2ra-1895/18 — modificarea cuantumului pensiei de întreținere

Dosarul nr. 2ra-1895/2018

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud: V. Clima)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov)

Î N C H E I E R E

10 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Rodica Toporaș,

reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Toporaș

împotriva lui Piotr Topor cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului major inapt de muncă,

împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Rodica Toporaș și a fost menținută hotărârea din 02

octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

c o n s t a t ă :

La data de 21 septembrie 2015, Rodica Toporaș a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Piotr Topor cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului major inapt de muncă.

În motivarea cererii a indicat că este fiica lui Piotr Topor și veniturile sale

sunt cu mult sub limita de existență, deoarece suferă de diferite boli și este invalid

de gradul I.

Prin certificatul Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova,

valoarea venitului minimului de existență pentru un matur în anul 2015 constituia

suma de 1 710 lei, însă, cheltuielile de întreținere în prezent sunt mult mai mari și

de aceea, consideră că cuantumul pensiei de întreținere pe care o solicită de a fi

încasată în mărime fixă de la Piotr Topor urmează a fi de 1 500 de lei.

A menționat că suportă de sine stătător cheltuieli în legătură cu plata

serviciilor comunale, care au crescut simțitor în perioada rece a anului, însă, Piotr

Topor refuză ajutorul material, în condițiile în care reclamanta se află în

imposibilitate de a se angaja în câmpul muncii, fiind invalid de gradul I.

Reclamanta a considerat că prin comportamentul indiferent și neglijent față de

propriul copil este pusă în pericol sănătatea fizică și psihică a acesteia, dezvoltarea

morală, asigurarea condițiilor necesare materiale, la instruire, etc, punând

reclamanta într-o situație discriminatorie, iar ca să se descurce singură cu

întreținerea materială fără acordarea ajutorului din partea lui Piotr Topor este

imposibilă.

În temeiul art. 78 Codul familiei, a solicitat să fie încasată pensia pentru

întreținere într-o sumă fixă, deoarece, pârâtul nu are venituri stabile.

1

La data de 26 septembrie 2016, în temeiul art. 60 Cod de procedură civilă,

Rodica Toporaș a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune și a

solicitat încasarea din contul lui Piotr Topor în beneficiul său a pensiei de

întreținere în sumă de 1 903 lei lunar din momentul depunerii cererii de chemare în

judecată inițiale, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea cererii de concretizare a indicat că potrivit certificatului eliberat

de Biroul Național de Statistică pentru semestrul I al anului 2016, minimul de

existență pe țară a constituit pentru o persoană de gen feminin din mediul urban,

din orașele mari, suma de 1 903 lei pentru o lună, în speța aceasta fiind invalid de

gradul I, conform certificatului de invaliditate, este inaptă de muncă, la fel,

conform certificatului nr. 280 din 25 mai 2016, eliberat de către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ciocana, pe numele Rodica Toporaș lipsesc datele din sistemul

public de asigurări sociale pentru perioada 1999- aprilie 2016.

A relatat că neavând alte surse de existență, fiind inaptă de muncă și starea de

sănătate destul de precară, necesitând în permanență o monitorizare medicală,

precum și tratament medical fiind necesar în permanență, pârâtul care este unica

persoană care are obligația atât morală cât și juridică de a acorda întreținere fiicei

sale inapte de muncă, nu-și onorează obligațiile de părinte, nu contribuie la

achitarea plăților comunale ale apartamentului unde este coproprietar împreună cu

reclamanta, este căsătorit cu o altă persoană, lăsând fără grijă unicul său copil.

La data de 05 iunie 2017 Rodica Toporaș a depus cerere de concretizare a

pretențiilor prin care a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere de la

cuantumul de 600 lei lunar încasat prin decizia din 09 octombrie 2008 a Curții de

Apel Chișinău de la Petru Topor în folosul copilului major inapt de muncă la

cuantumul de 2 500 lei lunar, anularea titlului executoriu eliberat în baza deciziei

din 09 octombrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a dispus încasarea de

pensiei de întreținere a câte 600 lei lunar cu eliberarea unui nou titlu executoriu în

baza hotărârii privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere, precum și

modificarea și încasarea pensiei de întreținere din momentul depunerii cererii în

instanță.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

cererea de chemare în judecată depusă de Rodica Toporaș a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La data de 01 noiembrie 2017, Rodica Toporaș a depus cerere de apel

împotriva hotărârii primei instanțe și a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Rodica Toporaș și a fost menținută hotărârea din 02 octombrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La data de 19 iulie 2018, Rodica Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii

Lazăr a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 aprilie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii din 02 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, și a solicitat casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că consideră neîntemeiată și ilegală decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele de judecată au

examinat superficial cauza, fără a reține spre examinare argumentele și probele

prezentate în susținerea acțiunii.

2

A reiterat în susținerea recursului motive de fapt și de drept similare celor

invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele inferioare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 aprilie 2018, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc.

Astfel, recursul, declarat la data de 19 iulie 2018, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin. (2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului menționează că argumentele expuse de Rodica

Toporaș, reprezentată de avocatul Vitalii Lazăr în cererea de recurs nu se

încadrează în nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

3

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...

art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o

instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța de

apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură

și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au

fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a considera recursul declarat de Rodica Toporaș, reprezentată de

avocatul Vitalii Lazăr, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Rodica Toporaș, reprezentată de

avocatul Vitalii Lazăr.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Galina Stratulat

4