2ra-14/18 — recunoașterea nulității actului juridic

2ra-14/18 — recunoașterea nulității actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-14/18

Judecător: L. Holevițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Negru

D E C I Z I E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas, Iuliana Oprea

Luiza Gafton, Ion Druță

examinând recursul declarat de către Marciuc Angela,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bucataru

Valentina și Bucataru Vladimir împotriva Angelei Marciuc cu privire la

recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Bucataru Valentina și Bucataru Vladimir și s-a casat

hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La 20 mai 2013, Bucataru Valentina și Bucataru Vladimir au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Angelei Marciuc, prin care au solicitat

recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. xx

din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chișinău, încheiat la 16 ianuarie 2013 între

Bucataru Valentina, Bucataru Vladimir și Marciuc Angela, autentificat și

înregistrat sub nr. 322 de notarul public Stog Maria.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că până la 16 ianuarie 2013, au

fost proprietarii apartamentului nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chișinău.

Menționează reclamanții că Bucataru Vladimir, din cauza stării de sănătate,

din 30 noiembrie 1997 se află în Internatul Psihoneurologic din s. Cocieri, iar

Bucataru Valentina este pensionară și locuiește singură, fiind îngrijită de un

asistent social din mun. Chișinău, sect. Râșcani.

Susțin că la 08 decembrie 2012, asistentul social i-a făcut cunoștință

Valentinei Bucataru cu pârâta Marciuc Angela, pe care a descris-o ca fiind o

persoană decentă și religioasă.

Invocă că reclamanta a primit-o pe Marciuc Angela să locuiască în

apartamentul său.

1

Relatează reclamanții că pârâta a convins-o pe Bucataru Valentina, că ultima

din motivul stării sănătății, ar avea nevoie de o îngrijire specială, permanentă.

Ulterior Bucataru Valentina i-a propus pârâtei să scrie pe numele Angelei

Marciuc un testament prin care să-i testeze apartamentul său, în schimb ultima

urmând să o îngrijească până la sfârșitul vieții, însă Angelei Marciuc nu i-a

convenit varianta întocmirii unui testament și la rândul său i-a propus încheierea a

unui contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață.

Accentuează, că reclamanta a fost de acord să încheie contractul indicat,

deoarece i s-a promis o îngrijire decentă și locuirea în apartamentul său până la

moarte. Astfel, la 10 ianuarie 2013, Bucataru Valentina împreună cu Marciuc

Angela s-au prezentat la Bucataru Vladimir, aflat în Internatul Psihoneurologic,

din s. Cocieri, unde l-au convins pe ultimul de faptul că mama sa Bucătaru

Valentina are nevoie de o îngrijire permanentă. Ulterior, Bucataru Vladimir a fost

condus în mun. Chișinău, la notar, unde a semnat procura pe numele mamei sale

Bucataru Valentina.

Precizează reclamanții că la 16 ianuarie 2013, Bucataru Valentina și Marciuc

Angela au mers la notar și au semnat contractul de vânzare-cumpărare a bunului

imobil.

Indică că Bucătaru Valentina a crezut că a semnat contractul de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață. A menționat că este vorbitor de limbă

rusă și că nu a înțeles nimic din ceea ce a vorbit notarul în timpul încheierii

contractului.

Invocă că reclamanta împreună cu pârâta au locuit până la mijlocul lunii

aprilie 2013, moment în care pârâta a plecat sub pretextul că are nevoie să

prelucreze grădina sa din s. Stăuceni, unde locuiește fiul ei minor. Pe parcurs,

fiind vizitată de o vecină care a văzut copia contractului încheiat. Traducând

textul acestuia vecina i-a explicat că de fapt a fost încheiat un contract de

vânzare-cumpărare apartamentul nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chișinău,

prin care reclamanta s-a obligat să elibereze spațiul locativ în timp de o zi, fără a-i

fi acordat un alt spațiu locativ.

Indică reclamanții că la 16 ianuarie 2013, contractul nominalizat a fost

înregistrat la Oficiul cadastral teritorial Chișinău, fiind deschisă altă carte de

imobil.

Susține reclamanta că pentru rezilierea contractului de vânzare-cumpărare în

mod benevol, pârâta i-a cerut 6 000 lei - cheltuieli pentru perfectarea contractului

și suma de 4 000 lei - cheltuieli pentru îngrijirea acordată, care de fapt nu a fost.

Afirma reclamanta că nu are nici o protecție, iar în orice moment

apartamentul litigios poate fi vândut de către pârâtă, respectiv, la această vârstă

înaintată poate rămâne fără spațiu locativ, iar pentru întreținerea, ea nu are decât

pensia lunară în mărime de 600 lei.

Solicită reclamanții recunoașterea nulității contractul de vânzare-cumpărare,

care a fost încheiat prin dol.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2016, cererea

de chemare în judecată depusă de Bucataru Valentina și Bucataru Vladimir

2

împotriva Angelei Marciuc cu privire la recunoașterea nulității contractului de

vânzare-cumpărare a apartamentului nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun.

Chișinău din 16 ianuarie 2013 a fost respinsă (f.d.152, f.d.153-f.d.157, volumul

I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, a fost admis apelul

declarat de Bucataru Valentina și Bucataru Vladimir. S-a casat hotărârea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 27 mai 2016, s-a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care:

Cererea depusă Bucataru Valentina și Bucataru Vladimir împotriva Angelei

Marciuc cu privire la recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a

bunului imobil, s-a admis.

S-a declarat nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie

2013, încheiat între Bucataru Valentina, Bucataru Vladimir și Marciuc Angela,

prin care a fost vândut apartamentul nr. xx din str. Xxxxxxxxxx xx, mun.

Chișinău (f.d.8, f.d. 8-17, volumul II).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 iunie 2017 Marciuc Angela a

declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 23 martie 2017, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 27 mai 2016.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că

instanța de apel a apreciat probele arbitrar, a aplicat eronat normele de drept

material. A menționat că contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie

2013 încheiat între Bucataru Valentina, Bucataru Vladimir și Marciuc Angela,

prin care a fost vândut apartamentului nr.x din str. Xxxxxxxxxx xx, mun.

Chișinău, a fost încheiat cu respectarea legislației și este perfect legal.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

recepționată de recurent la 15 mai 2017 (f.d.20, volumul II), recursul Angelei

Marciuc se consideră declarat în termen.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, recursul

declarat de către Marciuc Angela împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

23 martie 2017, a fost considerat admisibil.

La data de 15 decembrie 2017, Bucataru Vladimir prin intermediul

cancelariei a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil

și menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău.

În ședința publică din 14 februarie 2018, recurenta Marciuc (Raicu) Angela

și reprezentantul recurentei avocatul Scrob Mihail (mandatul nr.1159373, f.d.50,

volumul II) au susținut pe deplin recursul, au solicitat anularea deciziei instanței

de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

Intimatul Bucataru Vladimir și reprezentantul acestuia, avocatul Doroncean

Olesea (mandatul nr.0563614, f.d.189, volumul I) nu au recunoscut recursul din

motivele expuse în referință, au solicitat respingerea acestuia, cu menținerea

3

deciziei instanței de apel.

Audiind opinia participanților la proces, examinând argumentele invocate în

cererea de recurs și referință în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul întemeiat, care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima

instanța din următoarele considerente:

Conform art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este

în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de apel și

hotărîrea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în prima instanță doar

în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept

procedural specificate la art.432 alin.(3) lit.d) și f). La solicitarea participanților la

proces, instanța de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanță în

cazul prevăzut la art.432 alin.(3) lit.b).

Potrivit art. 432 alin. (3) lit. d) CPC, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Conform alin. (5) al aceluiași articol, temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau

în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

Colegiul, reține că Bucătaru Valentina și Bucătaru Vladimir pretind anularea

contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16 ianuarie 2013, invocând ca temei

de nulitate - prevederile art. 228 Cod civil.

Potrivit art. 228 Cod Civil, actul juridic a cărui încheiere a fost determinată

de comportamentul dolosiv sau viclean al uneia din părți poate fi declarat nul de

instanța de judecată chiar și în cazul în care autorul dolului estima că actul juridic

este avantajos pentru cealaltă parte. (2) Dacă una dintre părți trece sub tăcere

anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul

juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza

principiului bunei-credințe, se putea aștepta ca cealaltă parte să dezvăluie aceste

împrejurări. (3) În cazul în care dolul este comis de un terț, actul juridic poate fi

anulat numai dacă se demonstrează că cealaltă parte a știut sau trebuia să știe

despre dol.

