avizele de

recepție (f. d. 207, 208, 210)

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile la 19 iulie 2018 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Valeriu Curcan,

reprezentat de avocatul Diana Sanduleac și Dumitru Curcan, reprezentat de

avocatul Iana Lichii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în

mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe

când în recursurile declarate de Valeriu Curcan, reprezentat de avocatul Diana

Sanduleac și Dumitru Curcan, reprezentat de avocatul Iana Lichii, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurile declarate de Valeriu Curcan, reprezentat de avocatul Diana Sanduleac și

Dumitru Curcan, reprezentat de avocatul Iana Lichii ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursurile declarate de Valeriu Curcan, reprezentat de avocatul Diana

Sanduleac și Dumitru Curcan, reprezentat de avocatul Iana Lichii se consideră

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu