2ra-68/18 — cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ș.a.

2ra-68/18 — cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-cumpărare, recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Iu. Potînga dosarul nr. 2ra-68/18

instanța de apel: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

DECIZIE

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Angela Atanasov

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Atanasov

împotriva lui Ruslan Ostalep cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de

vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

și la cererea de chemare în judecată a intervenientului principal Vasile

Matiușenco împotriva lui Ruslan Ostalep și Angelei Atanasov cu privire la

apărarea dreptului de proprietate, anularea măsurii de asigurare a acțiunii,

evacuarea din bunul imobil, autorizarea pătrunderii forțate a executorului

judecătoresc în imobil și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de către Angela Atanasov și menținută hotărârea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015

constată:

La 28 aprilie 2011, Angela Atanasov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ruslan Ostalep cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate

asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că la 8 decembrie 2008, a convenit cu Ruslan

Ostalep, să procure apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, ce

se afla în procedura de construcție, procurat de către Ruslan Ostalep, prin ipotecă și

proprietar al căruia urma să devină.

Menționează că dat fiind faptul, că la momentul încheierii tranzacției, era

imposibil de a legaliza procedura, conform legii cu privire la notariat, deoarece

Ruslan Ostalep nu era de jure, încă proprietarul bunului imobil, au convenit să

1

reflecte tranzacția printr-o recipisă, care să confirme faptul transmiterii de către ea

lui Ruslan Ostalep a sumei bănești integrale pentru acest imobil.

Indică că conform recipisei din 8 decembrie 2008, Ruslan Ostalep și-a

asumat responsabilitatea de a transcrie bunul imobil pe numele ei, imediat ce

Ruslan Ostalep va deveni de jure proprietarul bunului imobil.

Susține că la 20 decembrie 2008, Ruslan Ostalep a anunțat-o că deja dânsul

este proprietar al apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, dar

în legătură cu plecarea lui urgentă peste hotarele țării nu reușește să efectueze toate

procedurile necesare pentru transmiterea oficială a dreptului de proprietate, fiind

limitat în timp.

Menționează că au convenit, în atare situație, ca Ruslan Ostalep să-i

elibereze ei o procură autentificată notarial, prin care să-i acorde absolut toate

drepturile asupra imobilului.

Afirmă că ulterior dânsa a inițiat lucrări de reparație în apartamentul dat,

unde la data de 12 decembrie 2009 a trecut cu traiul împreună cu familia ei, soțul

și doi copii minori.

Remarcă că a suportat cheltuieli financiare pentru reparația acestui

apartament și deține toate chitanțele de achitare a serviciilor din momentul când a

trecut cu traiul în acest apartament și până în prezent.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 8 alin. (2) lit. a), d), 9, 10

alin. (1), 11 lit. a), 199, 214, 215 alin. (1), 320 alin. (2), 322 alin. (2), 499 alin. (4),

504, 505 alin. (1) lit. c), 666, 667 alin. (1) și (3), 668 alin. (1) și (2), 679 Cod civil,

art. 166, 174 CPC.

Solicită admiterea acțiunii, recunoașterea dreptului ei de proprietate asupra

bunului imobil procurat și obligarea Oficiului cadastral teritorial Chișinău să

înregistreze pe numele ei, bunul imobil, apartamentul nr. XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX și în scopul asigurării acțiunii aplicarea sechestrului

asupra bunului imobil, apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 aprilie 2011, a

fost aplicat sechestru asupra apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun.

XXXXX.

În ședința de judecată a primei instanțe din 27 mai 2011, Angela Atanasov

și-a majorat cerințele din acțiune, prin care a solicitat, recunoașterea valabilității

tranzacției de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX

mun. XXXXX, încheiate între ea și Ruslan Ostalep și recunoașterea dreptului ei de

proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011,

acțiunea a fost admisă integral.

A fost recunoscută valabilă tranzacția de vânzare-cumpărare a

apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, încheiată între

Ruslan Ostalep și Angela Atanasov.

A fost recunoscut dreptul de proprietate a Angelei Atanasov asupra

apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX.

2

A fost încuviințat Oficiul cadastral teritorial Chișinău să înregistreze dreptul

de proprietate asupra apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX,

după Angela Atanasov.

A fost încasat din contul lui Ruslan Ostalep în beneficiul statului, diferența

taxei de stat în sumă de 23500 lei.

La 12 august 2011, Vasile Matiușenco a depus cerere de revizuire împotriva

hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011

La 15 august 2011, Vasile Matiușenco a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2011, Vasile

Matiușenco a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2012, a fost admis apelul

declarat de către Vasile Matiușenco, casată hotărârea Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 27 mai 2011, cu restituirea pricinei spre rejudecare la

Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 3 iunie 2013, a fost

respinsă cererea Angelei Atanasov, reprezentată de avocatul Dumitru Marco cu

privire la aplicarea măsurii de asigurare a acțiunii sub formă de aplicare a

sechestrului asupra bunul imobil, apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun.

XXXXX, ca neîntemeiată și lipsită de suport probant.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2014, a fost respins

recursul declarat de către Angela Atanasov, reprezentată de avocatul Andrei

Lozinschi și menținută încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

3 iunie 2013.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 octombrie 2014, a

fost respinsă cererea intervenientului accesoriu Vasile Matiușenco cu privire la

anularea măsurii de asigurare anterioare, ca neîntemeiată.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 4 decembrie 2014, a

fost admis demersul lui Vasile Matiușenco, reprezentat de avocatul Octavian

Babără și atras în proces în calitate de intervenient principal Vasile Matiușenco.

La 4 decembrie 2014, intervenientul principal Vasile Matiușenco a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Ostalep și Angela Atanasov cu

privire la apărarea dreptului de proprietate, anularea măsurii de asigurare a acțiunii,

evacuarea din bunul imobil, autorizarea pătrunderii forțate a executorului

judecătoresc în imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 28 februarie 2009, el în calitate

de împrumutător și Ruslan Ostalep în calitate de împrumutat, au încheiat contractul

de împrumut, prin care dânsul i-a împrumutat lui Ruslan Ostalep suma de

100000 euro, care recalculați în lei moldovenești, conform cursului valutar stabilit

de Banca Națională a Moldovei la ziua semnării contractului, constituia suma de

1362570 lei, pe un termen de până la 28 februarie 2010.

Menționează că în scopul garantării executării obligațiilor prevăzute în

pct. 1.2 și 4 din contractul de împrumut, Ruslan Ostalep a grevat prin ipotecă

3

imobilul și anume apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu

suprafața totală de 165,4 m2, care-i aparține cu drept de proprietate.

Indică că odată cu înaintarea acțiunii de către Angela Atanasov, de către

ultima a fost solicitată asigurarea acțiunii, prin aplicarea sechestrului asupra

bunului imobil, astfel încât, prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 28 aprilie 2011, a fost aplicat sechestru asupra apartamentului nr. XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX.

Evidențiază că dânsul dispune de o hotărâre judecătorească și anume a

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 septembrie 2010, devenită definitivă la

31 martie 2011, cu privire la încasarea de la Ruslan Ostalep în beneficiul lui a

sumei în mărime de 100000 euro și 55497 lei, în scopul executării căreia de către

Ruslan Ostalep a fost ipotecat în beneficiul lui, bunul imobil aflat în litigiu,

apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX situat în mun. XXXXX, în baza

contractului de împrumut cu ipotecă din 28 februarie 2009.

Relevă că în procesul executării silite a titlului executoriu nr. 2-2970/10 din

28 septembrie 2010, emis de Judecătoria Botanica mun. Chișinău la 24 mai 2013,

în temeiul încheierii executorului judecătoresc Anatolie Bănărescu nr. 056-

56r/2013, a fost dispusă transmiterea în proprietate lui, a bunului imobil nevândut

la licitație publică repetată și anume apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX

mun. XXXXX, cu suprafața de 165,4 m2, la prețul stabilit la licitația publică

repetată și anume 1152000 lei, în contul achitării datoriei în mărime de 100000

euro și 55497 lei.

Susține că înregistrarea dreptului lui de proprietate asupra bunului imobil,

transmis în baza încheierii executorului judecătoresc, nu este posibilă, ca urmare a

aplicării măsurii de asigurare a acțiunii, dispusă prin încheierea Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 28 aprilie 2011, la acțiunea înaintată de către Angela

Atanasov.

Având în vedere prevederile art. 180 alin. (1) CPC, insistă că necesitatea

anulării măsurii asigurătorii, este argumentată de executarea silită a titlului

executoriu nr. 2-2970/10 din 28 septembrie 2010, emis de Judecătoria Botanica

mun. Chișinău.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. h), 147

alin. (6) Cod de executare, art. 65, 94 alin. (1), 82, 94, 180 CPC.

Solicită admiterea acțiunii lui, anularea măsurii asigurătorii, prin ridicarea

sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

28 aprilie 2011, asupra bunului imobil, apartamentul nr. XXXXX din str. XXXXX

mun. XXXXX, evacuarea lui Ruslan Ostalep cu toate persoanele care locuiesc în

imobilul ipotecat, cât și toate bunurile acestuia din apartamentul nr. XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX, precum și înlăturarea obstacolelor în exercitarea

dreptului lui de proprietate, autorizarea pătrunderii forțate a executorului

judecătoresc, investit cu executarea silită, în bunul imobil, apartamentul nr.

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, pentru realizarea evacuării și încasarea

de la Ruslan Ostalep în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată.

4

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, a

fost admisă parțial acțiunea intervenientului principal Vasile Matiușenco.

A fost ridicat sechestrul aplicat asupra bunului imobil, apartamentul nr.

XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu anularea măsurii asigurătorii a

acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 28 aprilie

2011.

Au fost evacuați Ruslan Ostalep, membrii familiei acestuia, cât și alte

persoane care au dreptul de a utiliza imobilul de sine stătător, fără acordarea altui

spațiu locativ, cu evacuarea bunurilor personale din apartamentul nr. XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX.

În rest, a fost respinsă pretenția intervenientului principal Vasile Matiușenco,

de autorizare a pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în apartamentul

nr. XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, pentru realizarea evacuării, ca fiind

neîntemeiată.

A fost încasat din contul lui Ruslan Ostalep în beneficiul intervenientului

principal Vasile Matiușenco, cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

acțiune, în mărime de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și în

mărime de 200 lei cu titlu de taxă de stat, iar în total 2200 lei.

În rest, pretenția cu privire la cheltuielile de judecată în cuantumul neadmis,

a fost respinsă ca neîntemeiată.

A fost respinsă acțiunea Angelei Atanasov, ca fiind neîntemeiată.

A fost încasat din contul Angelei Atanasov în beneficiul statului, taxa de stat

restantă în sumă de 23500 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani mun. Chișinău din

15 martie 2017, a fost respinsă cererea Angelei Atanasov privind corectarea

erorilor admise în hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din

22 decembrie 2015.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, a fost respins apelul

declarat de către Angela Atanasov și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani

mun. Chișinău din 22 decembrie 2015.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, a fost respins recursul

declarat de către Angela Atanasov și menținută încheierea Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani din 15 martie 2017, adoptată la cererea privind corectarea erorilor

din hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015.

La 11 august 2017, Angela Atanasov a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe din

22 decembrie 2015, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii

înaintate de către ea, iar acțiunea lui Vasile Matiușenco să fie respinsă integral ca

neîntemeiată, cât și încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

5

Menționează că instanțele de judecată ierarhic inferioare au interpretat

eronat legea și nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, fiind dată o apreciere

arbitrară probelor, deoarece în dosar există probe contradictorii cu cea pe care

instanța de apel și-a întemeiat soluția, și că instanța de apel nu a reflectat în

hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea

altora.

La 22 decembrie 2017, Angela Atanasov a depus o cerere de recurs

suplimentară și de concretizare, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, a hotărârii

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 și a deciziei Curții de

Apel Chișinău din 17 aprilie 2012, cu restituirea cererii de apel depuse de Vasile

Matiușenco ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

În motivarea acesteia a invocat că la data de 15 august 2011, Vasile

Matiușenco a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 27 mai 2011, însă la momentul depunerii cererii de apel, Vasile

Matiușenco nu avea nicio calitate procesuală, deoarece participanți la proces erau

doar ea în calitate de reclamant și pârâtul Ruslan Ostalep.

Indică că având în vedere că Vasile Matiușenco nu era participant al

procesului vizat, acesta nu putea exercita calea de atac apelul împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011 și că instanța de apel nici nu

putea primi în procedură apelul acestuia, dar în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. d) CPC, în redacția Legii din anul 2011, urma să restituie apelul printr-o

încheiere, pe motiv că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în

drept să declare apel.

Obiectează că instanța de apel nu a restituit apelul depus de Vasile

Matiușenco, dar mai mult ca atât, a pus cererea de apel pe rol, iar ulterior a dispus

atragerea ultimului în proces în calitate de intervenient accesoriu, cu încălcarea

normelor legale.

La 11 ianuarie 2018, Ruslan Ostalep a depus referință, prin care a solicitat

admiterea recursului declarat de către Angela Atanasov.

La 15 ianuarie 2018, Vasile Matiușenco a depus referință prin care a solicitat

respingerea recursului declarat de către Angela Atanasov.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău

din 8 iunie 2017, a fost expediată în adresa părților la 12 iunie 2017, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 29 vol. III), careva date cu privire la

recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, în

termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

6

Analizând materialul probator al cauzei în coroborare cu criticele formulate

prin motivele de recurs, raportate la prevederile legale aplicabile speței, instanța de

recurs constată că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel, cu

pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel dacă există temeiurile

prevăzute la art. 369.

Potrivit prevederilor art. 369 alin. (1) lit. d) CPC, în vigoare la acel moment,

instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost

depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

În speță, prin prisma acestor prevederi legale, se constată că apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011 prin care a fost

admisă integral cererea de chemare în judecată a Angelei Atanasov împotriva lui

Ruslan Ostalep cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de vânzare-

cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, a depus

doar Vasile Matiușenco, care, la acel moment, nu avea nicio calitate procesuală în

cauza dată, acesta nefiind nici parte și nici participant la proces.

Potrivit dispozițiilor art. 360 alin. (1) CPC, în vigoare la acel moment, sunt

în drept să declare apel:

a) părțile și participanții la proces;

b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul

stabilit de lege;

c) martorul, expertul, specialistul și interpretul, reprezentantul cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

Indispensabil de aceste reglementări, la caz, este indubitabil că legislația

procesuală, în vigoare la data depunerii cererii de apel de către Vasile Matiușenco,

nu-i oferea acestuia dreptul de a declara apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011.

Or, dispoziția art. 360 alin. (1) lit. b) CPC, în redacția Legii nr. 225-XV din

30 mai 2003, potrivit căreia dreptul de a declara apel îl aveau și persoanele care

nu au fost participante la proces, dar care, prin hotărâre judecătorească, se

considerau lezate în drepturile sale, a fost exclusă prin Legea pentru modificarea și

completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 244-XVI din

21 iulie 2006, în vigoare din 17 noiembrie 2006.

Ca consecință, în situația în care, la momentul depunerii cererii de apel de

către Vasile Matiușenco împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 27 mai 2011, nu existau alte interpretări a art. 360 CPC, care, reglementa

exhaustiv cercul persoanelor în drept să declare apel, este cert că instanța de apel a

pus pe rol și a examinat un apel depus de o persoană care nu este în drept să-l

declare.

Pe de altă parte, instanța de recurs constată a fi fără legătură cu prevederile

art. 360 CPC și încheierea Curții de Apel Chișinău, adoptată la 15 noiembrie 2011,

prin care, deja după punerea pe rol a unui apel depus de o persoană ce nu era în

7

drept să-l depună, lui Vasile Matiușenco i se acordă statut de participant la proces,

acesta fiind atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

Mai cu seamă aceasta în situația în care procedura civilă prevede și

reglementează dreptul la un recurs efectiv și accesul la un tribunal garantat de art. 6

paragraful 1 din Convenție, pentru persoanele care nu au fost antrenate în proces,

dar care se consideră lezate în drepturile sale prin hotărârea judecătorească, prin

depunerea unei cereri de revizuire.

În acest sens, important este de menționat că de acest drept s-a și folosit

Vasile Matiușenco, depunând la 12 august 2011 o cerere de revizuire asupra

hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011, care, deși a fost

pusă pe rol de prima instanță, ședința de judecată fiind numită pentru data de

16 septembrie 2011, aceasta a rămas fără examinare (f. d. 75-77, 96-97 vol. I).

Instanța de recurs relevă că argumentul invocat de către Vasile Matiușenco cu

privire la tardivitatea recursului suplimentar și de concretizare a Angelei Atanasov

nu poate fi reținut, dat fiind faptul că acesta nu constituie în sine un recurs separat,

dar este un supliment și o concretizare a recursului de bază depus de către Angela

Atanasov la data de 11 august 2017.

Mai mult că, în conformitate cu art. 432 alin. (4), (5) CPC, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

aceste temeiuri luându-se în considerare de către instanță din oficiu și în toate

cazurile.

Distinct de aceste prevederi legale, având în vedere și cele anterior redate,

instanța de recurs consideră necesar de a admite recursul, de a casa încheierea

Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2011 prin care Vasile Matiușenco a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu și decizia Curții de Apel

Chișinău din 17 aprilie 2012, ca fiind viciate urmare a punerii neîntemeiate pe rol a

cererii de apel declarate de către Vasile Matiușenco împotriva hotărârii

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011, cât și hotărârea Judecătoriei

Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015 și decizia Curții de Apel Chișinău

din 8 iunie 2017, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care

a restitui cererea de apel a lui Vasile Matiușenco împotriva hotărârii Judecătoriei

Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011, ca depusă de o persoană ce nu este în

drept s-o depună, cauza civilă urmând a fi remisă la Judecătoria Chișinău sediul

Central, pentru examinarea cererii de revizuire depuse de către Vasile Matiușenco

la 12 august 2011 împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din

27 mai 2011.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

8

decide:

Se admite recursul declarat de către Angela Atansov.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 8 iunie 2017, hotărârea

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 22 decembrie 2015, decizia Curții de Apel

Chișinău din 17 aprilie 2012 și încheierea Curții de Apel Chișinău din

15 noiembrie 2011, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei

Atanasov împotriva lui Ruslan Ostalep cu privire la recunoașterea valabilității

tranzacției de vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil și la cererea de chemare în judecată a intervenientului principal

Vasile Matiușenco împotriva lui Ruslan Ostalep și Angelei Atanasov cu privire la

apărarea dreptului de proprietate, anularea măsurii de asigurare a acțiunii,

evacuarea din bunul imobil, autorizarea pătrunderii forțate a executorului

judecătoresc în imobil și încasarea cheltuielilor de judecată, și se pronunță o nouă

decizie sub formă de încheiere prin care:

Se restituie cererea de apel depusă de către Vasile Matiușenco împotriva

hotărârii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 27 mai 2011.

Se remite cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Angelei Atanasov

împotriva lui Ruslan Ostalep cu privire la recunoașterea valabilității tranzacției de

vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

la Judecătoria Chișinău sediul Central, pentru examinarea cererii de revizuire

depusă de Vasile Matiușenco împotriva hotărârii Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 27 mai 2011.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

Iuliana Oprea

Ala Cobăneanu

9