Conform art. 216 Cod civil, actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile

prevăzute de codul civil, de către instanța de judecată sau prin acordul părților

(nulitate relativă).

Colegiul, reține că potrivit contractul de vânzare-cumpărare nr. 322 din 16

ianuarie 2013, Bucataru Valentina a vândut Angelei Marciuc apartamentul nr. xx

din str. Xxxxxxxxxx xx, mun. Chișinău, contra sumei de X euro, banii fiind

achitați anterior semnării contractului și anume suma de X lei.

Colegiul, constată că în afară de contractul menționat, la materialele

dosarului nu se regăsesc alte probe ce ar demonstra ferm faptul transmiterii

mijloacelor bănești sau din contra ar demonstra că mijloacele bănești nu au fost

transmise. În speță, aceasta fiind o circumstanță importantă, pornind de la care

4

instanța urma să efectueze analiza contractului contestat prin prisma condițiilor de

valabilitate stabilite de lege.

În susținerea poziției sale Bucataru Valentina a invocat că avea intenția să

încheie un contract de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață și nu

un contract de vânzare-cumpărare, însă pe motiv că nu cunoaște limba de stat nu a

înțeles ce fel de contract a semnat. Aceste argumente la fel, reieșind din

materialele dosarului nu au fost nici confirmate și nici infirmate prin careva

probe.

Colegiul, constată că contractul litigios a fost autentificat de notarul public

Stog Maria, însă aceasta nu a fost atras în proces.

Potrivit art. 50 alin. (2) al Legii cu privire la notariat, persoana care

desfășoară activitate notarială are obligația de a explica părților sensul și

importanța proiectului actului juridic și de a verifica conformitatea conținutului

lui cu intențiile reale ale părților și dacă nu este în contradicție cu legislația.

Reieșind din prevederile normei menționate, Colegiul conchide că în situația

în care reclamanta susține că a avut intenția să încheie un contract de înstrăinare a

bunului cu condiția întreținerii pe viață și nu un contract de vânzare-cumpărare,

atragerea notarului în proces a fost obligatorie.

Mai mult, eventual în cazul declarării nulității contractului contestat în baza

motivelor invocate de reclamant, ulterior notarul ar putea fi atras la răspundere

pentru încălcarea obligațiilor sale indicate în Legea cu privire la notariat.

Respectiv în prezenta cauză fiind indirect afectate drepturile și interesele

notarului public Stog Maria. Astfel, acesta urma a fi atras în proces pentru a avea

posibilitatea să-și apere interesele și totodată pentru a depune explicații cu referire

la circumstanțele cauzei, care în opinia Colegiului au rămas neclare.

Conform art. 67 alin. (1) și (2) CPC, persoana interesată într-un proces

pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pârât

până la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanță dacă hotărârea

pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile lui față de una din

părți. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre

părți sau din oficiul instanței.

Potrivit art. 185 alin. (1) lit. a) CPC, judecătorul, în faza de pregătire a

pricinii pentru dezbateri judiciare, soluționează problema intervenirii în proces a

coreclamanților, copârâților și intervenienților.

Colegiul, conchide că în speță au fost aplicate eronat normele de drept

procedural indicate, pe cale de consecință survenind necesitatea remiterii cauzei

spre rejudecare în prima instanță.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că prima instanță, a

omis să atragă în proces notarul public Stog Maria în calitate de intervenient

accesoriu, după caz, fiind constatată într-o manieră certă aplicarea eronată de

către instanțele ierarhic inferioare a normelor de drept procedural, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Marciuc Angela, de a

casa integral decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 și hotărârea

5

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2016, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanțele ierarhic inferioare urmează să țină cont de

cele menționate și reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată,

respectând dreptul participanților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Marciuc Angela.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 și hotărârea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 mai 2016, emise în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Bucataru Valentina și Bucataru

Vladimir împotriva Marciuc Angelei cu privire la recunoașterea nulității

contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton

Ion Druță

6